1,337 matches
-
Gură de Aur vorbind despre milostenie, îndeamnă la o milostenie fără discriminare, la neiscodirea celui pe care dorim să-l ajutăm, îndemnându-ne să nu ne uităm la înfățișarea acestuia: „Vom auzi din gura Lui: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii» (Matei, 25-34). - Pentru ce? - «Pentru că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; în temniță și M-ați cercetat
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
regionale, pe lângă latura sa cantitativă, a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a raporturilor de integrare pe anumite spații geografice și mai puțin pe altele, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico istorice moștenite și conjuncturii geopolitice regionale din perioada postbelică. Așa se explică o anume dinamică a integrării unor state arabe în organisme regionale aparent fără legătură cu lumea arabă (Egipt și Tunisia ca observatori în cadrul Organizației Cooperării Economice a Mării Negre) sau a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Hesiod, Teognis, Solon, Euripide și la alți filosofi, si mai presus de toți, la Platon, pe care îl citează în câteva ocazii. „Vasile este pe deplin conștient de avantajul conferit de o erudiție care să combine adevărul creștin și cultură moștenita”{\cîte 82}. Chiar muzică o socotea mitropolitul Cezareei că un mijloc de educație. Recomandă însă, nu muzică răscolitoare de pătimi, ci și pe aceea care aduce sufletului un folos, ca cea cântată de David pentru liniștirea lui Saul. Pentru a
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
bază experiențe care au fost cândva conștiente. Jung demonstrează natura obiectivă a inconștientului colectiv și îl echivalează cu spiritul, în vreme ce inconștientul personal, prin singularitatea conținuturilor sale, va fi echivalent cu sufletul. Intrucât inconștientul colectiv are ca osatură o structură cerebrală moștenită, acesta se va materializa adesea prin conexiuni mitologice, motive sau imagini, care apar oricând și oriunde, fiind indiferente la prejudecățile sau tradițiile istoriei. Atât activitatea psihică de natură conștientă cât și cea inconștientă duc la anumite rezultate, "produc" varii manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
moștenirea noastră biologică. Nu susținem că ceea ce este natural este neapărat și bun sau corect: cancerul este un exemplu evident în acest sens. La fel, în mod evident, se pare că oamenii își pot controla fără mari dificultăți impulsurile biologice moștenite. De exemplu, sunt persoane care își riscă bucuroase viața pentru a escalada munți sau care se sacrifică pentru o cauză abstractă, în ciuda intenselor impulsuri moștenite de a-și ocroti viața. Totuși trebuie să recunoaștem că un sistem de valori morale
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
monografic al regiunii geografice, definirea trăsăturilor psihice caracteristice țăranilor sunt dovedite cu texte folclorice, care implicit sunt și texte dialectale. În lecția de deschidere a cursului ținut în anul 1925-1926 Ovid Densusianu afirmă că fiecare specialitate are sufletul său particular, moștenit și amplificat de cercetări, orientări și curiozități satisfăcute. In acest curs Concordanțe lingvistice și folclorice, cercetarea se face atât din punct de vedere filologic cît și folcloristic, folosind și metoda comparativ istorică. Este o lucrare de comparativism filologic și folcloric
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
reflectă originile sale etnice destul de variate. Națiunea franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
erau mai spontani și aveau o imaginație mai bogată. Dragostea pentru vremurile străvechi, trebuie sa subliniem, a fost, în cazul lui Leopardi, dobândită, cucerita prin ore lungi de studii istovitoare. De o cu totul altă factura, aproape instinctuala, de substrat, moștenita este apropierea lui Salvatore Quasimodo de civilizațiile antichității. Născut în Sicilia poetul făcea parte dintr-o familie cu origini în Peloponez, care se stabilise în Italia în urmă cu trei generații: bunica să, Roșa Papandreu era fiica unor refugiați cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Hare îl respinge constant, nepunînd totuși capăt, definitiv, întîlnirilor cu el, întîlniri care, aparent, îi produc, pe palierul subliminal, o necontrolabilă (și vinovată!) plăcere. De fapt, intriga așa-zicînd "ideologică" a textului (elaborată de Orwell într-o unitate de timp limitată, moștenită, probabil, de la James Joyce care, cu cincisprezece ani înainte, publicase, mai întîi în serial și ulterior în volum, Ulysses/ Ulise) se declanșează în contextul unei întîlniri cu Warburton, desfășurîndu-se apoi pe spațiul a patru capitole exceptîndu-l pe cel introductiv ample
