1,017 matches
-
să fie osăbite ca dintăi și să se numască mănăstire mare ca și alte mănăstiri și să fie închinată la toate mănăstirile de Svânta Gora...Si domniia me am tocmit svânta biserică și cu bucate de hrană încă o am miluit; și am miluit-o cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor pregiur svânta mănăstire, cu loc de țarină și fânață și cu vii și cu loc de hăleșteu în valea lui Tătar.” - Cred că ai băgat de seamă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca dintăi și să se numască mănăstire mare ca și alte mănăstiri și să fie închinată la toate mănăstirile de Svânta Gora...Si domniia me am tocmit svânta biserică și cu bucate de hrană încă o am miluit; și am miluit-o cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor pregiur svânta mănăstire, cu loc de țarină și fânață și cu vii și cu loc de hăleșteu în valea lui Tătar.” - Cred că ai băgat de seamă, dragule, că acest
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cărți...și o am înzestrat și cu bucată de loc din hotarul târgului Iașilor împregiurul Copoului, cu vii ce sânt împregiur, și cu un sat, pe nume Rufeni, așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alăturea cu Rufeni...Iarăși am miluit...dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cindzeci de oi. Așijderea, am mai dat...și un sălaș de țigani...Așijderea am miluit svânta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un sat, pe nume Rufeni, așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alăturea cu Rufeni...Iarăși am miluit...dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cindzeci de oi. Așijderea, am mai dat...și un sălaș de țigani...Așijderea am miluit svânta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos domniia mea de sub sabia leșilor.” - Am găsit un zapis de la 10 mai 1704 (7212) al voievodului Mihai Racoviță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
copie) după „Un ispisoc gospod din anii 7221(1712 sept. 1-1713 aug.31) fără de lună, de la măriia sa Niculai Alexandru (Mavrocordat) voievod, în care scrie că, socotind măriia sa și pentru sfânta mănăstire Copou, fiind căzută și lipsită, o au miluit cu o bucată de loc din hotarul domnescu a târgului Eșului, care loc iaste alăture cu locul sfintii mănăstirii Copoului...Această bucată de loc de giur împregiur, precum scrie mai sus, cu pomeți și cu păragină de vii, și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
evlavie ce am avut către sfintili mănăstiri...cercetat-am domnie me și pentru sfânta mănăstire Copou...și am aflat domnie me că...este la gre lipsă și scăpăciune din toate, neavând de nicăiri nici un fel de agiutorință...Această mănăstire o miluim cu mai gios arătată milă, adică purure să aibă a scuti o sută și cindzăci oi...doodzăci și cinci de vite: vaci, boi, cai, iepe. Așijdere și la vremea vădrăritului să aibă a scuti trei sute vedri vin, și la vreme
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu viile de la Dealul Brândzii”, spune același lucru despre ctitorul mănăstirii Zlataust. - Lucrurile par cam încurcate, dragule. - Abia acum vine dușul rece. La 15 ian. 1713 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, dăruind mănăstirii Zlataust o bucată de loc, spune: „Am miluit sfânta mănăstirea lui sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului nostru al Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit tij (de asemeni) cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost dat de Constantin Duca voievod la 11 oct.1702 (7211): „Adecă domniia mea dăm și întărim sfintei mănăstiri...Ioan Zlataust...cu vinăriciul (dare pe vin) de la Buciumi și cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașii...Așijdere, am miluit...ca să aibă a țâne șesesprezece liudi poslușnici, oameni streini, la Buciumi la Metoh sau și într-alt loc...și i-am iertat de toate angheriile.” Dacă îmi dai voie, mărite Spirit, aș adăuga faptul că pivnițele metohului din Bucium mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
făcătoare de minuni... - Când a fost zidită de fapt această biserică, mărite Spirit? - Tocmai am dat peste un zapis din 7 feb. 1659 (7167), în care se spune: „Noi Gheorghie Ghica voievod ...Adică domnia me m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă o bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor, iar dacă vă face bisericuțe să o închine la Ierusalim.” - Eu zic să ne întoarcem
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că această adevărată slugă a noastră, pan Tofan, ne-a slujit cu dreaptă și credincioasă slujbă. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă, către noi, lam miluit cu deosebita noastră milă și i-am întărit dreptcredincioasa lui vislujenie, cinci sate pe Racova, anume: Pungești, unde este casa lui, alt sat mai sus, Gârcinești, al treilea sat Lucești, al patrulea sat unde este Cursec, al cincilea sat unde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Miron Barnovschi Moghila,din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, din a noastră bunavoie, din inimă curată și prealuminată, și din tot sufletul...ne-am străduit și ne-am uitat la vechii noștri înaintași, ce au dat și au miluit sfintele biserici...De aceea am căutat și noi și am aflat lângă Iași un pământ ce se numește Poiana Vlădicească, pe care loc, bătrânul și bunul domn Alexandru, împreună cu mitropolitul, episcopii și toți boierii l-au întâmpinat pe Sfântul Ioan
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a fost zidită pe un loc dăruit ctitorului Melentie Balica - cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril...în Galatia (de Jos) împreună cu soția sa, Ana...” După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și o am înzestrat cu toate ce să cad unui dumnezăiesc locaș...” Despre un Isac Balica se vorbește și într-un document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia mea am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubăneștii, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...” Domnitorul Grigore Ghica a transformat Frumoasa în reședință de vară, iar
