2,504 matches
-
Primăvară la Breaza” (Corneliu Cubleșan), “Veneția” (Tiberiu Adet), “Trepte la Balcic” (Constantin Mazuru), “Geamie la Balcic” (Mihaela Teodorescu), “Prin Bucureștii lui Mateiu” (Dan Alexiu), “Peisaj” (Valeria Zahiu), “Instantanee medievale” (Alina Dumitrescu). Portretele mai reduse la număr decât peisajele reprezintă personaje mitologice - “Ciclopul” de Veniamin Caminschi, domnitori - “Petru Rareș” de Maria Băbușanu, instrumentiști - “În zori”de Adrian Nicolae, personaje literare sau dramatice - “Cavalerul tristei figuri” de Mariana Voicu, “Teatru” de Emanuela Ceapă. De menționat sunt și bustul poetului Mihai Eminescu realizat în
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
inzi, egipteni: "Astfel, de exemplu, chinezii, inzii, egiptenii, prin formele lor artistice, prin imaginile înfățișîndu-i pe zei, în talismane, rămîn fără formă sau cu o determinare de formă nepotrivită și neadevărată și nu pot reda frumusețea reală, în timp ce conceptele lor mitologice, conținutul operelor artistice, totuși de o slabă determinare, nu formează un conținut absolut în sine. În acest sens, cu cît operele de artă sînt mai perfecte, cu atît conținutul înglobează un adevăr interior mai profund." Hegel va reveni asupra aceluiași
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
romani sînt figuri pentru sine, tot astfel este Hristos și Dumnezeul evreilor. Aici ne oprim, în general, la acestea, nu le considerăm de îndată drept filozofeme, ar fi o întreprindere proprie aceea de a interpreta mai întîi astfel de figuri mitologice sau creștine și de a le transforma în filozofeme. În schimb, religiile orientale ne trimit în chip mult mai direct la reprezentări filozofice, ele fiind mai apropiate de acestea... Dimpotrivă, acolo unde nu și-a făcut apariția momentul subiectivității, cum
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu știu cum să se folosească, în fața lui, de miracolele creștine. Următoarea dificultate ce se ivește în studierea religiei hinduse constă în a stabili care prezentare trebuie urmărită. Pe de o parte, mitologia hindusă prezintă multe stratificări; pe de altă parte, concepțiile mitologice diferă destul de mult. În Vede, în cartea de legi a lui Manu și în alte cărți se găsesc din cînd în cînd istorisiri fără nici o concordanță între ele. În unitatea visătoare a spiritului și a naturii, care produce o imensă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
această unitate pură este ceea ce stă la temelia tuturor lucrurilor, este rădăcina oricărei determinații. În cunoașterea acestei unități se elimină orice caracter de obiect, deoarece abstractul pur este tocmai cunoașterea însăși în puritatea ei extremă. Se găsesc însă și reprezentări mitologice ale lui Brahman. Brahmă este o altă persoană și merge împreună cu Visnù și Siva. Brahman (neutru) este principiul religios suprem; în afară de el, zeități principale mai sînt Brahmă (masculin), Visnù sau Krsna, ce apar în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de abil camuflat va fi înțeles“. Mircea Handoca afirma în prefața romanului că: „întâlnim aici unele teme preferate ale prozei lui Mircea Eliade: ieșirea din timp, manifestarea sacrului prin obiecte și acte profane, literatura ca valorificare și prelungire a creativității mitologice [...], sacrul este camuflat, e «îmbrăcat» în cel mai obișnuit veșmânt al profanului. Numai cine este inițiat poate pătrunde dincolo de aparențe. Esența sacră se dezvăluie numai celui ce știe să vadă“. Reapar aici câteva personaje din narațiunile anterioare (Ieronim Thanase, Albini
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
instrumentele“ autorului, visul ocupă un loc important în opera lui. El apar ca o realitate a vieții diurne, niciodată „normale“, personajul are confuzia dintre trezire și vis, el este derutat de fidelitatea viselor. Pentru Eliade „fără îndoială, visul are structuri mitologice, dar experiența lui o faci în solitudine, iar omul nu este în întregime prezent în ea. Experiența religioasă nu este diurnă și raportul cu sacrul angajează ființa în totalitatea sa. Pentru mine, sacrul este întotdeauna revelația realului, întâlnirea cu ceea ce
