KorAP: Find »[drukola/base=miocard & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...54 >

1,339 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții. Din acest motiv, anestezia, circulația extracorporeală, procedeul operator și terapia intensivă trebuie să se constituie în părți ale unui întreg astfel încât revascularizarea chirurgicală, privită în complexitatea ei, să nu reprezinte o nouă agresiune asupra unui miocard aflat de multe ori la limita resurselor, ci o modalitate eficientă de atingere a obiectivelor pentru care pacientul acceptă intervenția. Nenumărate sunt momentele în care la bolnavul coronarian echilibrul fragil în care se află poate fi distrus și aceasta fără

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurg, anestezist, perfuzionist, asistente medicale. Urmările ireparabile sunt doar pentru pacient care în unele situații pe lângă riscul determinat de afecțiunea în sine are de depășit și riscul procedurii și al instituției în care se realizează intervenția chirurgicală. Revascularizarea chirurgicală a miocardului este indicată cu dublu scop: înlăturarea simptomelor (anginei) și creșterea duratei vieții. Experiența acumulată până în prezent conduce la o concluzie fără echivoc și anume aceea că by-pass-ul aortocoronarian este urmat de dispariția anginei la marea majoritate a bolnavilor supuși acestui

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian pentru creșterea calității vieții este mai mic, iar riscul chirurgical comparativ mai mare. De aceea, tratamentul medicamentos sau eventual tehnicile percutane pot reprezenta opțiunile terapeutice cu cel mai bun raport risc/beneficiu. Revascularizarea chirurgicală a miocardului în scopul înlăturării anginei reprezintă un tratament al manifestărilor bolii cardiace ischemice și nu al afecțiunii propriu-zise. Progresia procesului aterosclerotic la nivelul grafturilor sau/și al coronarelor native este însoțită de reapariția anginei. Atât timp cât pacientul și medicul înțeleg că angina

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
includ stenoza proximală semnificativă LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără interesare proximală a LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu angină stabilă de efort La bolnavii cu boală cardiacă ischemică și angină stabilă de efort indicația de revascularizare chirurgicală a miocardului se bazează atât pe beneficiul obținut prin îndepărtarea simptomelor ce limitează stilul de viață obișnuit, cât și pe creșterea duratei de supraviețuire a pacientului. Aceste avantaje la distanță trebuie însă să țină seama de riscurile pe termen scurt (perioperator) pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste neinvazive; 5. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o zonă extinsă de miocard viabil aflat la risc pe baza testelor neinvazive; 6. Angină invalidantă în ciuda tratamentului maximal neinvaziv, când intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil; în cazul în care angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice. Clasa IIa

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un risc acceptabil; în cazul în care angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice. Clasa IIa 1. Stenoză proximală semnificativă pe LAD; 2. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o arie moderată de miocard viabil și ischemie dovedită prin explorări neinvazive. Clasa III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă de LAD, la pacienții cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă de LAD, la pacienții cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat și: (A) au numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie miocardică dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a miocardului oferă avantaje în ceea ce privește supraviețuirea și dispariția simptomelor comparativ cu tratamentul medicamentos la bolnavii cu angină instabilă și disfuncție de ventricul stâng, în special la cei cu leziuni trivasculare. Stabilirea momentului operator capătă în aceste condiții o importanță aparte. Acolo unde