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai mănăstirii, pentru ajutorul dat în lupta cu austriecii: „Făcut-am domnia mea acest testament sfintei mănăstiri, întru vecinică pomenire, ca să fie iertată de toate dajdele...De vreme că au miluit Dumnezeu că s-a tâmplat întru acest an, la veleat 7225 <1717> ghenar 10, de au trimis nemții pe Frănță căpitanul, și au venit cu nemții și cu cătane ca să ni ia pe noi, precum au luat și pre domnul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fratelui său Iacov, din Târgul Vechi, să fie ținute de Iane Hadâmbul. Actul în care găsim numele Hadâmbului, legat de Dealul Mare, este cel din 7 februarie 1659: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui dumnezeu, domnul Țării Moldovii...am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. La 3 mai 1659, același domn scutește de dări patru poslușnici ai mănăstirii de la Dealul Mare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe sinea sa Întreagă plină de lumină și de discernământ”. În tot acest timp, călugărul trebuie să rostească (sau mai degrabă să strige, Înăuntru, din toate puterile sufletului) o rugăciune scurtă, În două părți: „Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”. Această rugăciune este menită să curețe inima de toate gândurile, bune sau rele, și să țină călugărul treaz (nepsis). Concret, el experimentează contopirea cu Dumnezeu prin vederea luminii supraființiale (pe care cei trei ucenici ai lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
război cu turcii la Vaslui și i-a biruit luminăția sa Ștefan-Vodă pe păgâni. Pierit-au în acest război părintele nostru după trup, comisul Manole Păr Negru, și fratele nostru după trup, comisul Simion și alții mulți, Dumnezeu să-i miluiască întru iertarea sa..." VII Nu o dată considerațiile despre scriitor sunt antinomice. Ce contrast între G. Călinescu invocând deficitul lui de idei (Scrisori și documente, 1979) și Al. Paleologu remarcând virtuțile unui Sadoveanu gânditor, cu o filozofie "rotundă", încifrată în opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumoasă! Uite, tată, uite. [ITINERAR DOBROGEAN] Din urmă: un cerșetor bătrân, așezat pe o movilă de prund, cu crucea și cutia lui de tablă, e bucuros de ziua lui de azi. Ține de mână pe un bătrân care l-a miluit și-i spune zâmbind "cum a fost și el odată în viața lui", și rostește parcă sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii de la Rașcov și din toate împrejurimile. "A venit căpitan Grigore! Ce mai faci, căpitan Grigore? Hât! Tâșt! da voi cum o mai duceți? Bine, căpitane Grigore! Da acasă cum merg cu sănătatea? Hăt! Tâșt! Bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
chiuituri de joc, întocmai ca la noi. În jurul Devei e un ciclu complect de munți mici. Zi de iarmaroc, Miercuri. La un colț de stradă un cerșetor orb cântă balade vechi, acompaniindu-se cu armonica. Lumea îl ascultă și-l miluiește cu bani de aramă. S-audă tot omul, și Sasul, și Ungurul, și Țiganul, că mâni (24 Aug.) e ziua Împăratului! A cărui Împărat? A împăratului nost. Nimeni nu-i solobod să lucre! Făerag (Cloamba albă) Custura Tăul Făeragului. Certejul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prea puternicei împărății, pe unde se revarsă izvoarele tuturor milelor..." "vechi obiceiu și pronomion al pământului nostru" "nesăvârșita cătră noi milostivire a strămoșilor împărăției tale, ocrotindu-ne subt umbra prea puternicului și nebiruitului acoperământ și purtării de grijă, ne-au miluit să ne adăpăm în toată îndestularea cu bunătățile sale..." "să avem dela împărăție musa-adea și merhamet" (1788) "ataxii (neorânduieli) și greșeli" "actimon" = capabil. "mare sevas (respect) pentru osârdia, râvna și credința..." Gherasim (hoț de drumul mare, la Curtea cu Juri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alvaniților care n-au noroc și a Nemților care au prea mult; din care pricină Alvaniții bat și taie pe Nemți. "Decât să preacurvesc c-o femeie măritată odată, mai bine de câte trei ori cu nouă fete mari." Radu-Vodă miluia și punea în dregătorii pe niște oameni de nimic, după plăcerea și mintea lui. Pecând la curtea lui Ștefan-Vodă proștii au puțină căutare. Simion caută pe femeia lui cu totul în altă parte decât o caută alții, căci ea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
semn la mână și încă la mâna dreaptă? * II. Vodă pedepsește aspru pe făcătorii de rău, cu pedepse felurite, după crimă. Se văd orbi și ciunți cari vin și cer milă de la domnul care i-a pedepsit; și vodă îi miluiește. * II. Corăbii de trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fugise. La Suceava, împreună cu vistieria lui Petru căzură în mânele lui Soliman, cruci și evanghelii ferecate cu aur. VII. În Uricariu (IV.422) se găsește un hrisov al lui Petru Rareș scos de pe condica mănăstirii Bistrița. "... am dat și am miluit și am întărit sfânta rugă M-rei Bistriței, cu un sat anume Mojeștii... i-am miluit când puțin se pornise mânia lui Dumnezeu asupra mea și pre Țara noastră a Moldovei, împăratul Țarigradului Soliman sultan s-au pornit ca să vie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ferecate cu aur. VII. În Uricariu (IV.422) se găsește un hrisov al lui Petru Rareș scos de pe condica mănăstirii Bistrița. "... am dat și am miluit și am întărit sfânta rugă M-rei Bistriței, cu un sat anume Mojeștii... i-am miluit când puțin se pornise mânia lui Dumnezeu asupra mea și pre Țara noastră a Moldovei, împăratul Țarigradului Soliman sultan s-au pornit ca să vie cu toată puterea sa în pământul nostru, pentru păcatele noastre, iar mai vârtos ale mele. Atuncea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]