4,567 matches
-
colo au fost înălțate și construcții care reflectă o aliniere a acestui areal la lumea modernă în care aspiră să trăiască locuitorii săi. Dacă este să dau crezare unei voci credibile, din această parte înstrăinată a țării tuturor românilor, majoritatea moldovenilor scăpați, de un sfert de veac, de regimul sovietic, au credința că reunificarea va veni într-o toamnă. Enunț mai degrabă poetic, contrazis de evenimente recente și previzibile în viitorul imediat, pentru că, înainte de reîntregire, când va fi aceasta, mulți cetățeni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
UE, românilor le este mult mai simplu să lucreze și să trăiască în Europa. Inclusiv rezidenții permanenți provenind din Moldova au început să se rărească, după ce au atins un maxim în 2010. Atunci au intrat în Canada 1.986 de moldoveni. Stiri de Montreal
Evoluția emigrării în Canada din România [Corola-blog/BlogPost/93022_a_94314]
-
vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea unor preparate istroromâne. Care sunt mâncărurile cele mai populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul dintre preparatele care se vinde cel mai bine. Brodetul
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
În Ucraina, bucovinenii se vor declara români, nu “moldoveni” Accesați, pe Internet, „zorilebucovinei.com” și o să aveți bucuria intrării în arealul electronic al ZIARULUI ROMÂNILOR DIN UCRAINA. O tribună a conaționalilor, din regiunea care, pe harta statului ucrainean, păstrează formatul teritoriului furat României de Stalin, prin rușinosul Pact Molotov-Ribbentrop
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
apărea. Simțind iubirea și susținerea Patriei-mamă, românii bucovineni ar fi mai tari în aspirații, mai uniți în cuget și în faptă și la recensământul ce se va desfășura la sfârșitul anului curent, în Ucraina, declarându-se români, dar nu și „moldoveni”, cum doresc cei de la conducere. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului al României ar trebui să insiste pe lângă Ministerul Învățământului și Științei al Ucrainei să înceteze ucrainizarea școlilor românești, proces ce e în plină desfășurare în prezent și pentru care
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
presa din ținut, adresate românilor din Ucraina de a nu se implica în acțiunile revoluționare de pe EuroMaidanele din Kyiv și țară. „Fiind fiii și fiicele Neamului Românesc din Ucraina și purtătorii aceleiași istorii și limbi, indiferent cum ne numim - români, moldoveni sau volohi, - suntem cu toții îngrijorați de agravarea situației politice din țară...Drept urmare a acestei situații alarmante ne adresăm... cu un apel de a Vă respecta obligațiile de cetățeni și de a Vă apăra doar în mod pașnic drepturile acordate de
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
ospitalității, foști miniștri ai turismului, președinți și membri ai unor reviste care au militat neîntrerupt pentru păstrarea ființei naționale și promovarea spiritului românesc înăuntrul și în afara granițelor țării. Bine ați venit ACASĂ! Sunt primele cuvinte cu care te întâmpină orice moldovean când te simte că vorbești cu grai de „regățean”, adică vii din cealaltă parte a României. Cuvântul de bun-venit ne-a fost adresat de către Alecu Reniță - spiritul viu al revistei „Natura”, pe care a fondat-o în 1994, președintele mișcării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
grindina - aici, ACASĂ !!! Alecu Reniță subliniază că în Republica Moldova sunt peste 8000 de situri arheologice de o valoare istorică inestimabilă. Sigur că „binefăcătorul” de la Răsărit a incercat să le ascundă sau să distorsioneze realitatea istorică, dar n-a reușit. Pentru că moldovenii au un CREZ al lor: „Astea-s rădăcinile noastre”. „NOI ÎNTOTDEAUNA AM FOST CONVINȘI CĂ ȚARA O SĂ SE REÎNTREGEASCĂ”. Scriitorul Nicolae Dabija este o prezență agreabilă, volubilă, dar cu deosebire sobră și cumpătată când vine vorba despre limba română: „NOI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire - în cuget și simțiri. Desigur, ar
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
prematur, nebărbierit, își dezvelea gingiile albicioase cu destui dinți lipsă. Mi-era greu să-l recunosc. Numele lui îmi aducea însă în memorie imaginea unui băiat firav, palid, cu părul blond tuns pe oală, îmbrăcat modest, posibil unul dintre descendenții moldovenilor ce se refugiaseră în Banat când cu foametea de le sfârșitul anilor ’40, mulți se stabiliseră la Umileni, unde pe vremea aceea se mai găsea de lucru, fie la pădure, fie, dacă aveau noroc, la fabrică. I-am întins omului
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Summary Since XIII century due to the expansion of
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Andreescu, C.,,Așezări franciscane la Dunăre și
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
tătarul, adânc mișcat. — Mulțumesc mult! - răspunse cel cu căciula de jder, ștergându-și ochii. Episodul 11 SE LIMPEZESC îNTRUCÂTVA APELE Văzând o atât de ciudată întâlnire, toată suflarea tătărească din tabără, mic și mare, cu cățel, cu purcel, dădu ocol moldovenilor, curioasă nevoie mare. — Și zi așa, preacuvioase Metodiu! - zise spătarul Vulture, descălecând cu stânjeneală, căci tătărușii, ca toți copiii lumii, țopăiau pe lângă el și-l înțepau cu săbiuțe. - Noi te credeam la Râm și mneata aici colea, la Porțile Orientului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
