3,438 matches
-
carte Întreaga eternitate în tine cum prînzul pe care abia l-ai luat o zi crescînd din carnea ta cum o unghie. O luptă E lupta inițială a trandafirului cu marea deschiderea ei spre mușchii mutuali ai apei și-ai miresmei desprinderea ei de fundal spre-a pluti cum o răsplată a părului tău despletit neînvins care-asemeni vîntului bate alternativ cînd dintr-o parte cînd din alta deschizînd trandafirul cum un ceasornic al mării închizînd marea cum o gură-a trandafirului
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
spaimei, Groapă cu fiare salbatice, instincte dezlănțuite de răgetul singurătății, când teama fara nume, precum păsările speriate, dă roata prin colțurile cele mai ascunse ale ființei. Vulcan nestins vreodată al voluptății de a trăi, Rug al măruntaielor plăcerii, Altar al miresmelor bucuriei de a iubi și de a fi iubit, Puț de ascunse comori transmise din sămânța strămoșilor, Sipet preaplin de amintiri și regrete niciodată uitate, Hipogeu al viselor îngropate, Refugiu subteran din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
Chiar Lui cu tine-n rouă să se joace, Uimind fluturi și alte dobitoace... Iubita, marți, vrea floare de salcîm... Iubita, marți, vrea floare de salcîm... S-au înspumat copacii, prin ganguri tai din plin, Să poți ajunge-n stradă, miresmele năuce. Femeile trec leneș și parcă mai rămîn; Oh, coapsele și sînii de-abia îi mai pot duce Și-o mînă ridicată a lene e un chin; Bat clopotele vesel, în aer crește-o Cruce Și-ți limpezește clipa-n
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
lin Din preajma lor și-o să le ducem, leneși, Să steie-n vaze lungi sau în pahare, Păzite blînd de-un înger; el din pene-și Alege-un moale scut de întristare Că se-ofilesc și mor fără să spună Decît mireasma grea stinsă-n culori. Le pierdem și culegem alte flori Cu fluturi ce-n petale le înspumă În undele unui vînt cald și umed Și șoptitor de dulci cuvinte-n suflet... Mi-e sufletul închis într-un cristal... Mi-e
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
frumusețea lumii Fără să-ți pese de pedeapsa grea Ce ți se dă, deși n-ai merita, C-ai prins în palme florile minunii Salcîmilor ce-au înspumat abia... Și să te-apleci adînc lîngă castanii Îmbogățiți și dînșii cu miresme, Uitîndu-ți și greșelile și anii; Singurătatea-n care tot mai lesne Viața ți-o duci să-ți pară, grea și clară, Un dar neprețuit, o rugăciune Ce-ncet o-ngîni, mereu o vei lin spune Din zori de zi pînă-n amurg
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
Noroc că moderatorul Cristian Andrei, la ,95/95", este suficient de solid în caz de. Doar privirile împricinaților își fac promisiuni cu finalitate în sălile de tribunal... Deocamdată, însă, o adiere de relaxare plutește veselă prin sufragerie amestecată cu o mireasmă ciudată venind din camera mică unde soacra lui Haralampy, aflată în locație la noi, se aude plângând la o telenovelă. Așa credem noi. Dar realitatea pare să fie alta... Cu o presimțire ciudată, prietenul adulmecă și-apoi deschide ușa camerei
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
cea bună, de la șosea. De fiecare dată când o vizitam, primeam în dar, pe lângă alte bunătăți, și câteva gutui. întotdeauna, pe aia mai arătoasă o păstram și așezam în fereastră. Ierni de-a rândul, în camera copilăriei mele a persistat mireasma fără seamăn a gutuilor. Gutuia din fereastră devenise un fel de leit-motiv al existenței mele. Adormeam mângâind-o cu privirile și mă trezeam... privind-o. în lumina dimineților albe, avea reflexe de cleștar, străluciri de rouă. țin minte că și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la această „generația pierdută”. și cred că ea va fi cu adevărat pierdută, în cazul în care nu se va găsi o soluție salvatoare și aceasta cât de curând posibil. Nu-mi voi lăsa ostatică tăcerea Iubirii tăinuite, azi - ofrandă Miresmelor cu trupul de lavandă, Topaze fine ’ndoliind vegherea. Voi preamări foșniri de sarabandă Ce frământa-vor ispitind durerea, Privirea ta îmi va șopti căderea, La ceas întors, pe muzică flamandă. Ești numai foc și jertfă-nrourată, Un anotimp etern, fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tot cauți în vechi amintiri, Ce misterioasă e-această mașină, Lovește din ziare, din cărți, din priviri. Popoare dispar, zeu-n ceruri suspină, Pămîntul de morți este zilnic mai greu, Dar nu ruginește eterna mașină, Strivește destine, surîde mereu. în miresme îngropat în zori o să ne-atace trandafirul, Treziți copiii, spuneți-le clar Că a sosit minutul milenar Să vă spălați pe suflete cu har și să înapoiați, golit, potirul Ce duce-n Dumnezeu la ora șapte. Veniți și încărcați-vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Scrise de fluturii ninși pe cetate La ora inefabilei jertfiri. în zori o să ne-atace trandafirul, Deja țintește sufletu-mi stingher, în focul lui m-arunc cu patrafirul Cusut din fir de stea și plătesc birul De-a fi-n miresme îngropat ca-n Cer! Psalmul zilei a șaptea Am totul cît Te am pe Tine, Doamne, și n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate în ochi-mi duc și tot Te preaslăvesc. Nevrednic sînt de Tine însuți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
