952 matches
-
râvna să mergem noi înșine în locurile unde trăiește sărăcia ca să îi pipăim rănile și să punem peste ele pansamentul vindecător de care este nevoie. Răsplata primită de cei milostivi de la Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia, ca virtute, ocupă un loc important, cu atât mai mult în creștinism, care este religia dragostei. Cei milostivi sunt fericiți de Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Hristos Domnul În cele mai mari religii ale lumii, milostenia, ca virtute, ocupă un loc important, cu atât mai mult în creștinism, care este religia dragostei. Cei milostivi sunt fericiți de Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura (Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6, 18-19). Înclinația spre milostenie e ontologică în noi, fiind sădită de Dumnezeu, potrivit cu
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Însuși Mântuitorul în Predica de pe munte (Mt., 5,7). Milostenia garantează recompensă veșnică, în ceruri, așa cum ne învață Scriptura (Prov., 19, 17; Mt. 6, 1921; Mt., 10, 42; Luca, 6, 38; Luca 12, 31-34; I Tim., 6, 18-19). Înclinația spre milostenie e ontologică în noi, fiind sădită de Dumnezeu, potrivit cu natura noastră<footnote Sf. Vasile cel Mare, Comentar la Psalmi, comentar la Ps. XIV, traducere de Pr. Dr. Ol. Căciulă, Editura Librăriei Teologice, București, 1939, p. 77. footnote>, iar modelul milei
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
rămân, în timp ce reținute, ele se pierd. Dacă tu le păstrezi, nu le vei avea, dacă le dai, nu le vei pierde”<footnote Omilie contra bogaților, P.G., XXXI, 2, 284 C. footnote>. Pe aceștia din urmă îi îndeamnă să nu socotească milostenia ca pe o povară, ca o pe cheltuială, sau consum, ci ca pe un venit. A ajuta pe cei săraci nu înseamnă pierdere, ci cel mai mare câștig. Prin milostenie ei dobândesc mai mult decât au oferit. Așadar, îi sfătuiește
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
footnote>. Pe aceștia din urmă îi îndeamnă să nu socotească milostenia ca pe o povară, ca o pe cheltuială, sau consum, ci ca pe un venit. A ajuta pe cei săraci nu înseamnă pierdere, ci cel mai mare câștig. Prin milostenie ei dobândesc mai mult decât au oferit. Așadar, îi sfătuiește să ofere cât mai mult, pentru ca de mai mare bucurie să se facă părtași, fiindcă cine dă, lui își dă, iar bogățiile oferite acum, oricât de mari ar fi ele
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
administrări a acestor bogății stricăcioase”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, III, p. 402. footnote>. Iubirea milostivă, a unuia către altul, îi apropie pe creștini de Dumnezeu și îi face asemenea cu El. Adevărata dragoste se verifică prin fapte de milostenie, iar lipsa acestora relevă de fapt lipsa dragostei adevărate. Milostivirea reprezintă și o dovadă a umanității proprii. Compătimirea îl face pe om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia făcută din inimă și în numele lui Dumnezeu este răsplătită de Acesta cu milă și îndurare, ca daruri revărsate din iubirea Sa. Dând celor săraci, bunii creștini devin bogați în ceruri, rămânând în comuniune de iubire cu cei săraci de aici
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
început să funcționeze și așezăminte sociale pentru cei săraci, pentru suferinzi, pentru neajutorați etc. Poate fi amintit voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504), care a ctitorit numeroase biserici și mănăstiri, el însuși fiind un postitor și unul care făcea danii și milostenii. În secolul al XVIII-lea, spătarul Mihai Ghica și clucerul Colțea (care au înființat și "Fundația Colțea") au ctitorit o mănăstire cu primul spital din Țara Românească, având o capacitate de 24 de paturi. La această mănăstire, pe lângă spitalul propriu-zis
