1,365 matches
-
cuprins și pe acelea ale deportările și stabilirea de domicilii obligatorii. Amintim aici doar marile acțiuni desfășurate În 2-3 martie 1949, când, Într-o operațiune desfășurată pe Întreaga țară, au fost evacuate 7.804 persoane, din care 2.972 de moșieri (50 ha), 3.744 de membri de familie, 363 de administratori și 725 de alte persoane, precum În 17-18 iunie 1951, când 43.899 de persoane de la granița de vest au fost dislocate la sute de kilometri depărtare de satele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fostelor partide burgheze. Internările urmau a fi făcute prin decizii ale unei Comisii Speciale din MAI, pe baza propunerilor Securității și Miliției. Durata internărilor: de la șase luni la cinci ani. Regimul domiciliului obligatoriu (DO) se aplica pentru „toți foștii exploatatori”, moșieri, bancheri, mari negustori, fabricanți, expropriați, rudele trădătorilor și ale spionilor fugiți peste graniță, ale elementelor dușmănoase etc. Stabilirea DO se făcea la nivel regional cu avizul unei Comisii Centrale. Părăsirea DO și a locului de muncă se pedepsea cu trei-cinci
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
stat, prin ordine și directive ale Ministerului Apărării Îi era conferită și o pronunțată notă discriminatoriu-represivă. Se prevedea ca la recrutarea tinerilor să fie avute În vedere atât originea socială, cât și caracterizarea politică, astfel Încât cei provenind din categoriile: chiaburi, moșieri, burghezi, comercianți, condamnați politici, deportați, cu rude În străinătate, sectanți religioși, suspecți aparțineau de fapt sferei elementelor dușmănoase regimului. Emiterea decretului de Înființare În proximitatea imediată a adoptării celuilalt decret privitor la Înființarea unităților de muncă nu poate trece neobservată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a agriculturii” era o parte esențială. Punerea În practică avea să afecteze direct cea mai mare parte a populației țării, având În vedere că țăranii formau Între 75 și 80% din total, adică aproximativ 12.000.000 de suflete. Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturiitc "Exproprierea „moșierilor” Și demararea colectivizării agriculturii" În luna martie 1949 au avut loc două evenimente importante pentru lumea rurală din România. Mai Întâi, la 2 martie s-a aprobat Decretul nr. 83, prin care erau expropriate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Punerea În practică avea să afecteze direct cea mai mare parte a populației țării, având În vedere că țăranii formau Între 75 și 80% din total, adică aproximativ 12.000.000 de suflete. Exproprierea „moșierilor” și demararea colectivizării agriculturiitc "Exproprierea „moșierilor” Și demararea colectivizării agriculturii" În luna martie 1949 au avut loc două evenimente importante pentru lumea rurală din România. Mai Întâi, la 2 martie s-a aprobat Decretul nr. 83, prin care erau expropriate toate proprietățile ce depășeau 50 ha
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pentru lumea rurală din România. Mai Întâi, la 2 martie s-a aprobat Decretul nr. 83, prin care erau expropriate toate proprietățile ce depășeau 50 ha, prevederea fiind Îndeplinită efectiv În noaptea de 2/3 martie 194910. Victimele erau foștii „moșieri”, În cea mai mare parte adevărații fermieri, cu exploatări agricole În bună măsură mecanizate și modernizate 11. Au făcut obiectul exproprierii nu doar pământurile, ci și tot inventarul viu sau mort, clădirile, instalațiile agricole, produsele agricole, precum și creanțele, titlurile și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
participările decurgând din activitatea exploatărilor moșierești (art. 2). Se mai prevedea că rezistența la confiscare sau tăinuirea bunurilor se pedepsea cu 5-15 ani de muncă silnică și confiscarea averii (art. 4)12. Ca urmare a aplicării Decretului nr. 83/1949, moșierii (și familiile acestora) au fost dislocați și li s-a fixat domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat În diferite localități din țară. Celor care nu se găseau pe proprietățile lor În momentul emiterii decretului respectiv li s-a fixat domiciliu obligatoriu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
inclusiv cu pauze de conjunctură. S-a dus o ofensivă cu mijloace administrative Împotriva țăranilor care utilizau munca salariată, aceștia fiind pur și simplu integrați chiaburimii 22. Politica agrară a regimului comunist a fost Însoțită de numeroase violențe, Îndeosebi Împotriva moșierilor și a țăranilor avuți (chiaburii), după cum avea să admită chiar un fost fruntaș al PCR23. Potrivit DEX-ului (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), cuvântul chiabur este de origine turcă și Înseamnă „(țăran) Înstărit, bogat”24. Însă, În anii comunismului, el