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului spirit, în 1932, Comeliu Codreanu nu avea faima mitologică de care se va bucura mai tîrziu. Primul grup de intelectuali pe care 1-am introdus în mișcare a fost grupul Axa: Mihai Polihroniade, Vasile Marin, Alexandru Constant, Victor Ion Vojen și alții. Aceștia colaborau la Calendarul. Am discutat cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar fi cutreierând lumea desigur ar afla crezare. Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populația e relativ cu mult mai luminată decât în alte părți ale monarhiei și desigur mai în curentul timpului decât falconierii din Albania, puteam presupune că fabulele mitologice nu vor avea trecere. Un ziar polon din Lemberg, "Slowo" ("Cuvîntul"), ne aduce amănunte cari ar fi în stare a da fenomenului o altă esplicare. La gara din Cernăuți a fost arestat un agitator nihilist, anume Ivan Franco, publicist democratic-social
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amicilor săi politici portofoliului ministerial; secundul, cu tot amorul său pentru putere, va fi silit, credem, de considerațiunile onestului, de a părăsi umilit scaunul ministerial. Fatalitatea a fost crudă pentru dânsul. Îl deplângem... "MIȘCAREA NAȚIONALĂ" Midas! - Iată o interesantă figură mitologică, pe care lumea profană nu o cunoaște în deajuns. Midas este omul vulgar, mitocanul parvenit la o pozițiune neașteptată și care se miră singur de norocul ce l-a ajuns. Compus din lutul comun din care sânt plăzmuite ființele cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această ființă stranie se muncește perpetuu să armonizeze vulgaritatea sa cu norocul neașteptat care l-a năpădit. Elenii, cu admirabila lor delicatețe de sentimente și cu geniul lor poetic, au personificat pe acest parvenit al soartii într-o admirabilă alegorie mitologică, care a străbătut veacurile și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu-și poate disimula urechile de asin; este ființa comună, vulgară, pe care soarta a azvîrlit-o pe un scaun regesc și care nu-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
repetă mereu: "Regele Midas are urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui Midas, fără de a ni aminti alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru care este investit să tălmăcească, mai departe, semnele din "cartea vremii". Poporul său nu trebuie să bâjbâie prin lume, el trebuie să-și găsească și cunoască înscrisul din astre. Calea ascensională, zice M. Eliade, este adevărata atitudine religioasă și mitologică a poporului român. Prințul este magul ("învățătorul") care se va întoarce, fructele științei lui vor cădea pe pământ. Astfel că muntele, călătoria ascensională la M. Eminescu este o cumpănă în viața eroului, atingerea unui loc energetic unde "puterile principiilor bune
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai... (unde sînt zăpezile de-atunci!). Avem a face, de fapt, cu neîntrerupta modificare a unui mit, dacă nu cumva cu dispariția lui. Lumea, așa s-ar părea, înaintează spre un orizont din ce în ce mai sumar, simplificarea, epurarea mentalului general de "balastul" mitologic pare a fi tiparul în care se așază milenul ce vine. E bine? E rău? Începuturile civilizației au stat sub semnul imaginarului, nu de dragul în sine al acestuia, evident, ci răspunzînd, organic, provocărilor, spaimelor necunoscutului. Preluarea acestui imaginar chiar dacă încontinuu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mai faceți psihoterapie cu mine, că nu ține. De observat, iarăși, că mai sînt și alienați practici. Buuun. Deși nu arăta defel a jovial stenic (și mai ales prosper), unul din acești alieniști de marcă ar fi putut fi mitologicul magistru Brânzei. Care, la drept vorbind, nici nu-și prea ogoia pacientul cu falsuri gen: Vai, ce mină bună aveți azi! Dacă nu-i aplica pe loc prăpăditului o hipnoză țeapănă (s-o țină minte), îl îndemna, țărănește, să nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o forță sumbră și este însoțit de superbe desene, a căror monumentala forță de sugestie le anticipează pe cele care vor ilustra poemul Jerusalem (unde întîlnim cele mai frumoase gravuri ale lui Blake). The Book of Urizen, o adevărată șaga mitologica, se continuă cu The Book of Ahania (inițial pesemne intitulată A doua Carte a lui Urizen), un fel de Exod ce urmeaza Genezei din Cartea lui Los și Cartea lui Urizen. The Song of Los (Cîntul lui Los) este o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acest sens, în poemul America Blake descrie Eternitatea tocmai că expansiune eternă a vieții: în acest spațiu, așadar, nu operează legea numărului Feigenbaum, ci legea numărului de aur. Prin contrast cu numărul de aur, putem numi numărul Feigenbaum, din perspectiva mitologica, arheomorfică, numărul de fier: expansiunea vieții este curmata periodic de obstacole ale Naturii căzute din Spirit, acesta din urmă fiind Viața pură și imposibilitatea extincției vieții. Așadar, din perspectiva acestor numere-legi ce guvernează structurile-procese din natură (natură fizică, reală, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