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tromboliticelor și angioplastiei. Beneficiul potențial al by-pass-ului aortocoronarian efectuat precoce după instalarea infarctului miocardic constă în modificarea condițiilor de reperfuzie a teritoriilor infarctizate prin controlul compoziției, temperaturii și debitului soluțiilor cardioplegice și a reperfuzatului cu care este irigată zona de miocard aflată în condiții de ischemie acută. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
interval scurt după accidentul ischemic (3). Indicațiile BAC la bolnavii cu disfuncție ischemică a ventriculului stâng Funcția ventriculului stâng poate fi stabilizată sau chiar îmbunătățită atunci când este afectată în boala cardiacă ischemică printr-o revascularizare chirurgicală eficientă. Aceasta se datorează miocardului hibernant prezent la marea majoritate a bolnavilor cu leziuni multivasculare. Intervenția chirurgicală la un pacient cu disfuncție de ventricul stâng este cu atât mai indicată cu cât acesta prezintă semne și simptome de ischemie miocardică intermitentă și manifestări minore sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
semne și simptome de ischemie miocardică intermitentă și manifestări minore sau absente de insuficiență cardiacă. În schimb, dacă pe primul plan se află semne și simptome de insuficiență cardiacă, decizia de a interveni chirurgical trebuie să se bazeze pe obiectivarea miocardului hibernant (11, 12) perfuzat de artere coronare corespunzătoare pentru a fi graftate (13). Intervenția chirurgicală la bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng se bazează pe rezultatele trialurilor randomizate care au arătat un beneficiu net comparativ cu tratamentul medicamentos în ceea ce privește supraviețuirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
11, 12, 13). Indicațiile BAC la bolnavii cu aritmii ventriculare maligne By-pass-ul aortocoronarian este eficient în mod particular la acei bolnavi la care se poate demonstra etiologia ischemică a tulburării de ritm (16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace cu beneficii evidente pe termen lung (17, 18, 19). By-pass-ul aortocoronarian este mai eficient în combaterea episoadelor de fibrilație ventriculară decât a tahicardiei ventriculare deoarece în mecanismul de producere al celei din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
eșuarea PTCA Colaborarea chirurg cardiac-cardiolog intervenționist este esențială în fața unei situații extrem de complexe pe care o reprezintă un bolnav la care tentativa de PTCA s-a soldat cu apariția unor complicații severe ce pun în pericol nu numai teritoriul de miocard alimentat de artera pe care s-a efectuat procedura, ci chiar viața pacientului. În luarea deciziei pentru intervenția chirurgicală de urgență trebuie să se țină seama de mecanismul prin care a apărut complicația, modalitățile chirurgicale de corecție a acesteia, mărimea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
artera pe care s-a efectuat procedura, ci chiar viața pacientului. În luarea deciziei pentru intervenția chirurgicală de urgență trebuie să se țină seama de mecanismul prin care a apărut complicația, modalitățile chirurgicale de corecție a acesteia, mărimea ariei de miocard aflat la risc, complexitatea leziunilor coronariene, prezența bolii multivasculare, absența colateralelor (21, 22, 23, 24) și nu în ultimul rând starea clinică a pacientului care poate influența evoluția perioperatorie (vârsta avansată, infarcte miocardice în antecedente, disfuncția de ventricul stâng) (21

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociată sau când se impune extragerea unui corp străin intracoronarian ce pune în pericol viața bolnavului (fragment de ghid metalic, stent neexpandat sau greșit poziționat la nivelul unei bifurcații importante left main). Indicațiile BAC la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente A doua intervenție de by-pass aortocoronarian la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente este rezervată în general situațiilor de angină invalidantă sau cazurilor pentru care există suficiente date care să ateste existența unor zone miocardice aflate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavului (fragment de ghid metalic, stent neexpandat sau greșit poziționat la nivelul unei bifurcații importante left main). Indicațiile BAC la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente A doua intervenție de by-pass aortocoronarian la bolnavii cu revascularizare chirurgicală a miocardului în antecedente este rezervată în general situațiilor de angină invalidantă sau cazurilor pentru care există suficiente date care să ateste existența unor zone miocardice aflate la risc suficient de mare încât să pună în pericol viața pacientului. Indicații: Clasa I