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la aspecte ale vieții lor curente fie moralizând de pe amvon, fie încercând să dea soluții sau să intervină pentru soluționarea unor necazuri ale cunoscuților și ale păstoriților săi (Plămădeală, 1980, p. 288). "Sfântul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul său, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fost bântuite de o îndelungată secetă care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei" (Petcu, 2009, p. 165). În timpul păstoririi sale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a menține inviolabile drepturile proprietarului. În mâinile celor bogați era concentrat tot capitalul bunurilor" (Popa, 2009, p. 337). Paginile contra bogaților, contra avariției, contra lipsei de omenie abundă în opera Sfântului Vasile. El credea că normalizarea situației putea veni din milostenia și din mărinimia lor față de săraci. El se referă adesea la primii creștini care aveau totul în comun: viața, sufletul, inima, masa; era o fraternitate indivizibilă, o caritate sinceră care din mai multe trupuri nu făcea decât un singur tot
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nr. 108, 1993. Passeron, J. C, "La constitution des sciences sociales", în Le Débat, nr. 90, 1996. Passeron, J. C., Le raisonnement sociologique. L`espace poppérien du raisonnement naturel, Nathan, Paris, 1991. Petcu, L., "Sfântul Vasile cel Mare Panegirist al milosteniei", în Studia Basilica, vol. III, actele simpozionului Comisiei Române de Istorie Ecleziastică București-Cernica, 2-3 octombrie 2008, Editura Basilica, București, 2009. Petrică, I. pr. , Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler, Editura Marineasa, Timișoara, 2008. Petrică, I., Complementaritatea între Biserica
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2010. Plămădeală, A. , "Idei sociale în opera Sfântului Vasile cel Mare", în Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea sa, Editura IBMBOR, București, 1980. Popa, I. D., Sfântul Vasile cel Mare, predicatorul milosteniei, în Studia Basilica, vol. II, Editura Basilica, București, 2009. Popescu, C., "Motivația pentru muncă", în Bogathy, Z. (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași, 2004. Preda, M., Dezvoltări recente în managementul organizațiilor. / Motivație și performanță în organizațiile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
culoare, de clasă socială și de profesie. El a făcut să fie recunoscută demnitatea muncii și obligația ca toți să i se supună. El a recunoscut întîietatea valorilor morale care singure îl înnobilează pe om. Legea universală a dragostei și milosteniei a făcut din fiecare un aproape al nostru (...) . Toate aceste învățăminte și consecințele practice care decurg din ele au răsturnat lumea. Această revoluție s-a petrecut sub inspirația progresivă a Evangheliei, care a modelat generațiile printr-o muncă lentă, adesea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Neranțula, din povestirea cu același titlu. Este un copil nefericit, năpăstuit de propria mamă. Rămasă orfană, își câștigă traiul cărând apă cu sacaua. Silită să se prostitueze, ajunge la Constantinopol, dar păstrează o inimă curată, generoasă și face acte de milostenie, ajutându-i pe cei suferinzi și nefericiți. Cântecul Neranțulei despre propria copilărie îl dezmeticește pe Epaminonda din neantul înstrăinării sale, însă cei doi tineri sfârșesc tragic. Destinul cel mai neîndurător lovește și un om cu sufletul bun cum este acela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Unde e mulțime de lacrimi, fraților, dimpreună cu o cunoștință adevărată, acolo e și dăruirea tuturor bunătăților și pecetea Duhului Sfânt sădită în inimă, de unde vin și toate roadele vieții; de aici se aduce ca roadă lui Dumnezeu blândețea, pacea, milostenia, compătimirea, bunătatea, îndurarea, credința, înfrânarea (Gal., 5, 22-23), de aici iubirea de vrăjmași și rugăciunea pentru ei (Mt., 5, 44), bucuria în ispite, lauda în necazuri (Rom., 5, 3), faptul de a socoti ale noastre proprii căderile celorlalți și de
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