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe om cu lumea, nu prin legături originare, ci ca individ liber independent. Modelul unei astfel de atitudini poate fi sensul creștin al iubirii (iubirea creștină: să nu pretinzi!Ă. că. Autointerogația continuă. Prin aceasta, omul Învață săși stăpânească instinctele moștenite, să prevadă urmările acțiunilor și să le verifice. Nu este lipsit de importanță ceea ce afirma Konrad Lorenz: „Omenirea s-ar fi distrus Într- adevăr cu primele ei mari invenții, dacă posibilitatea de a inventa și marele dar al responsabilității nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
au cunoscut perioade de hiperflație, reflex al unui dezechilibru economico-social profund, cum este, din păcate, și cazul țării noastre (130% în 1997; 300% în 1993). În cazul României, este vorba de o inflație de tip structural, generată de gravele dezechilibre moștenite, la care s-au adăugat altele, cauzate de schimbarea de sistem, de întîrzierea restructurării, privatizării, de criza managerială profundă, inflația alimentară și de creșterea necontrolată a costurilor, în condițiile pulverizării oricăror norme sau normative de consum, acoperirii pierderilor prin tarif
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
inuman"277. Asemenea considerații, reluate și întărite în Lecția, contribuie la afirmarea unor concluzii "tari", cum ar fi aceea a imposibilității unei capodopere moderne, căci obiectul operei se află sub imperiul formei, iar autorul dispune doar de "un instrument decorativ" moștenit, care îi compromite punerea în practică a ideilor. Astfel, se imprimă celui care scrie un mod tragic al existenței, iar scriitura devine un ritual, pentru că ea se desfășoară utilizând semne care aparțin unui trecut străin, dar care obligă 278. Să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de mare importanță; talentul, arta chiar de a executa mișcăriie indiferent de dificultatea lor Într-o formă estetică, expresivă, fapt care este printre altele ajutat de dezvoltarea fizică armoniasă, Ținută corectă și frumoasă, precizie, coordonare și ușurință deosebită. Aceste Însușiri moștenite, trebuie permanent și insistent cultivate pentru a deveni cu adevărat artistice, prin intermediul pregătirii specifice. Din considerente didactice doar, pregătirea se studiază pe factori, fapt care poate duce la concepții eronate, foarte păgubitoare. Pregătirea fizică nu este o parte separata a
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
dar capabil să confere oamenilor libertăți, aparent fără nicio determinare. Revenind la "bunul-simț", care nu mai este chiar egal distribuit în lume cum credea Descartes, putem vorbi de noi conflicte greu de stăpânit. E vorba de raportul dintre capitalul intelectual moștenit sau/și dobândit prin "talente" și proprietatea pe creațiile intelectuale convertite în bunuri de folosință publică/privată. Intelectul "impalpabil" se manifestă în gesturi, calcule lingvistico-logico-matematice, conduite omenești mai complicate, care depășesc frecvent normele codificate socio-moral, juridic și politic. Astăzi, spre deosebire de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
România și alte 6 țări socialiste de mărimi variabile, urmate în 1991 și de fostul lor lider, au părăsit drumul socialismului. Noua Federație Rusă s-a așezat pe vastul teritoriu rămas, apăsată însă de grija pentru întreținerea imensului arsenal atomic moștenit. În "iureșul revoluționar", țările estice au părăsit căile terestre tot mai desfundate ale socialismului, îndreptându-se spre vechile orizonturi, aparent mai calme, ale unor liberalisme curățate de înclinații extremiste. Politicieni și filosofi occidentali s-au simțit datori să-și exprime
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apartment might adopt the guise of heroic immortality, but it actually constitutes nothing more than a site of decay and disintegration. The middle-class interior is home to the ruination of things““. Postexistența acestor obiecte ale copilăriei le dovedește caracterul dialectic: moștenite, ele ajung pe mâna anticarilor, la fel cum mo numentele, uitată fiind semnificația lor originară, devin simple repere geografice cotidiene sau locuri de joacă. Un alt chip pe care îl capătă orașul în amintirea copilăriei berlineze este cel al labirintului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
logicul, metalogicul și, desigur, paralogicul. Protologicul în calitate de gândire naturală, imediată, este primul care se confruntă cu problemele vieții, inclusiv ale vieții politice pe care le exprimă și încearcă să le rezolve prin observații, estimări, judecăți directe și tranșante sau prejudecăți moștenite și transmise mai departe urmașilor. Logicul ordonează, explică, descoperă tendințe și regularități și, pe baza acestora, oferă soluții respectivelor probleme prin concepte, judecăți, raționamente, demonstrații și argumente, operații și procese de gândire ce dau conținut științelor, în cazul nostru, științelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor de preoți), sticle cu băuturi alcoolice, borcane cu dulceață ș.a. Văduvele sau femeile divorțate, care doreau să se recăsătorească, își puteau întocmi singure foile dotale. Uneori, în funcție de averea moștenită, dar și de experiența de viață căpătată, aceste acte juridice se constituie în veritabile „declarații de independență” față de viitorul soț. În astfel de situații, doamnele își asumau anumite limite în treburile casnice sau, chiar impuneau bărbatului obligații extrem de precise. Iată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
