9,547 matches
-
pe noi” . Izlazul este socotit nesfârșit, prisosește nevoilor locale, e suficient de întins (iar această trăsătură e pusă sub semnul îndoielii doar în cazuri speciale, de exemplu când prin folosirea acestuia se barează drumurile de trecere sau apar aglomerări în jurul morilor, pe lângă târguri ori vetrele de sat); cât despre terenul agricol, iată un singur exemplu, dat de asemenea de Stahl - „cântecul lui 907”: Când a fost în 53 De ne-a dat pământ Știrbei Puneai plugul unde vrei Și arai pe cât
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de teracota . La început această scoala a funcționat în localul gimnaziului Tudor Vladimirescu, ulterior s-a mutat în 2 clădiri cu 16 încăperi și câteva anexe închiriate în oraș. Atelierele au fost dotate cu mobilier, strunguri, roti ale olarului, prese,mori, smalturi și coloranți, tipare și modele pentru vase dar și pentru sobe de teracota. Se proiectase și înființarea unei secții de pictură pe sticlă dar nu s-a reușit. La sfârșitul cursului elevii primeau diploma de absolvire iar aceștia trebuiau
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile; și (7) drumurile (Stahl, 1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și accesibile tuturor membrilor comunității. Exploatarea lor se făcea după reguli stabilite la nivelul comunității și monitorizate și impuse de către adunarea obștească. Sistemele de reguli
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ei! și s-a refugiat în sabia de lumină rostuită pe creștetul meu. febra cântecului în trup de mătase, în oase de borangic, zadarnic mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
care participația membrilor poate fi diferită, chiar dacă aceasta nu este localizată. În mod normal, o persoană născută în comună primește dreptul deplin la maturitate; acest drept este atașat unui individ matur pe perioada vieții acestuia: „Te naști cu drept și mori fără drept”. Alte clauze importante sunt: dacă unul dintre soți este obștean, primește și celălalt dreptul; celor plecați perioade îndelungate, peste 1-2 ani, li se suspendă dreptul până la reîntoarcere . Există variații minore și între obștile din Vrancea. Totuși, din mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;Liubcova- vestigii din epoca neolitică, a bronzului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;Liubcova- vestigii din epoca neolitică, a bronzului, din perioada dacică și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
renumit în sat. Avea un atelier amplasat în centrul satului.Un alt fierar, dar și rotar era Ion Scobercea. Nelu Martinovici a fost ucenic la un fierar cunoscut din Moldova Nouă. Tănase Raica se ocupa cu tâmplăria.A executat singura moară de vânt din Coronini și chiar din zona Clisurii Dunării. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului( nu există documente în acest domeniu). Aceste informatii legate de meseriașii din Coronini le-a adunat poetul Mihai
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
alt fierar, dar și rotar era Ion Scobercea. Nelu Martinovici a fost ucenic la un fierar cunoscut din Moldova Nouă. Tănase Raica se ocupa cu tâmplăria.A executat singura moară de vânt din Coronini și chiar din zona Clisurii Dunării. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului( nu există documente în acest domeniu). Aceste informatii legate de meseriașii din Coronini le-a adunat poetul Mihai Leonte de la soția sa Ana, născută în sat Coronini. Doamna Ana
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
prost. Nu mă pot împiedica să presimt că omul artificial din viitor va privi curios în urmă, către noi, ca la o specie de supraoameni nebuni, și nu va înțelege în ruptul capului cum de am putut trăi liberi. * Să mori gândind o idee, iar moartea să nu-ți întrerupă gândul. * Mă feresc instinctiv de fiecare dată când întâlnesc un intelectual, nu din frustrare sau de panica pe care ar cuprinde-o plăcerea de a-l asculta, ci pentru că am impresia
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
