1,977 matches
-
mai departe. ZÂMBEȘTE... Ce-i zâmbetul? mă-ntreb adeseori Privind la chipul blând al unei flori, Zâmbește-atunci când supărarea vine, Ea pleacă supărată de la tine Oricât ți-ar fi durerea de amară, Cum tristă e țărâna-n primăvară Cu trupul mistuit de sub brăzdare, Dar alduit e rodul ce răsare! Zâmbește, omule și nu uita, Din zâmbet vine fericirea ta Nu sunt în jur atâtea chipuri hâde? Și îngerul din cerul tău surâde... ------------------------------------------ Nicolae NICOARĂ-HORIA Ziua Sfintei Mării, 15 August 2014 Arad
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
despre lipsurile vieții mele de credință, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, și cititorul trece prin aceleași lupte interioare și vreau să știe că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează și care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a o suporta. - Ai putea
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
Și toate sinapasele... Ești perversă și poroasă, Senzuală și lichidă, Îngeriță cuvioasă De plăceri adânci avidă Ce pătrund și te desfrână Ca pe-o mânză nesupusă, Ești frivolă și păgână, La dezmăț carnal dispusă, Ce vrei tu, nefericito, Să mă mistui în dezastru? Piei, nebuno și ispito, Uiți că sunt un biet sihastru...! Referință Bibliografică: Desfăcându-ți coapsele / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
DESFĂCÂNDU-ŢI COAPSELE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352758_a_354087]
-
Ea va ști să-l facă auzit. Dacă vrea să aibă o viață plină de împlinire și dacă dorește să se redescopere cu adevărat, atunci va trebui să aibă curajul de a risca totul pentru pasiunea ce simțea că o mistuie și o descoperise în dragostea aceasta, fie ea și vinovată față de cei din jurul său. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - roman premiat de Liga Scriitorilor / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
Așezământul lui natal e Chișinău, sub o cupolă de circ, data e aprilie 1997, iar compozitorul și aranjorul Vlad Gorgos era atunci florarul, căci a îmbuchetat fragezi și fermecați boboci cu duh și glas. Erau suavi, udați cu rouă și mistuiți în lumină de stea - sunt azi flori contopite cu roua și steaua, sunt clopoțeii și lăcrămioarele de cristal ale Basarabiei. „Îngerii din Chișinău”, i-au numit Benone Sinulescu, cântărețul de muzică folclorică românească și sufletul sufletului românesc pe care l-
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
chemarea iubitei, singura care poate să curme durerea „acestui cânt tânguitor”: Vino, cât mai pot să zbor!” Strigătul din adâncuri... „Oprește-te, durere!” - „Doar astfel a mea viață/ nu va mai sta în ceață” răzbate din promontoriul dragostei ce-l mistuie și căreia-i spune șoptit: „Tu, dragoste, ești câmpul meu cu flori/ cu roua împărțită pe culori/ pe care fericit/ o sorb vrăjit” („Tu, dragoste”)... Nu-i greu de ghicit faptul că „Vâltorile sufletului” poetului se potolesc și se-ntețesc
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
la pământ...! Bisericile acestea-s mici mărgăritare de cult, pe două șiraguri de o parte și de alta a Văii Berheciului. Cu ani în urmă, la Bărboasa, comuna Oncești, una din așezările pitorești ale acestor regiuni bacăuane, un incendiu a mistuit o biserică datând de prin a doua jumătate a secolului al IX-lea, dar oamenii au ridicat-o la loc, din scrum, au remobilat-o și dotat-o cu cele trebuitoare serviciilor bisericești, împodobit-o cu pictură ca să nu lase
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Trec pașii toamnei peste noi, În plumburiu se-mbracă zarea Și cad pe cerul sufletului ploi, Ce sting încet, încet, visarea. Trec pașii toamnei pe cărări, Lăsând în urma lor parfumul... Se mistuie averea din comori, Doar vântul îi mai mângâie scrumul. Trec pașii toamnei peste timp, Peste mormintele de frunze stinse, În versuri mai îngrop un anotimp, În templul meu de gânduri, și de vise. Trec pașii toamnei fără speranță, Ne amăgim