medic chirurg în Israel) să inițieze și să dezvolte serii confesive complet diferite ca registru stilistic - și sub raportul strict al lumii investigate. În timp ce protagonista merge înapoi, pe firul vieții sale, și se oprește din loc în loc pentru a respira miresmele și miasmele trecutului, partenerul ei de dialog se concentrează asupra episoadelor recente, focalizând și povestind, literalmente, diferite operații la care participă. Într-o parte avem, așadar, o recompunere din frânturi biografice, clipe fericite și momente triste venind în succesiune; experiențe
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
rîs în față Jerisena, doar că a doua zi de dimineață și ea era palidă. în noaptea aceea ea și tînărul Opujić s-au dus devreme la culcare. Stătea întinsă pe spate în bătaia clarului de lună verde și simțea miresmele rîului stivuite frumos, cele ușoare peste cele greoaie; mai întîi mirosul de apă și mîl, apoi cel de fum și, în fine, la suprafață pluteau în plăci adieri de tei. în seara aceea numai clarul lunii avea trei miresme, amestecate
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
simțea miresmele rîului stivuite frumos, cele ușoare peste cele greoaie; mai întîi mirosul de apă și mîl, apoi cel de fum și, în fine, la suprafață pluteau în plăci adieri de tei. în seara aceea numai clarul lunii avea trei miresme, amestecate între ele cu cele trei faze ale lunii. Umezeala apei intra pe fereastră, iar cineva din han cînta la clarinet. Se auzea molcom melodia lor ,Sudoarea este amintirea sufletului" și Sofronije Opujić luă în gură o șuviță din părul
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
care i se vîra molcom printre pași. își făcea griji pentru Jerisena, fără o pricină anume, simțea gustul colbului de sub pat, de sub putreziciunea hanului. Auzea racii ieșind la mal sub clarul lunii iar nasul său amușina adîncimile, aflînd sub pămînturi miresme de argint jilav și piatră încinsă. Simțea gazul metan subteran alungînd petrolul în susul versanților din pîntecele pămîntului, stivuirea damfului de vegetație putridă peste cel de sulf și de apă clocotită feruginoasă. Iar în zori Jerisena aflată în pat lîngă el
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
în primii zece ani deloc, ca apoi zece ani într-o noapte. Putea trece podul cu un măgar în cîrcă, cum zicea el glumind, călătorii din carantină se holbau îngroziți la fluturele de sidef care îi împodobea coama părului, adulmecîndu-i mireasma de nuc pe care o răspîndea în jurul său, iar Jerisena privea uimită la volumașul cu poemele lui Horațiu de la cingătoarea căpitanului. în vremea asta căpitanul era vesel și comandă cina pentru toată lumea din sală, inclusiv pentru ambasador care era servit
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
-nvârtește un om, într-o mână,/ Acesta privește cu trei ochi din lună/ Și iată-l pe unul - ureche pe gât,/ Cel cu capul pe cap e spaimă de slut." (Pagoda norilor azurii). Aur și argint, pietre prețioase, flori exotice, miresme grele, amețitoare, de tămâie și santal, ființe mitologice (dragonul, dar și pasărea phoenix) populează universul ei poetic. Tigrul, animal inexistent în mitologia populară românească, apare aici firesc, ca un termen de comparație familiar: "E toamnă-n orhidee/ Cu ochi de
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
în pământul răsturnat / crescut cu dor de firea mea întoarsă / mereu suind pe dealuri în vise de bărbat / urzit în rodul sincer al holdelor de-acasă...” Cu volumul Aleargă cu mine (2011), poetul se dorește ancorat în trecut, între tainice miresme de suflet, cu aromă simbolist-tradiționalistă, cu fior bacovian sau pillatian. Și-n această ipostază, preferă postura unui nostalgic trubadur, ținând la piept bătrâna vioară, ca un „violonist al nimănui, / un călător etern și-un pierde-vară”, „pururea absent, / pe strada ta
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