din pușcă în urmă cu vreo trei ani întârzie să confirme. Știu din propria experiență ce greu e să scrii a doua carte. Prima "îți iese" aproape fără să-ți dai seama, a doua te chinuie de-ai prefera să mori decât să mai treci prin asemenea experiențe terorizante. Sper că tinerii furioși ai lui Silviu Lupescu n-au abandonat chiar cu totul ideea de carieră literară, în folosul vedetariatului ieftin, dar bine plătit. Sper, de asemenea, ca volumul al treilea
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
atitudine trebuie să luăm față de un om care "a scris impecabil despre mișeliile vechiului și noului sistem nomenclaturist din România", dar care s-a dovedit în cele din urmă că a fost un fost colaborator al Securității? Este piatra de moară a trecutului mai grea decât serviciile, indiscutabile, aduse impunerii unui sistem cu adevărat democratic? Este colaborarea unui astfel de om mai vinovată decât "demagogia pestilențială a diverșilor tribuni protocroniști" din jurul revistei "Săptămâna". Se explică atitudinea radical anticomunistă a lui Sebastian
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
Petru Dumitriu reconstituie minuțios ambianțe, obiceiuri, case, vestimentație, averi, sate, orașe, genealogii. Descripția sa istorică, bazată, s-ar zice, pe o vastă documentație, e luxuriantă. Panorama se mișcă prin succesiunea generațiilor. Petru Dumitriu pare să aibă, ca Eminescu în Memento mori, plăcerea de a învârti roata istoriei. Diferența considerabilă e că poetul romantic pune toată viziunea sub semnul filosofiei schopenhau-riene a zădărniciei, o metafizică decepționistă. Petru Dumitriu adoptă, dimpotrivă, perspectiva unui evoluționism optimist, clar marxist. Nu vreau să spun că o
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
De ce sunt favorizați paseiștii în dauna postmodernilor radicali? De ce din lunga listă lipsesc atâția autori pe care i-am fi văzut, cu îndreptățire, demni de a intra între copertele încăpătoare ale proaspătului volum. Dacă ar fi să dau apă la moară unor asemenea cârcoteli de galerie, aș invoca absența inexplicabilă a lui Mircea Cărtărescu. Ca teoretician literar sau măcar ca gazetar politic, de data aceasta. Dintre Postmodernismul românesc, Pururi tânăr, înfășurat în pixeli și Baroane, măcar una și-ar fi găsit
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
în negru, cu șalul croșetat pe umeri, părea uitată de Dumnezeu. Nici rana de la mână, care nu se cicatriza, nu putea să-i vină de hac. A murit în somn. Acum, la optzeci de ani, te bronzezi pe plaje și mori tragic în accident de mașină, ca să nu zic de motocicletă. Deci ce rămâne din acest om pirpiriu, îmbrăcat cu mare grijă în haine comode? Ce vor fi reținut platanii care mărginesc încă bulevardul despre acest trecător furișat, cu fularul de
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
început, Neculai Constantin Munteanu a fost supus unor intense presiuni contradictorii. Pe de o parte eforturile Securității de a-l racola în rețeaua de informatori, pe de alta amenințările, interogatoriile, șantajul, inclusiv vulnerabilitatea dată de homosexualitatea sa, adevărată piatră de moară pentru o carieră în România comunistă. Citind filă cu filă dosarele care îl vizează pe fostul jurnalist la "Europei Libere", sentimentul cuiva din afară este de sufocare într-un păienjeniș des de informații contradictorii. Analizând dosarul, fără explicațiile celui în
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
descoperirea unui "discours sousjacent" ce-și primește sevele dintr-o mitologie inconștientă, Culianu identifică în imaginea Orbului care-l poartă pe Olog în spate, din romanul Zahei Orbul, "un simbol vechi și adânc al lumii indo-iraniene" (p. 9), în timp ce în Moara cu noroc, descoperă că autorul reconstituie și adaptează, fără a-l cunoaște, marele mit al maniheismului, nuvela, sub aspectul ei "realist", reprezentând o "variantă localizată a unui vechi mit dualist" (p. 151). În cazul lui Eminescu, atenția cercetătorului se îndreaptă
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
decepții și dezamăgiri în acești ani, pentru ca aceleași sloganuri să mai vibreze, ca altă dată, în sufletul mulțimilor. Azi, cuvântul de ordine în Republica Moldova este supraviețuirea, salvarea existenței fizice sub călcâiul unei oligarhii rapace și criminale... De ce să lupți cu morile de vânt, e mai simplu să-ți iei lumea în cap, cum au făcut-o sute de mii de basarabeni. Sigur că "divergențele din interiorul obștii" au diminuat credibilitatea și puterea de influență a scriitorilor. Uniunea Scriitorilor de la Chișinău s-
