1,469 matches
-
din Basarabia, p. 79-83. • Născut în 1847 la Ismail. A urmat studii la Conservatorul din Iași și Sankt-Petersburg, iar în 1893 a obținut licența în drept la Universitatea din Iași. A condus corul bisericesc „Sf. Isac“ din Sankt-Petersburg (1871), corul Mitropolitan din Iași (1876-1903) și Conservatorul din Iași (19001903). Vezi Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p. 582; A. Golea, M. Vignal, Dicționar de mari muzicieni, București, 2000, p. 336. • Născut în 1865 în Ciripcău (Soroca). A absolvit liceul la Chișinău (1884) și Facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește averea în acte filantropice, în ctitorirea de școli, biserici sau în ridicarea unui foișor și a cișmelei din dealul Filaretului. Încolțit de boală, dar
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
în sfera „publicului trupul neînsuflețit devenind o „absență” extrem de „prezentă”), dangăte necontenite de clopote. Cortegiul constituit spre a-l însoți pe defunctul Voievod (era ultima lui arătare în fața supușilor) pe o cale mai scurtă, până la biserica domnească ori până la catedrala mitropolitană seamănă, ca fast și etichetă, cu alaiul care marca „ieșirile” domnești, afișând, în plus, semnele durerii (plângeau chiar și caii, „căci știau să le stoarcă lacrimi din ochi cu zeamă de ceapă”): boierii, care purtau, pe rând, pe umeri sicriul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ai Orientului Ortodox (doi -după alte izvoare) unul de Ierusalim și altul de Antiohia și altul de Alicsăndria și unul mazil de țarigrad, Iacob”. Urma coborârea coșciugului în groapă („cu funii de mătase de către cei mai mari boieri”), în biserica mitropolitană, în cea domnească sau în vreo ctitorie a dispărutului unde mormântul era pregătit. Istrate Dabija - zise Neculce - a fost îngropat „în mănăstirea lui, în Bârnova, care este de dânsul isprăvită, iar din temeiul ei au fost început-o Barnovschi-vodă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jale mare foarte jupânesei sale, părinților lui și tot rodului și neamului lui; fiind de vârstă de ani 22 și căsătorit numai de un an și jumătate, nelăsând în urmă nici semeție”. Inscripția de pe piatra mormântului (aflat„în tinda” catedralei mitropolitane din Târgoviște) îl plângea pe cel mort în floarea vârstei și, deopotrivă, matrimonial frânt „Suptu această piatră zace jupan Scarlat vel păharnic, ginerile prealuminatului Io[an] Costandin Băsarabŭ Voevod și fecioru a lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fast și podoabă arhitectonică („răscumpărări”, compensații artistice în cel mai autentic duh baroc ale unor vremuri de frământare politică și socială), repetă „planuri” consacrate (mănăstirea Cotroceni a lui Șerban Cantacuzino refăcea „desenul” impus de Neagoe Basarab și preluat de catedrala mitropolitană din București, ctitorie a voievodului Constantin Șerban) tocmai pentru a stabili legătura cu înaintașii, năzuind însă, în aceeași vreme, să devină embleme ale unor noi dinastii, cu nimic mai puțin ambițioase decât cele ale întemeietorilor. Atitudinea istoristă pronunțat umanitară, cu
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
cronicar, autor de versuri și traducător. Este unul dintre copiii protopopului Bucur, a cărui familie de ascendență ardeleană se strămutase în Muscel. Pentru învățătură, în limbile română și greacă, este trimis la București. Luat pe lângă sine în 1776 de arhimandritul mitropolitan Filaret, în 1780 îl însoțește pe acesta la Episcopia Râmnicului, ca diacon. În 1784 va îmbrăca rasa monahală la mănăstirea Hurez. În 1788, în timpul războiului austro-turc, pribegește în Transilvania, în suita episcopului Filaret. Cunoaște locul străbunilor de la Jina Sibiului, episcopi
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
al menționatei biblioteci va așeza o piatră de temelie. În 1737, mitropolitul Mojsije Petrović decide mutarea cărților la Sremski-Karlovci (în perioada Habsburgilor, localitatea e cunoscută sub numele de Karlowitz) pentru ca nu mult după aceea să-i confere titlul de bibliotecă mitropolitană. Din acest moment asistăm la achiziții considerabile, posibile ca urmare a regimului fiscal și a largii autonomii garantate de Viena încă la 1720. Mojsije Petrović devine egal în drepturi cu episcopul catolic al Cenadului și Timișoarei, contele Ladislau NĂdasdy, cumulând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cenadului și Timișoarei, contele Ladislau NĂdasdy, cumulând funcțiile care îi asigurau posibilitatea de jurisdicție bisericească atât în regatul Serbiei, cât și în Banatul Timișoarei. Cărțile circulă în satele și orașele subordonate Karlowitz-ului. Multe dintre ele se vor întoarce în fondul mitropolitan; dispoziția din anul 1769 obligă donarea volumelor fiecărui arhiereu decedat. Secolul Luminilor își pune amprenta în sensul diversificării achizițiilor odată cu activitatea europeanului Ștefan Stratimirović. El cumpără un număr de 2.072 de cărți pentru biblioteca mitropolitană și donează din propria