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la risc suficient de mare încât să pună în pericol viața pacientului. Indicații: Clasa I Angină invalidantă în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. (Dacă angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice.) Clasa IIa Leziuni by-pass-abile cu o arie extinsă de miocard aflat la risc evidențiat prin explorări neinvazive. Clasa IIb Ischemie miocardică în alt teritoriu decât cel vascularizat de LAD, în condițiile existenței unei artere mamare interne patente pe LAD și în absența unui tratament maximal nonchirurgical (medicamentos sau revascularizare percutană

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
decât cel vascularizat de LAD, în condițiile existenței unei artere mamare interne patente pe LAD și în absența unui tratament maximal nonchirurgical (medicamentos sau revascularizare percutană). Atitudinea față de bolnavul cu by-pass aortocoronarian. Modificarea factorilor de risc După revascularizarea chirurgicală a miocardului, două sunt obiectivele ce trebuie urmărite pentru îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung: protecția grafturilor și prevenția secundară a cardiopatiei ischemice. Pentru protecția grafturilor se va avea în vedere: întreruperea fumatului, administrarea agenților antiplachetari, terapia hipolipemiantă, combaterea hipertensiunii arteriale. Urmărirea la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
secundară a cardiopatiei ischemice. Pentru protecția grafturilor se va avea în vedere: întreruperea fumatului, administrarea agenților antiplachetari, terapia hipolipemiantă, combaterea hipertensiunii arteriale. Urmărirea la distanță (15 ani) a bolnavilor după operația de by-pass aortocoronarian a arătat că incidența infarctului de miocard la cei care au continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au renunțat după intervenția chirurgicală (29% versus 15%). Totodată 30% dintre fumători au necesitat cel puțin o reintervenție pentru revascularizare, spre deosebire de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stresul, tipul A de personalitate (25, 26, 27, 28), factori ce intervin în hemostază fibrinogen (29), factorul VII (29), activitatea fibrinolitică (30), inhibitorul 1 al activatorului de plasminogen (PAI-1) (31), nivelul circulant scăzut al antioxidantelor (32, 33). Revascularizarea chirurgicală a miocardului, cea mai frecventă operație în centrele de chirurgie cardiacă dată fiind structura morbidității în populația generală, rămâne în ciuda experienței acumulate o intervenție al cărei rezultat este influențat de o serie de factori de risc. Acești factori de risc depind nu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
depind nu numai de pacient, dar și de particularitățile intervenției chirurgicale (factori de risc procedurali), precum și de instituția în care se realizează operația (factori de risc insituționali). Factori de risc dependenți de pacient în revascularizarea miocardică După revascularizarea chirurgicală a miocardului pot apărea o serie de evenimente nefavorabile dintre care cele mai importante sunt: decesul, reapariția anginei, infarctul miocardic acut nonperioperator, moartea subită, reintervenții pentru revascularizare. Factori de risc pentru deces după by-pass-ul aortocoronarian (BAC) Vârsta Vârsta înaintată reprezintă un factor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ca o afecțiune coexistentă. Tipul de angină Spre deosebire de ceilalți factori de risc dependenți de pacient, angina instabilă s-a dovedit a fi un factor de risc cu influență moderată asupra supraviețuirii după BAC atât timp cât se asigură o protecție adecvată a miocardului în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de risc cu influență moderată asupra supraviețuirii după BAC atât timp cât se asigură o protecție adecvată a miocardului în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori își continuă evoluția chiar după o revascularizare miocardică eficientă cum este cazul infarctului miocardic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
by-pass-ului cardiopulmonar și pe durata clampării aortei. În condițiile în care echilibrul balanței aport/necesar de oxigen la nivelul miocardului este extrem de fragil, fapt manifestat clinic prin prezența anginei instabile, orice perturbare se poate solda cu instalarea infarctului acut de miocard perioperator care de multe ori își continuă evoluția chiar după o revascularizare miocardică eficientă cum este cazul infarctului miocardic subendocardic. By-pass-ul aortocoronarian ca tratament al anginei instabile este încă asociat cu un risc operator ridicat și cu o morbiditate postoperatorie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest lucru se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]