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Daniel Cristea-Enache După debutul în roman cu Omulețul roșu (2004) și după insolitul Zogru (2006) cu un vampir, fantome, glole și morgoni pânditori, Doina Ruști revine în scenă cu o carte evident mai ambițioasă: Fantoma din moară. Culoarul supranatural este păstrat, dar tonalitatea se schimbă. Dacă în Zogru autoarea își propunea să dea o carte agreabilă, un story cursiv, punctat de surprize și revelații eterice, noul roman, masiv și "aglomerat", se citește cu o anume - scontată - dificultate
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
în sat, Adela (Del) Nicolescu privește cu jale către casa părintească: "Curtea se întindea netedă, acum fără copaci și fără clădiri, ocupată de corturile costorarilor ca o tabără de război. Din fosta casă mai rămăseseră doar scara și zidul dinspre moară, ca un decor de teatru, cu fereastra de la care Del privise de atâtea ori spre crucea roșie a morii." (p. 167). Senin și vesel, apărătorul ordinii publice îi are la mână și pe țiganii autoîmproprietăriți (ei trebuie să cotizeze pentru
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
fără clădiri, ocupată de corturile costorarilor ca o tabără de război. Din fosta casă mai rămăseseră doar scara și zidul dinspre moară, ca un decor de teatru, cu fereastra de la care Del privise de atâtea ori spre crucea roșie a morii." (p. 167). Senin și vesel, apărătorul ordinii publice îi are la mână și pe țiganii autoîmproprietăriți (ei trebuie să cotizeze pentru a rămâne în grațiile șefului de post), și pe moștenitorii siluiți: La urma urmelor - analizează el situația, cu un
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
Se puteau face doar vânzări prin înțelegere, fără acte. Prin urmare, Adela nu putea să facă nimic, nu putea să-și apere terenul. Totul rămânea la mila lui." (p. 343). Înainte de a fi un roman al supranaturalului manifest, Fantoma din moară e cronica, remarcabil conturată, a unei comunități distruse în epoca "omului nou". Cu instinct de romancier veritabil, Doina Ruști se ferește să caracterizeze pozitiv ori negativ oamenii și faptele lor. Istoria fiecăruia este desfășurată (nonlinear, dar coerent) în condițiile date
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
prea limpezită pentru a o mai caracteriza), pozițiile de putere, adică figurile de pe eșichier, fluctuează. Așa se întâmplă în relația Grigore-Nini: cele mai tari, social și caracterologic, personaje ale romanului. Primul l-a omorât accidental pe Maxu (unchiul Adelei) în moara satului și l-a convins pe al doilea, martor ocular înfricoșat, să ia asupra lui crima. Efectul de persuasiune a fost atât de puternic, încât până și un critic literar de obicei atent ca Paul Cernat a ajuns să susțină
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
și șantajurile lui, gardianul ordinii publice pare un găinar în comparație cu liniștitul, discret-maleficul Jighereanu. Imaginea acestuia dinspre finalul romanului e un stop-cadru al puterii absolute. Precum demonii umani din excepționalul F al lui D.R. Popescu (un roman cu care Fantoma din moară emulează), învingătorul nu mai trebuie să ia nimic, fiindcă are deja totul: "Era el, stăpânul lumii, căruia îngerul morții sau al lui Maxu i se închinase, ca un vasal care-și venerează seniorul și se bucură de privilegiul de a
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
a-și avea feuda în cel mai bun loc al domeniului. În tot cazul, nu mai era singur, ci luminat în singurătatea lui de mantia albă a morții." (p. 377). Cu o seară înainte de a fi dărâmată de factorii "progresului", moara roșie, ca o cruce uriașă, cu ușa ei "morfăită de timp", respiră greu, în agonie. Suflul vital al satului, refugiat și "regrupat" aici, ipostaziat apoi, după moartea lui Maxu, în atâtea alcătuiri imateriale, fantasmatice, se va revărsa din nou peste
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]