1,500 matches
-
-o lung și apăsat în ochii verzi. M-am încruntat puțin pentru a da chipului meu o anumită expresie facială de om dur. Am întrebat-o: - Și cum se împacă munca pe care o prestați cu un fizic atât de... mirific de exemplu ? - Minunat, răspunse cu un zâmbet ușor ironic pe buzele-i pline și cărnoase. Căsătorit ? Întrebarea ei căzu peste mine ca o bombă cu hidrogen. Nu o așteptam. Cel puțin nu acum. - Fost, o lămurii eu. Divorțat destul de proaspăt
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎNAINTE DE SOLSTIȚIU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎNAINTE DE SOLSTIȚIU De ziua de solstițiu aproape. A apărut pe cer Steaua albă, Venită din mirificele ape, A fost pusă în a vieții salbă. Venită nouă pe Pajiștea albastră, I s-a repartizat un spațiu modest, Pentru lume și familie foarte castă, A pornit pentru a da al vieții test. Aș vrea să am cu tine
ÎNAINTE DE SOLSTIŢIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353316_a_354645]
-
univ. dr., jurnalist, scriitor: „Multe manifestări locale am parcurs eu prin țară. Chiar și prin lume. Și, iată, nu știi unde și când te calcă tancul: mi-a căzut dragă de tot, irevocabil, manifestarea de la Mizil. Ediția din 2010. Cu mirificul pesonaj centenar care ilustrează - scuzați expresia oximoronică - junimea senectuții, dl. Mircea Ionescu Quintus; cu clasicul prozator mereu polemic și energetic Corneliu Leu; cu neastâmpăratul poet-șansonetist mai nou viticultor Dinescu. Glumind, „Romeo și Julieta la Mizil” poate să revoluționeze cultură clasică
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
absolută (pentru mine) în blajinul oraș Mizil - unul dintre cele două în care nu ajunsesem până acum (celălalt fiind Sălajul). Îngăduiți-mi, dragi prieteni tineri, dar și în floarea vârstei, și vă mărturisesc următoarele: Grigore Tocilescu, plecat de pe aceste plaiuri mirifice, este o personalitate de excepție a lumii românești și europene. Urbea Dumneavoastră este luminată de un alt Om dăruit de Dumnezeu, om al Faptei, primarul Emil Proșcan. Pe cât de curat și încântător, Mizilul este orașul domnițelor și doamnelor frumoase." Gheorghe
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
a paralizat, oamenii te roagă să le repovestești anumite pasaje ale basmului său. Evită să-ți reproșeze devierile de la versiunea originală rămasă neterminată. Și eu te însoțesc, punând la dispoziția ta excrescențele mele onirice în călătoria pe un tărâm al mirificului metamorfozat, acolo unde moartea își dă întâlnire cu fertilitatea primordială, cu regenerarea ciclică și subtilitatea sintezei purificatoare. E o adevărată religie în basmul tău. Îți dă speranțe, creează subterfugiile vieții plină de spaime și curge ca pârâiașele de vin pe
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
data aceasta de proză scurtă, cuprinzând 19 povestiri. Ca evoluție a stilului aș remarca o mai bună structurare a epicului, o cizelare a exprimării și o limpezire a ramelor povestirilor, luate fiecare în parte. Spațiul propus este în pondere același mirific rustic, personajele aceiași clarvăzători țărani, talpa gândirii strămoșești. Sorin Coadă reușește o transgresare a gândirii în stări uneori duse la extrem, boală, suicid, moarte, acțiunea în sine a povestirii fiind doar o motivație secundară pentru detalierea trăirii interioare a personajelor
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
George Sand (1855), au produs senzație, cu siguranță expunerea vitală a Elenei Cîmpan va fi un înainte și un după în creația sa și o atracție a lumii culturale, literare, publicistice și editoriale a Transilvaniei.” „Jurnalul poate fi o scriere mirifică, o scriere de dragoste, precum aceasta - scrie Cezarina Adamescu, altă excepțională poetă, dragă prietenă a mea. - Zeii ocrotitori ai iubirii sunt Eminescu, Noica Stănescu, Iorga, Arghezi, Călinescu. O dragoste ca un sâmbur de migdal, dulceag-amărui, strălucitor prin absență. Din care
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