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În documentele de partid. Teroarea și colhozul aveau să facă posibil scopul ultim al partidului În agricultură, colectivizarea 27. În rândurile țărănimii exista fără Îndoială o diferențiere economică. Interesele sale de grup se manifestaseră Însă mai ales prin opoziție față de moșieri și față de orășeni, percepuți ca „străini”. Țăranii săraci Îi invidiau pe cei bogați, dar În același timp Îi și respectau, deoarece făceau parte din lumea lor, fiind gata să se solidarizeze cu ei În caz de necesitate 28. Modelul pe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1993, pp. 133-145. șandru, Dumitru, Reforma agrară din 1945 În România, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2000. Tănase, Stelian, Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Humanitas, București, 1998. Țârău, Augustin, „Aplicarea decretului nr. 83/1949 În județul Bihor (Noaptea moșierilor)”, Crisia, vol. XXVI-XXVII, 1999, pp. 223-244. Verdery, Katherine, „Chiaburii vechi și noi: Închiaburirea și deschiaburirea țăranilor din Aurel Vlaicu”, În Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 349-367), cuvânt Înainte de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de noapte, ridicările intempestive de la domiciliu și la nevoie chiar lichidarea erau câteva dintre modurile de a pune În aplicare dispoziții care se conformau ideologiei luptei de clasă. „Dușmanii” nu se aflau Însă doar la sate, pentru că „foști industriași și moșieri”, „foști comercianți care au lucrat cu străinătatea, precum și cei care au avut conducerea Întreprinderilor aparținând unor străini”, „funcționari epurați, militari deblocați, avocați excluși din barou, rude ale celor fugiți din țară, elemente cunoscute ca titoiste” se puteau găsi mai ales
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
totdeauna acolo unde soarta i-a „strămutat”60. Reabilitarea adevărată a continuat În timpul Perestroikăi. La 10 aprilie 1989, Consiliul de Miniștri de la Chișinău și-a anulat decizia din 28 iunie 1949 potrivit căreia au fost deportați „familii de culaci, foști moșieri și mari comercianți”61. Dar procesul nu s-a Încheiat definitiv nici până astăzi. În 2005, În parlamentul Republicii Moldova a fost propus un proiect de lege care are drept scop reabilitarea tuturor victimelor regimului sovietic - inițiatorul acestui proiect de lege
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
șef (31); avere (27); avut (21); stăpîn (13); bogătaș (12); avar (10); avuție (10); istorie (10); înstărit (10); om (10); țăran (10); gras (8); nobil (7); rege (7); conac (6); aristocrat (5); aur (5); fudul (5); mare (5); moșie (5); moșier (5); patron (5); putere (5); sărac (5); bărbat (4); căciulă (4); ciocoi (4); hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor (3); palat (3); președinte (3); trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o fată; fizic; fizionomie; forehead; forță; fotbal; frontal; frumos; frunte; gînduri; goală; ierarhie; imagine; imensitate; isteți; istețime; înălțime; încrestată; încrețit; încruntat; îndrumător; înfățișare; îngrijorare; înțelept; întîi; învingător; legume; limpede; lucie; luminată; luminoasă; machiaj; mamă; prea mare; măreție; minciună; mîngîiere; mir; moșier; multe; de munte; naș; neted; nimic; oameni; oaste; obosită; obraz; os; ou; oval; palidă; parte dură; de pădure; părinte; părintesc; plecată; plină; poziție; prima; primi; primit; primul loc; a fi primul; principal; proaspăt; punct; putere; rege; ridată; rîde; rîs; rotundă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fie împușcați... Plutonierul: (violent) Nu e adevărat! (dintr-o răsuflare) Eu îi preluam pe cei anchetați și, în biroul meu, le trăgeam cîte un glonț în ceafă. (paroxistic) Eram în misiune...! Eu îmi apăram patria de bandiții de burghezi și moșieri... de capitaliști... și primeam pentru fiecare cîte 500 de lei... și ăștia impozabili...! Obiectiv nr.: Mă, iadul o să te mănînce... cum spune Trimisul... Trimisul lui Dumnezeu: (cu toată forța) Lăsați-l în pace! (cu iconița într-o mînă și Biblia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vadă. Fiind într-o vacanță la Tecuci, ne-am revăzut cu mare bucurie după circa un sfert de secol și ne- am reamintit multe din faptele petrecute în copilărie. După fuga din Tecuci, Lori își „albise” dosarul de fiică de moșieri trecând din nou pe numele părinților biologici care erau modești, astfel încât își găsise de lucru în București. Datorită limbilor străine pe care le vorbea din copilărie (germana și franceza) dar și frumuseții și distincției sale, ajunsese mai târziu să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