limitele instituțiilor societății civile. Presupunerea universală că o mai mare tolerare a diferențelor sociale capabile de reprezentare politică non-violentă este un obiectiv dezirabil are efecte ambigue asupra termenului din ce în ce mai polisemic "societate civilă". Marea popularitate a termenului accelerează acumularea de ambiguități moștenite, de noi confuzii și contradicții totale. Fie și doar pentru acest motiv, discuțiile extinse despre societatea civilă nu sînt imune la confuzii și incoerențe. Sînt chiar semne că sensurile termenului "societate civilă" se multiplică pînă acolo încît, ca o reclamă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
autodeterminarea națională și societatea civilă merită să fie examinate mai profund, și nu doar pentru evidenta relevanță politică din contemporaneitate. Este necesar să ne ocupăm de ele pentru a ilustra modalitățile noi și lipsite de sentimentalism de reconsiderare a teoriei moștenite privind societatea civilă, reconsiderare ce se impune cu urgență pentru ca prietenii societății civile să evite capcana idealizării nesăbuite a capacității sale de a promova libertatea, egalitatea și solidaritatea cetățenilor. Neglijarea acestor întrebări în discuțiile contemporane despre societatea civilă este deosebit de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
eficient pe cît este de paradoxal. El are la bază ideea că supraviețuirea și dezvoltarea identității naționale în interiorul statelor este posibilă doar în cadrul unei societăți civile autoorganizate, care oferă totuși posibilitatea ca cetățenii să acționeze asupra altor identități alese sau moștenite, limitînd în felul acesta rolul probabil al identității naționale în funcționarea, în general, a statului și a instituțiilor civile, a partidelor politice, a mijloacelor de comunicare și a altor organisme intermediare. Paradoxul prezintă un paralelism uimitor cu problema toleranței religioase
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
drama e pusă sub un motto: "Ghiță! Ghiță! de ce nu mi-ai spus-o tu mie asta la vreme?"), în Mara asistăm la o construcție complicată a personajelor care reușește uneori sau eșuează altădată, într-o desfășurare amplă a datelor moștenite, puse în condițiile unor vieți determinate de opțiuni identitare, ambiții sociale și acumulări materiale etc. Peste toate aceste studii omenești pe care le schițează proza lui Slavici domină fraza, dintr-un articol apărut în 1904, pe care Steliana Brădescu o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dr. ing. Mihai Cristea pentru întreaga activitate dedicată cercetării agricole din România. L-am cunoscut pe Mihai Cristea în anul 1956 când a venit la Stațiunea Experimentală Agricolă Suceava ca cercetător ajutor de la Direcția Agricolă. Cercetarea agricolă fiind dorința lui moștenită poate și de la tatăl său, învățătorul Dumitru Cristea care avea unele preocupări în acest domeniu. La angajare a avut de ales între mai multe plante, alegerea lui fiind porumbul extratimpuriu, specific zonei de influență a Stațiunii Suceava, și îndreptându-și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
contabil trebuie să fie prioritatea actului social. De asemenea, foarte interesantă direcția autorului, pe linia paradigmei lui Ferdinand de Saussure, după care limba este un produs generațional, a cărei evoluție se poate măsura temporal, din generație în generație, ca "produs moștenit de la generațiile precedente". Într-o societate care "zilnic pierde cultură", care își gestionează deficitar dinamica generațiilor, cum este societatea românească de astăzi, asemenea trimiteri teoretice sunt un mare act de responsabilitate și o confesiune de credință: asemenea lucruri trebuie neapărat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cultură pentru ca indivizii să dobândească identitate, dar și un set de modele de comportament, care să le ghideze traseul în viața socială. Societatea și cultura sunt două realități distincte, dar care nu pot funcționa autonom, una fără cealaltă: "Ca fond moștenit, cultura oferă grupurilor sociale și indivizilor modele de acțiune și de gândire. Este inutilă descoperirea din nou a teoremei lui Pitagora, ea face parte din cultura umanității. [...] Societatea evoluează fără să fie nevoie de reluarea, descoperirea sau invenția tuturor ideilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]