nu poate fi explicată și prin bătălia pe resursele logistice, adesea limitate, ale celor mai cunoscute centre de pelerinaj. În spațiul geografic și spiritual occidental, J.-R. Bertrand constată dificultățile întâmpinate de Biserica Catolică atunci când vine vorba de „administrarea carității” (milosteniei) în cazul pelerinajului de la Compostela. „El Camino” a devenit pelerinaj și o destinație la modă, cu un flux de pelerini din ce în ce mai impresionant, ceea ce constituie o adevărată bătaie de cap pentru Biserică, ce este obligată să se poarte în mod echitabil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reprezintă o bună ocazie de răspuns la nevoile financiare sau alimentare. Nu am date exacte, nu am discutat cu înalți responsabili administrativi sau cadre de conducere ale forțelor de ordine, dar întotdeauna impresia mea a fost că săracii care cer milostenie și cerșetorii sunt tolerați tacit de către autoritățile bisericești, ca și cum acestea și-ar da seama, instinctiv, că „săracul” are (încă !) utilitate eshatologică. Nu întâmplător Jacques Le Goff, în căutarea sensului social al milosteniei, afirma că „pomana dată unui sărac este pașaportul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
impresia mea a fost că săracii care cer milostenie și cerșetorii sunt tolerați tacit de către autoritățile bisericești, ca și cum acestea și-ar da seama, instinctiv, că „săracul” are (încă !) utilitate eshatologică. Nu întâmplător Jacques Le Goff, în căutarea sensului social al milosteniei, afirma că „pomana dată unui sărac este pașaportul către lumea de dincolo” (Le Goff, 1964 : 29). Lectura cărții doamnei Ligia Livadă-Cadeschi dedicate instituțiilor de asistare a săracilor din secolul al XVIII-lea românesc m-a făcut să mă întreb dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este unul trist, fără culoare și dinamism. Dincolo de valoarea sa intrinsec religioasă, gestul caritabil are valori sociale, ceea ce „îl recomandă a fi susceptibil de a contribui la menținerea solidarității corpului social la cele mai diferite niveluri ale acestuia” (p. 110). Milostenia este așadar creatoare și generatoare de solidaritate, indiferent de poziția pelerinului în cadrul corpului social. Ca mărturie directă, am văzut în cadrul pelerinajului de la Iași femei în vârstă, originare din zonele rurale ale Moldovei, care aveau pregătite din vreme mici sume de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
său, la un sfânt din tradiția creștină Alexie, omul lui Dumnezeu, care s-a smerit într-atât, încât a renunțat la familia înstărită în care s-a născut și a ales să trăiască neștiut de nimeni, în post, rugăciune și milostenie. Personajul lui Soljenițîn are o biografie tipică de martir creștin, deoarece el suferă o condamnare la douăzeci și cinci de ani în lagăr pentru convingerile sale religioase ("Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor"; Matei, 5, 10). Atitudinea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
celui slab; dreptul celui mare asupra celui mic; dreptul celui care dispune de forță împotriva celui neajutorat. "Homo homini lupus est." (Omul este lup pentru semenii săi.) (Plautus) Da, omul este o fiară perversă și periculoasă! Bunătate, milă, dragoste, cinste, milostenie, prietenie etc., foarte rar vom întâlni la semenii noștri asemenea trăsături pozitive. Pe acest fond de testare umanitar-psihologică a infractorului, domnul primar informat de tânărul milițian de cele întâmplate intrând ca o furtună direct la candidatul pentru Premiul Nobel, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ori de rudenie mai apropiată ori mai îndepărtată. În ceea ce mă privește, eram încă prea crud pentru a putea înțelege și judeca modul de comportare al cetățenilor din această comunitate rurală, predispusă mai degrabă la persecuție și condamnare decât la milostenie și iertare. Când șinterul se înscria pe o anumită uliță, făcându-și cunoscută prezența printr-unul din cele două instrumente de semnalizare, oamenii îl așteptau la portiță sau lăsau pur și simplu cadavrul în fața intrării. Apoi, când achizitorul de hoituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]