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vor întoarce în fondul mitropolitan; dispoziția din anul 1769 obligă donarea volumelor fiecărui arhiereu decedat. Secolul Luminilor își pune amprenta în sensul diversificării achizițiilor odată cu activitatea europeanului Ștefan Stratimirović. El cumpără un număr de 2.072 de cărți pentru biblioteca mitropolitană și donează din propria sa colecție 2.480 de volume și mai mult de 200 de hărți și desene. Nenumăratele contacte cu Buda, Viena, Göttingen întreținute de acest cărturar mai bine de patru decenii au prilejuit un dialog viu cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
imperială de la Viena, edificatoare fiind corespondența sa cu Johann Christian Engel. El este interesat să intre în posesia izvoarelor medievale tipărite de cărturarii germani ai timpului - acesta fiind cazul achiziției celebrei ediții din cronica lui Nestor. Istoria meandrată a bibliotecii mitropolitane, căreia i se asociază, după cum am văzut, bibliotecile particulare ale episcopilor și mitropoliților, dar și biblioteca seminarului teologic, se confundă până la un moment dat cu înseși începuturile istoriei biblioteconomice a Serbiei moderne. „Coridoarele culturale” prin care această țară își solidifică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la această stare de lucruri și nefericita soartă a cărților patriarhului Iosif Rajacić, care, în loc să ajungă în colecția centrală, a rătăcit în mai multe biblioteci personale ale nepoților săi. Cf. B.C. Cirković, op. cit., p. 413. Iată de ce spuneam că biblioteca mitropolitană a avut o istorie meandrată: în 1790 s-a mutat de la Karlowitz la Szentendre (motivul fiind amenințarea turcă); în 1791 face cale întoarsă; în 1848 a fost transferată de la Karlowitz la Belgrad, pentru ca în anul următor să fie readusă în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
catalogând biserici, mănăstiri, schituri, hanuri, fântâni, parcuri, dintre care o bună parte urmau să fie restaurate. Nutrind o mai veche slăbiciune pentru Iași, cucerit de „alhimia subtilă a farmecului” acestui oraș, în 1957 se mută aici. Ca angajat al Centrului Mitropolitan, întocmește planuri de refacere a unor ctitorii și proiectează noi edificii. S-a stins, neașteptat, în urma unui accident cardiac. C. colaborează cu studii de specialitate, eseuri despre artă, cronici plastice și recenzii la „L’Architecture” (Paris), „Revista istorică română”, „Architecture
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
București și Iași, delegați ai corporațiilor de meseriași, ziariști români și străini, precum și trimișii diplomatici ai țărilor cu care România avea relații diplomatice 1564. De asemenea, de o parte și de alta a drumului parcurs de către suita regală până la biserica mitropolitană se aflau delegațiile comunelor și județelor din întreaga țară, cuprinzând aproximativ 6 000 de personae. După încheierea ceremoniei de la mitropolie, alaiul regal cu cele două coroane sfințite s-a îndreptat spre Palat, unde a ajuns în jurul orelor 14. Aici, președinții
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I cu mila lui Dumnedeu și voință națională rege al României. Aflat-am în părăsire această sfântă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fostu clădită de fericitulu întru pomenire Ștefan voevodu celu Mare închinată Nașterei Sântului Ioan Botezătorulu și în urmă reînoită de Anastasia Doamna soția lui Duca Voevodu, cari i-au pus hramulu Întâmpinarea Domnului, destinând-o totu atunci să fie Catedrală Mitropolitană. Continuatu-s-au lucrarea acesteia începută din nou anulu 1833 pănă la anulu 1839, când s-a aședatu și acoperemântulu ei, dar din causa căderei bolțiloru din năuntru și a retragerei din arhipăstoria Moldovei în anulu 1842 a fericitului întru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că un om ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește Mănăstirea Sfântului Ioan Zlataust din