memorialistul ni-i reamintește pe cei patru soți ai dispărutei (n-am știut că unul din ei a fost marele regizor Soare Z. Soare, iar altul bancherul Aristide Blank!) și se-ntreabă ce s-a întîmplat cu Vlad Caragiale fiul moșierului Giblescu ultimul din neamul Caragiale. Chiar?! Ăsta-i farmecul jurnalului: treci de la un subiect grav, la unul derizoriu. După o pagină serioasă, de istorie teatrală, dai peste un secretar de partid care s-a accidentat... citind în pat Magicianul (ediția
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un alt tip: arivistul. În acest roman realist, social, citadin, balzacian se mișcă diferite tipuri: avarul Moș Costache; "baba absolută" Aglae; intelectualul ambițios Felix; fata cochetă și enigmatică Otilia; senilul Simion; debilul mintal Titi; fata bătrână Aurica; arivistul Stănică Rațiu; moșierul rafinat Pascalopol. Costache Giurgiuveanu are înaintași pe Hagi Tudose, Gobsek, Goriot și Grandet, trăiește cu spaima de a nu fi jefuit, pare ciudat prin contrastul dintre aspectul exterior (ținuta vestimentară ridicolă) și duioșia paternă față de Otilia. Autorul încearcă să-i
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
studios, care se ridică deasupra lumii meschine în care trăiește, se realizează profesional. Aglae Tulea este "baba absolută, fără cusur în rău" (așa o numește Weissman), invidioasă, lacomă, meschină. Proastă, vulgară își abandonează soțul în ospiciu. Leonida Pascalopol este tipul moșierului rafinat, cult, elegant, echilibrat, protector, plin de noblețe sufletească în relațiile cu Otilia, căreia îi acordă sprijin moral și material. El a definit cel mai bine pe Otilia: "A fost o fată delicioasă. Dar ciudată. Pentru mine e o enigmă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îl preferă pe Pascalopol care avea experiență de viață, spre deosebire de ea. După ani, Felix s-a întâlnit cu Pascalopol, întâmplător, și a aflat o serie de amănunte: Otilia s-a căsătorit cu Pascalopol, a părăsit țara, s-a despărțit de moșier și s-a recăsătorit cu un conte argentinian. În final, Pascalopol mărturisește: "A fost o fată delicioasă, dar ciudată. Pentru mine e o enigmă". BIBLIOGRAFIE: Balotă, Nicolae, De la Ion la Ioanide, Editura Eminescu, București, 1974; Constantinescu, Pompiliu, Romanul românesc interbelic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
evoca manifestările crude ale răscoalei, Rebreanu folosește procedeele tradiționale ale prozei de analiză psihologică: descrierea obiectivă a acțiunii personajelor și introspecția. Revolta țăranilor se amplifică atunci când Miron Iuga, în fața mulțimii înfuriate, nu-și poate controla discursul și mai apoi când moșierul trage focuri de armă. Instinctul violenței țăranului este dublat de instinctul de conservare. Oferind o amplă privire asupra colectivității țărănești, Liviu Rebreanu este întâiul analist remarcabil al sufletului mulțimii din literatura noastră. BIBLIOGRAFIE: Balotă, N., De la Ion la Ioanide, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și mai vie. Mai mult, obsesia onirica se rezolvă, nefericit, în senzațional, adâncind neliniștea premonitorie a jucătorului avid de succes, favorizându-i deplină alunecare într-un spațiu halucinant, al tensiunii extreme, al angoasei: însoțindu-l pe Alexandru pe domeniul unui moșier decăzut, care și-a pierdut cea mai mare parte din avere la cărți și acum își lichidează restul, naratorul îl identifica în persoana acestuia pe omul din vis, însoțit de acelasi nelipsit câine cafeniu: "... nu mai putea fi nici o îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
stranie dorința de a triumfă asupra posibilului rival în dragoste pune stăpânire pe (ceea ce a mai rămas din) conștiința protagonistului. El nu intuiește adevărată natură a amestecului de fascinație și ura obscură cu care începe să îl vadă pe Ordeanu: moșierul scăpătat nu este doar un dublu incarnat al omului din vis, ci și o copie fidelă, premonitorie, a propriului viitor, o incarnare perfectă a inerentei sale prăbușiri. Simte doar o pornire de neoprit de a-l învinge, pentru a alunga
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și visele premonitorii, în care îl bântuiește tot un cuplu (câinele din Omul din vis este substituit, însă, de un copil bolnăvicios și întunecat); una dintre consecințele neașteptate ale vizitei la țară, pe domeniul prietenului Alexandru, este întâlnirea cu Ordeanu, moșierul scăpătat, dar încă rafinat, în care Theodorescu este convins că se incarnează straniul salvator din vis; materializarea cuplului oniric și în special relația bizară cu Ordeanu îi provoacă dramatice și din ce in ce mai frecvente treceri dincolo de graniță realului; în fine, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]