rigoarea cercetătorului științific, Dr. Dan Mihai Ștefănescu ne propune în cartea sa modele și fapte unice, reproducând cu maximă fidelitate experiențe aflate la confluența dintre estetic și extraestetic (aspecte sociale, politice, morale). Oprind clipa, scriitorul ne introduce într-o lume mirifică, plină de suspans, ce se cere descoperită prin explorarea atentă a filelor de jurnal pe care ni l-a încredințat, consemnând atent și minuțios specificul locurilor explorate în numeroasele sale călătorii. Spirit multidisciplinar, autorul culege informații ce se referă deopotrivă
DINCOLO DE EUROPA”, UN SPECTACULOS JURNAL DE CĂLĂTORIE ILUSTRAT, SEMNAT DE DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354459_a_355788]
-
unde a căzut Manole a țâșnit un izvor... În biserică se află racla cu moaștele Sfintei Filofteea la care zilnic vin mii de credincioși să se roage pentru sănătate și mântuire de păcate. De aici pelerinajul nostru se îndreaptă către mirificele ținuturi vâlcene... Ion NĂLBITORU (Translated by Lia NENCIU) THE TRANSFĂGĂRĂȘAN NAȚIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS (from the book ”România, Cathedral of the Carpathians”) Starting from Brașov and following the highway alongside the river Olt, then crossing the chic city of
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
auzit de culori, miresme, sunete celeste și doar oftăm. Făcând această meditație, veți avea surprize ... celeste. Eram la munte și un domn s-a plâns că el nu simte, nu aude, nu vede nimic, pe când toți ceilalți spun de culori mirifice, de energii deosebite. El, nimic! I-am explicat cum să privească și cum să se lase privit de obiectul atenției - energiei sale (pentru că asta este). A început să privească un brad imens, de un verde intens. S-a clătinat pe
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]
-
cu devotament, cu pietate, cu evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini au fost promovați în acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului tresălta de emoție și bucurie nesugrumată. Glasul inconfundabil, tremurat de adâncă emoție al realizatoarei emisiunii făcea să vibreze până și brazii, stejarii, firul de iarbă, cântecul păsărilor, cele mai mici făpturi create de Dumnezeu. Imaginile, ipostazele românilor adevărați
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
în favoarea celorlalți, chintesență a alterității, a omeniei, a iubirii, ca lege capitală a creștinismului. În cele 38 de pagini, scriitoarea aduce în lumină spațiul intim al copilăriei, satul, matrice a spiritualității, „alfa și omega” copilului venit în lume pe plaiuri mirifice, de basm. „Părul, nucul și gutuiul/ sunt deja cam ofiliți/ nu e nimeni prin ogradă/ să simtă că sunt iubiți”. (Așa-i viața...) Într-adevăr, peisajul conturat ni se înfățișează suav, în contururi fine, de o candoare ieșită din comun
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
la aceeași icoană, Îmi lipesc urechea de calculator, Aud voci, Orfeu, Euridice? Absență umilitoare sau nu? Spațiul seamănă cu un uter ori cu o deltă. Ne zărim printre trestii, unde e fiica Faraonului? Prin transparență vom ajunge pe un tărâm mirific Acolo te voi întâlni, te voi lua în brațe. A trecut un secol, mi-ai spus, Mai mult decât trecerea prin Sinai. Trebuie doar să mergem înainte, Nici un simț nu e mort, frumusețea, spaima, totuna. Dă-mi mâna. Sub plapuma
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
la aceeași icoană, Îmi lipesc urechea de calculator, Aud voci, Orfeu, Euridice? Absență umilitoare sau nu? Spațiul seamănă cu un uter ori cu o deltă. Ne zărim printre trestii, unde e fiica Faraonului? Prin transparență vom ajunge pe un tărâm mirific Acolo te voi întâlni, te voi lua în brațe. A trecut un secol, mi-ai spus, Mai mult decât trecerea prin Sinai. Trebuie doar să mergem înainte, Nici un simț nu e mort, frumusețea, spaima, totuna. Dă-mi mâna. Sub plapuma
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