Iași, după cum atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia, ei datorându-i-se casele și beciul mănăstirii. În anul 1682 scaunul mitropolitan se va muta cu ajutorul doamnei Anastasia la Biserica Albă cu hramul Întâmpinarea Domnului. Mitropolia va ființa aici până în anul 1834. La 15 iunie 1695 doamna Anastasia „a ținut să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mitropolitan se va muta cu ajutorul doamnei Anastasia la Biserica Albă cu hramul Întâmpinarea Domnului. Mitropolia va ființa aici până în anul 1834. La 15 iunie 1695 doamna Anastasia „a ținut să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană și a înzestrat-o cu veșmintele și odoarele necesare”<footnote Ibidem, p. 538 footnote>. Deoarece după cercetările arheologice făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iubea comuniunea. Era un bun povestitor. Îi plăcea să recite din poeziile lui Mihai Eminescu. A muncit și s-a rugat până în ultima clipă a vieții. S-a asemănat mult cu părinții cărturari din timpul lui Gheorghe Duca. În biblioteca mitropolitană Dumitru Stăniloae din incinta sediului administrativ al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei se păstrează fondul de carte numit Arhimandrit Mitrofan Băltuță, care este moștenirea de carte a staretului mănăstirii Cetățuia, rămasă după trecerea lui în veșnicie. Fondul de carte are 2891
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
împrăștiate, apoi câteva vase, un fragment de stofă brodată cu fir de aur și restul unui pumnal cu lama lipită de teacă. Anastasia Doamna se pare că a fost înmormântată în Biserica Stratenia, pe locul unde astăzi se află catedrala mitropolitană din Iași. În acea biserică oficia mitropolitul țării slujbele și ,,era cu de toate împodobită și o făcu Doamna Ducăi Vodă”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 40 footnote>. În pronaosul de la Cetățuia mai găsim și mormântul unui frate de-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
icoană pictată în secolul al XVIII-lea cu motive florale de nuanță populară; Sfinții Trei Ierarhi (Vasile, Grigorie și Ioan), icoană pictată în secolul al XVIII-lea. Icoana are ornamente populare pe fondul ei; Mântuitorul - icoană aparținând catapetesmei vechii catedrale mitropolitane din Iași, anul 1761, poartă numele ctitorului acesteia, Mitropolitul Gavriil Calimachi. Este lucrarea aceluiași pictor care a pictat icoana Maicii Domnului cu pruncul în brațe, care acum este pe catapeteasma originală a fostei catedrale; Sfinții Evangheliști, icoane provenite de la catedrala
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași, anul 1761, poartă numele ctitorului acesteia, Mitropolitul Gavriil Calimachi. Este lucrarea aceluiași pictor care a pictat icoana Maicii Domnului cu pruncul în brațe, care acum este pe catapeteasma originală a fostei catedrale; Sfinții Evangheliști, icoane provenite de la catedrala veche mitropolitană - Sfântul Gheorghe; Proorocii Mari: Isaia, Ieremia, Iezechiel și Daniil, unii Prooroci mici: Iona, Zaharia, Avacum etc., David, Solomon, Iacob, Ilie etc. și unii dintre Sfinții Apostoli: Andrei, Filip, Toma, Vartolomeu, Iacob. Aceste icoane provin tot de la vechea catedrală mitropolitană Sfântul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
veche mitropolitană - Sfântul Gheorghe; Proorocii Mari: Isaia, Ieremia, Iezechiel și Daniil, unii Prooroci mici: Iona, Zaharia, Avacum etc., David, Solomon, Iacob, Ilie etc. și unii dintre Sfinții Apostoli: Andrei, Filip, Toma, Vartolomeu, Iacob. Aceste icoane provin tot de la vechea catedrală mitropolitană Sfântul Gheorghe din Iași. Una din cele mai frumoase lucrări este o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae, pictură pe lemn și ferecată apoi în argint. Este lucrată la Moscova în anul 1850. Prin tehnica de incizie în lemn avem o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar cuveni ca primul pas să-l facem către Sfânta Mitropolie. Aici îi oleacă de cântec, părinte. Care ar fi necazul, dragule? Toată lumea știe doar de Mitropolia Veche, zidită de mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi, între anii 1761-1769, și de Catedrala Mitropolitană, isprăvită în 1886... Fii mai explicit, fiule. Păi din documente rezultă că înaintea Mitropoliei Vechi „Sfântul Gheorghe” și a Catedralei Mitropolitane au mai existat încă două Mitropolii „Vechi”... Dacă îmi arăți și documentele care dovedesc acest lucru, ai să ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]