TREC PAȘII TOAMNEI PESTE NOI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354570_a_355899]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CREZI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului crezi că dacă te-aș iubi ai mai umbla bezmetic prin noapte să cauți vămi mistuite în câteva grame de odihnă crezi că dacă mi-aș lipi obrazul de pulsul tău nebunesc ai mai împlini un continent cu atâta nostalgie flăcările simple sunt coordonate de un nor personajul din visele tale trăiește răstignit prin ziduri împărătești
CREZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354688_a_356017]
-
cu evlavie din inimă, reușește să alunge norii din ochii tăi și să spele durerea. Pui atâta patimă în rugăciunea ta, încât oricât de mare ți-ar fi păcatul, Dumnezeu își îndreaptă privirea spre tine și stinge focul ce te mistuie. Căci El citește căința adevărată din ființa ta, emoția și teama ce te străbat. Dar mai presus de toate, se bucură când îți vede speranța neștirbită ce licărește printre silabele ce-i rostesc numele. ,,De aceea vă spun că, orice
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
ce menire sublimă are Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de dorința de a fi iubit, devorat în iubire, mistuit de doruri necunoscute, tulburat și tulburător, uneori prea visceral, alteori prea eteric (extremele se atrag) acesta este Romeo Tarhon în volumul de față. Astfel de trăiri pasionale în vers, pot seduce și pot speria în aceeași măsură. Dezlănțuirea simțurilor este
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăși octombrie! Iarăși se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și mistuite în ochii-mi umezi. O zi caldă, alta rece și iar curge must în clocot pe țevile vieții spre întotdeauna și iar plânge Cuvioasa Parascheva cu lacrimi de pelerin printre arome adânci de struguri copți și prin frenetice miezuri de
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
și tempestă, Din eteru-I ne condamnă Dumnezeu și ne contestă... Te-ai temut Te-ai temut și te vei teme Ca o fragedă copilă Și-o puebrtă care geme De dorințe și blesteme... Ca un nur de-adolescentă Ce se mistuie-n visare Și-n dorințe, indecentă, Intr-o primă desfătare, Ca o zbatere de buze În fiorii dezmierdării, Ca un țipăt de meduze În zădărnicia mării, Ca o margine de lume În nemărginiri de ape, Ca o lume din postume
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
zborul, / Cum cântă râurile-n cer, / Să cânte-n mine, Doamne, dorul, / De-a-Ți fi păgân liturghier -/ 24-25 martie 2009“. Întoarcerea spre începuturi pare a fi o temă predilectă pentru Liviu Jianu și ea este rezultanta acelui dor-fără-de-sațiu care-l mistuie la orice vârstă pe omul sensibil, nostalgic, care pune preț pe rădăcini. Apetența pentru ludic, nu este întâmplătoare, ea este apanajul sufletului rămas candid, la orice vârstă, în sintonie cu alt vers rămas memorabil: „Fă-te suflete, copil“ Versul: „Mi-
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
cam atât. Te freci la ochi, e advărat? Mamă, ce cu noi aici? Și în timp ce mama îți explică, realizezi că de fapt...tu nu ai visat. Casa ta chiar a ars...Toate hăinuțele tale și ale surioarelor tale au fost mistuite de flăcări...Totul...Plângi și tu...pâng și cei ce sunt cu voi...Parcă, nu mai sunt nici lacrimi...Vecinii, au adus ceva hăinuțe de la copii lor, v-au îmbrăcat. Nenea vecinul v-a dat de mâncare și...minune...copii
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
fugit, lăsând în urmă odoarele bisericii pe care vroiau să le fure, iar creștinii s-au umplut de mirare, cântându-ți: Bucură-te, nou Ilie prin râvna către cele cerești; Bucură-te, că la fel ca acela te-ai lăsat mistuit de dragostea sfântă; Bucură-te, că nu îmbrăcămintea, ci trupul tău ne-ai lăsat nouă ca acoperământ; Bucură-te, că deasupra mormântului tău a strălucit o lumină cerească; Bucură-te, că, găsind moaștele tale, credincioșii au tresăltat cu duhul; Bucură
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
port numai veșmântul de iubire/ și sunt legănare de pământ” („Creștetul mi s-a golit de gânduri”). În aceste circumstanțe neobișnuite, nu e de mirare că autoarea spune: „Sunt o ardere de foc nestins -/ caier albăstrui și suitor -/ și mă mistuie un dor aprins/ de-a mă arde-n caier, ca fuior.” („Nu mai vreau să știu cât este ora”). Iar altundeva: „Sunt numai un vis -/ lumea se tot pierde-n jurul meu/ Nici nu vreau aproape să îmi fii,/ stai