arhetipal are în acest sens funcția de a-l inseră pe om în lumea divină a nemuritorilor 126, i.e. a Eternilor lui Blake. Adolf Muschg observa în această ordine de idei pe bună dreptate că romanticii au adoptat o citire mitologica a civilizației (Blake, Shelley, Keats, Byron, Hölderlin, Novalis sînt exemple evidente), abordînd problemă inconștientului (Devoratorul) în fața căruia civilizația (Prolificul) trebuie să se afirme 127. Conștientul "civilizatoriu" (Prolificul) trebuie să asimileze el însuși inconștientul (Devoratorul), proces numit de Jung "individuație". În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cărțile de fier și-aramă: Cartea de fier a lui Urizen reprezintă istoria războaielor și a distrugerilor (cf. și The Book of Ahania, 3, 64; vezi și explicațiile lui S. Foster Damon, 1973, p. 198). Vîrstă de Fier din sistemele mitologice tradiționale este intr-adevar asociată cu nivelul maxim de distrugere și decădere spirituală. De exemplu, în Munci și zile Hesiod consideră "epoca de fier" (i.e. perioadă din prezent decăzuta fizic și moral) ca fiind cea mai rea era a omenirii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tocmai de pierderea acestora. Eterna reîntoarcere (conceptul este interpretat, aici, într-un mod liber, depășind o încadrare semantică strictă în care pare a nu-l fi așezat nici autorul său) este un concept ale cărui sensuri se apropie de imaginea mitologică a nostalgiei începuturilor. Gustave Thibon sugerează că "eterna reîntoarcere" asigură omului ceea ce-i lipsea după ce "Dumnezeu a murit": eternitatea. Doar în clipa refacerii ființei sale, viața este viață ca atare; în rest, ea este coruptă. Degradarea vieții omului își află
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
texte, tatonări în literatura de aventuri, romane ori povestiri ( Frații Lupu, Gambuzino sau Căutătorii de aur, Istoria unui român în America, Diamantul pierdut, Mercedes și Dolores ș.a.), prelucrările după Cervantes, Daniel Defoe, Alphonse Daudet, H. Chr. Andersen, basmele și legendele mitologice se adresau, la sfârșit de secol XIX, copiilor, vârstei lor. SCRIERI: Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894; Nihiliștii, București, 1895; În exil, Craiova, 1896; În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
sorginte folclorică și reminiscențele din Nichita Stănescu se combină cu formulări sentențioase ori de o anumită prețiozitate. Ponderea cea mai însemnată în economia volumului o deține lirica erotică: femeia e chemată într-un univers miraculos, încărcat de rezonanțe folclorice și mitologice, în care iubirea se confundă cu libertatea de a visa: „Vino să ne iubim în Argia, / Acolo e patria mea, / și liberi să fim ca fluturii, / Căci Argia nu e numai un pământ / Ca o durere albă, / E-o inimă
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
pentru dandy-i francezi seduși de valul neoclasic. Pe toate meridianele, fie că ne aflăm la Londra, Paris, Viena, Madrid, Berlin sau Buenos Aires, una dintre formele predilecte de manifestare a dandysmului neoclasic, dincolo de numele persoanelor (sau personajelor), dincolo de numeroasele aluzii mitologice În conversații, dincolo de elementele de recuzită care asigură interioarelor (de obicei, saloane) un aer rafinat vetust, este efebismul. Formă, dar și substanță, comportament erotic, dar și viziune, filosofie a iubirii ce exaltă corpul tânăr. O face Însă, de cele mai multe ori
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de atunci; Între timp, numeroase cărți dedicate mitologiei românești au intrat În biblioteci, iar după 1989 mai multe titluri importante din bibliografia canonică a antropologiei culturale au fost traduse și publicate. Folcloriștii autohtoni au realizat câteva dicționare referitoare la figurile mitologice, datinile și sărbătorile populare, iar unele dicționare de sociologie și o traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii ’70. Cu toate acestea, tânărul Învățăcel sau cititorul pasionat de antropologie nu beneficiază Încă de nicio carte consacrată familiarizării lui cu formele ceremoniale și mitologice și cu limbajul de specialitate folosit În studiul mitului și al ritului. O vreme am crezut că este o simplă problemă de timp până ce va fi tradusă o lucrare de profil din bibliografia străină. Acum, după ce am parcurs numeroase titluri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]