mai cânta așa, atunci? Cântau toate principesele muzicii ușoare românești ce-au înnobilat cu vocea lor compoziții muzicale pe care, tăcând, îngerul le ascultă și visează! În țara spicului de grâu, a pădurilor bătrâne cu zimbri, a Dunării cu deltă mirifică și perla Ada Kaleh pe care-au scufundat-o netrebnicii, cu mare cântată de Ovidiu, salbe de munți cu cerbi, șiraguri de râuri plescăite de păstrăvi, platouri de câmpii cu dropii și ciocârlii, numai cântecele n-au putut să ni
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
climat tipic subalpin, cu aer ozonat și frumuseți naturale incontestabile. Este „un oraș al poemelor de cetină și de albastru”, așa cum afirma, deosebit de plastic, Dragoș Vicol - poet, prozator și jurnalist bucovinean, care descria cu totală însuflețire și dragoste un tablou mirific, real, în care Câmpulung Moldovenesc se află în prim plan: „Pădurile coboară din legenda <<Pietrelor Doamnei>>, de pe Giumalău și de pe Tomnatic, să-l îmbrățișeze cu liniștea și cu miresmele lor... Albastrul se boltește ca un clopot rezemându-și marginile pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
tentă foarte intelectuală. A doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
tentă foarte intelectuală.A doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Mă tot sâcâie un idiot măscărici, Seamănă mult cu corbul lui Poe, Eu râd de acel Nevermore, Never say never, rezist. Iubito, tu ești curată, Ai un miros amețitor, misterios, Lasă-mă să intru în lumea ta, Ești o lume mirifică, elegant mă preumblu În tine, mă-ntâmpină inima ta caldă, Ea mă întreabă , cine ești ? Sunt cel pe care-l aștepți, Renaștem ca doi siamezi inseparabili. Cât te iubesc. BMM Referință Bibliografică: Droguri / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DROGURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353195_a_354524]
-
copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi rațiunea cu elementele autentice ale culturii și civilizației românești, ale portului popular din zona Codrului, dar și cu liniile melodice codrenești, care-ți deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă și istorie, am ales să-mi petrec și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferența județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
cântec Suav, delicat, care tremură-n noapte... Iar stelele toate șoptesc un descântec, Uimind Universul cu tainice șoapte. Și stele și suflet se prind într-o horă Pe scena albastră, de doruri cuprinsă, Iar luna semeață, a soarelui soră, Străluce mirific pe bolta întinsă. Iar sufletul meu se dezbracă de vină, El zboară întins, către zarea albastră, Să poată cunoaște iertarea divină... Spre ea să deschidă o nouă fereastră. pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: În sufletul meu se ascunde o
ÎN SUFLETUL MEU SE ASCUNDE O TAINĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353225_a_354554]
-
acestei instituții, pe 11 aprilie 1963, la inițiativa profesorului Marin Constantin, susținut de un grup de studenți eminenți în arta muzicală și pasionați, „Madrigalul” a etalat în universul liric românesc și mondial tulburătoare compoziții de cor, polifonice, fără acompaniament instrumental, mirifice, galante, de factură delicată, inegalabil emoțională, cu tematică idilică, sensibile melodic și poetic, ample, contemplative, confesionale... Rar, o muzică a capella, cultivată încă de prin anul o mie trei sute și ceva, a ajuns ca aceea a Corului „Madrigal”, trecând prin
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
atmosfera parfumată cu dorințe, acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași sincopați, mințiți, strecurate-n unduiri de șolduri și țesături de glezne, sclipeau în irizații mirifice, reverberate în sufletele îmbătate de fiorii misterioși ai plăcerii. În pantaloni scurți și cu bască albă pe cap, mă plimbam prin mijlocul horei sau în afara ei. Priveam atent, cu ochii bulbucați și mâinile la spate...Îmi plăcea să observ fețele
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]