cvasi-simbolist (prin corbii lui Bacovia și ai lui Tradem al nostru...: „Neîncetat, vai, corbii vor dreptate/ Făcând lumina una cu pământul!” - cf. Sonetul XIX) și cvasi-impresionist (probabil, conform propriei doctrine, a reflintextului (reflex literar intertextual...): apar, uneori „opalul” și „topazul” („Miresmelor cu trupul de lavandă,/Topaze fine ’ndoliind vegherea” - cf. Sonetul XII) minulesciano-verlaine-iene, alteori, „absintul”, specific unor întregi generații, simbolisto-impresioniste („Ianuarie mă ceartă, ’mi beau absintul!” - cf. Sonetul X) - și, chiar, încercând experiența singurătății și angoasei expresionist-existențialiste: „Mă tem de tine
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
umilință pod de aur, pod înalt. și din lacrima, velința, ca pe-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte, faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte; din căderi, urcuș alpin. Din otravă pusă-n cană, fă miresme ce nu pier. și din fiecare rană, o cădelnița spre cer. și din orișice dezastru sau crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și dă zâmbet înțelept. ÎNȚELEPTUL Nu scuip pe'nfrângerile mele! Ce-am adorat nu știu să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Bacovia - cel trist -, Modela...prune țări de ametist; Numai Arghezi,vrându-le cărnoase, Anina-n ram, cireșe de... Pietroase; Ci Topârceanu, pas la pas cu... „rumba”, Le-acidula, din plin, precum... porumba; Pillat, în schimb,... dospea în miez de nuci, Mireasma din livezi cu zvon... de cuci; La rându-i, Blaga, tot sorbind lumină, Turnă, în piersici, miere... că albina... Si-alaturi, Barbu-n „Joc...” plin de mișcare, Ne-ademenea, cu chitre acrișoare... Mult mai tarziu, Nichita, cu migala, Sculpta, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de Anatole France. Iar gândul îl poartă la acel octombrie de aur al Bucureștiului de altă dată, la diminețile târzii ale Oborului, cu arome de fructe coapte, cu boabele de struguri sclipind ca perle în soare, dar mai ales, cu mireasma unică în lume a pastramei sfârâind pe grătare și a tulburelului băut într-un „separeu” cu pereți de rogojină. Într-o dimineață tristă ca aceasta, Pierde-Țară își dă seama c-a pierdut nu doar o țară, ci și o latitudine
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
căror aromă, în loc să se ridice la tenta unui buchet memorialistic, se pierde în nuanța critică a articolelor de actualitate: recenzii, comentarea unor emisiuni tv, încondeierea unor figuri politice ale momentului. Cititorul resimte ruptura ca pe o schimbare de parfum: de la mireasma vetustă și totuși fascinantă a unei lumi apuse la izul înțepător al unor urgențe palide și trecătoare. Oricum, o carte al cărei stil ține de un tipar spiritual pe care generația de azi nu-l poate imita, și asta nu
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
largă rochie albă, mișcarea sa evocă o primă fază neoclasico-modernă, în care se mai infiltrează căteva vocabule clasice. Apoi, în secvențele coregrafice următoare, într-un costum simplu, sumar, sursa proprie a mișcărilor sale iese treptat la iveală, învăluită într-o mireasmă de subtilă senzualitate, notă cel mai adesea absentă la o bună parte dintre dansatorii de dans contemporan, seci în evoluțiile lor abstracte. Născută dintr-o căsătorie mixtă, mișcarea Sandrei Mavhima aduce și o notă de exotism în peisajul artei noastre
One woman show – SANDRA MAVHIMA by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4057_a_5382]
-
complementar romanului studențesc „nouăzecist”, este cel „de epocă”, despre biografia aventuroasă a lui Capșa, a tovarășilor săi (straniul Leon Manoah, mai palizii Hagi Tudorache și George San Marin) și a clarvăzătoarei Rada: povești meșteșugite, pline de înfloriturile, răsfățurile stilistice și miresmele Orientului (există o adevărată tentație a Orientului levantin în romanul Simonei Sora!), cu „taxiduri” și expediții care-l duc pînă în Războiul Crimeii, reconstituite cu migală documentară și desprinse parcă din scrisorile lui Ion Ghica. Uneori, parcă, suferind de excesul
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
și așteptam salvarea Afară era amnezie orașul imaginar Tubul de oxigen într-o nară sora mea bună moartea și ea accidentată Trăisem o viață pe dos Nu mă gândeam la nimic decât la freziile lui Dumnezeu la brațele lui de miresme Deja se pripășiseră îngeri prin preajmă Dormeau cu mine în mine antum și postum Lingușitorii mei pregăteau ferparul cu laude A murit altcineva am aflat din ziare... Vor fi Pe seară vor fi iarăși uși trântite și voci înăbușite la
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]