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
iubire Să-mi zgârie sufletul cu unghiile-i lungi Să-mi rupă din inimă o amintire Și-apoi să mă țeasă în rugi... Poate că merit un pic de speranță Să-mi volbure gândul și frica de nou Să-mi mistuie focul de viață Și-apoi să m-aud în ecou... Poate că merit o clipă de soare Să-mi gâdile trupul cu stele de lumină Să-mi guste din suflet ardoare Și-apoi să mă mistui de vină... Poate că
POATE CĂ MERIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358304_a_359633]
-
de nou Să-mi mistuie focul de viață Și-apoi să m-aud în ecou... Poate că merit o clipă de soare Să-mi gâdile trupul cu stele de lumină Să-mi guste din suflet ardoare Și-apoi să mă mistui de vină... Poate că nu merit decât amăgire Și lacrimi și cântecul trist al zorilor Și gânduri cu iz de compătimire Și-apoi să mă dăruiesc norilor... 16.06.2012 Referință Bibliografică: Poate că merit / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN
POATE CĂ MERIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358304_a_359633]
-
a vieții, convertind cu determinare faptă în vis, trăirea în ideal, întunericul în lumina pură a astrelor: „Răvășita mă-ntorc dintr-a astrelor lume,/ Pământul îl simt sub picioare și sper/ Să birui furtuni, iar tristețea din mine/ S-o mistui în flăcări de suflet - mister.” (Răvășire). Că amuleta - capabilă să ocrotească iubirea - se folosește trifoiul cu patru foi, semnificând magia, norocul, îndepărtarea neșansei, dobândirea fericirii. De multe ori, cadrul natural este unul idilic, precum visul unei nopți de vară, în
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
în toată vremea vieții”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit loc? Sfinții erau foarte grijulii: permanent se gândeau la dobândirea împărăției veșnice, iar grija aceasta era uneori istovitoare, căci îi mistuia. Sfântul Pimen, fiind pe patul de moarte, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?”. „Am făcut ceea ce am putut, dar știu eu că voi ajunge la Dumnezeu?, se întreba avva Pimen
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
o veșnicie, dar în curând țipetele copiilor au încetat, doar trupurile încă mai continuau să se zvârcolească în spasme. Mirosul de carne de om arsă a început să se răspândească pe mai mulți kilometri. Într-o jumătate de oră focul mistuise totul. Când au venit peste doua ore pompierii din Pitești au găsit un morman de corpuri încolăcite unele peste altele, care încă mai fierbeau în mistuirea jarului. Un singur tânăr a putut pătrunde înăuntru și a povestit apoi grozăvia pe
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > DORUL Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului Focul mă mistuie de al tau dor, Alături de tine, totu-i ușor Și orice e trist e trecător, Cu tine în brațe aș vrea să mor. Că suflet pereche să ne pierdem în zbor Singuri prin lume că un călător. Sub cerul cu
DORUL de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358462_a_359791]
-
trupul și nu se necăjește inima, drept lepădare se socotește. La capăt, însingurarea și nepătimirea ei sfârșesc în extaz, în răpiri, în vedenia Domnului: Și puterea aceasta a dulceții lui Dumnezeu și înfocarea dragostei Lui care arde în inima și mistuie toate patimile sufletului și trupului, o simte cineva când în toate firile zidirii și în tot lucrul ce se întâmplă lui cugetă cu înțelegere și face socotire duhovnicește. Atunci, printr-o multă bună știință și dumnezeiască purtare de grijă, începe
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
un urnicior din lut ars la flacără de lemn. DOCHIA E blestemul lui Zalmoxis. Tu nu ști străine! De blestemul ce-a căzut pe mine. ZADA Sacrilegiu îl voi lua asupra-mi, fiice ale zeului dacilor, Dragile mele nouă surori, mistuite de dor. Când se v-a vedea lipsa celui de-al nouălea urnicior, Voi spune că eu l-am spart la izvor. Daciei îi trebuiește pe Dochia, plină de lumină, Într-o zi ea v-a fi regină. ( Trece Dochiei
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]