văzuseră, cărunt, cu pieptul gros și lat, cu strașnici, negri ochi și buzdugan forjat. — Cine sunteți și unde mergeți? - bubui din nou glasul. — Călugări moldoveni suntem și, dacă nu îi cu bănat, ne ducem acasă - grăi cu glas firav Metodiu. — Moldoveni? - se mai înmuie glasul. Cum dovediți? Păi nu vorbim aceeași limbă cu dumneata? prinse curaj Metodiu. — Nu-i destul! - răspunse matahala. Una-i limba, altul poate fi omul. Am mai lăsat eu un pâlc de drumeți care grăiau moldovenește mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bine decât mine și când colo s-au dovedit a fi pecenegi. Nu-i destul: să aud altceva. — Păi ce să-ți spunem? Uriașul păru că se gândește o clipă, apoi zise: — Ia spune-mi mătăluță, dacă zici că ești moldovean, ceva din „Testament”. — Parte-ntâi sau partea a doua? - întrebă Metodiu. — Partea-ntâi! - hotărî huiduma. — Oiță bârsană, de ești năzdrăvană... începu Metodiu pe nerăsuflate. Și de-a fi să mor în câmp de mohor, să-i spui lui vrâncean și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
turcului mediu, a sporit numărul de soții. Pe bună dreptate, Beșiktaș Mehmet Hamzà a fost supranumit „Sultanul de treabă”. Episodul 37 îN PALATUL SULTANULUI, UNDE SĂ TOT STAI Deci, cum spuneam în precedentul episod, viziriul îi conduse pe cei trei moldoveni în palatul sultanului. Moment important, de mare rezonanță pentru relațiile româno-otomane din secolul al XVII-lea, moment pe care-l povestim cu sufletul la gură, atenți să nu scăpăm nici o nuanță, nici un amănunt nelalocul lui. Pe coridoarele înalte, pâsloase, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
parcă mai aplecat, mai adus spre podea și ținea dreapta. Pe stânga, în sens invers, trece când vreun sol prăfuit, când vreun pașă beștelit, când vreo cadână urmată de un parfum amețitor în care descopereai insensibilul eunuc. După ce, spre mirarea moldovenilor, trecu și-o cămilă cu una sau două cocoașe purtând în spinare două sau mai multe femei ușoare care plângeau cu zece rânduri de lacrămi, viziriul, în fine, se opri în fața unei uși pe care scria în câteva idiomuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dar mulțumit. — Ce urmează? - privi el spre cadâna de serviciu. — Masaj sau vernisaj - răspunse dânsa. — Masaj! - hotărî sultanul și-o luminiță ciudată îi sclipi pentru o clipă în ochi. După aceea? - întrebă el cu un glas care îi miră pe moldoveni prin moliciunea lui. Cadâna plecă cu sfiiciune privirea. Mda - zise sultanul, trecând firesc peste stânjeneala cadânei. Și-apoi? — Apoi duș sau spectacol - zise cadâna. — Duș - hotărî sultanul. — Luminăția-ta - interveni timid viziriul - n-aș îndrăzni să vă tulbur măreața pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
acolo? - întrebă sultanul. — Piatră ponce, pentru bătături, luminăția-ta, de la noi de la Rarău. Episodul 39 SCURTĂ îNTREVEDERE CU SULTANUL — Vă mulțumesc din inimă! - spuse sultanul adânc mișcat. Dar stați jos, vă rog, stați turcește, simțiți-vă ca acasă. Cei trei moldoveni și viziriul se așază încrucișându-și ciolanele. Măi să fie! - zise sultanul privind desaga. Piatră ponce! Tocmai ce-mi trebuia! Cine-a fost cu ideea? — Eu! - răspunse spătarul Vulture într-o turcă perfectă. — Cum te cheamă? — Vulture, luminăția-ta - răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ai încredere? Și de ce nu le-ai adus numai capetele? - se interesă el întorcându-se spre viziriu. — Am vaga senzație că sunt nevinovați - răspunse viziriul. — Mă rog, faci ce vrei. Și cum vă simțiți la noi? - se întoarse sultanul spre moldoveni. — Bine și foarte bine! - răspunseră aceștia în cor. Dacă aveți cumva o problemă, mai treceți pe la mine - zise sultanul sărind de pe aparat. Și vă rog să mă credeți, mi-ați făcut o mare bucurie cu piatra asta. — Bine, luminăția-ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mi mai rămâne-n loc?”. Nu asta dragă! - făcu supărat sultanul. Strofa cu moartea! Pe aia n-o știu - mărturisi viziriul. — Ei, nu-i nimic - spuse sultanul. Hai noroc și să ne vedem sănătoși. Episodul 40 DESPRE GÂNDIRE Speriați, năuciți, moldovenii ieșiră de la sultan. Singurul dintre ei care, conform unui străvechi obicei dunărean, își transforma spaima în meditație, părea a fi spătarul Vulture. — Luminăția-ta - grăi el către viziriu - un cap am și eu. Și p-ăsta să mi-l pierd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
eu un armean unde se mănâncă excelent. Așteptați-mă puțin, mă duc să mă schimb. N-aș vrea să fiu recunoscut. Viziriul se îndepărtă în grabă, intrând în palatul interimar ce-i fusese pus la dispoziție. Rămași singuri cei trei moldoveni făcură câțiva pași, uitându-se pe la tarabe. — Uite, Măria-Ta, au smochine - spuse spătarul Vulture, arătând spre o tarabă. — Câți bani ne-au mai rămas? - întrebă Barzovie-Vodă. — Vreo două pungi, bașca mărunțișul - răspunse spătarul. — Mai bine să ne luăm căciuli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de o tristețe iremediabilă. Mulțumit, Kir Haciaturian își reia plimbarea. în fond, are și el dreptate: a crescut-o de mică. Episodul 51 LA MASĂ, LA îNCEPUTUL SECOLULUI AL XVII-LEA — Ei, ce serviți? - îi întrebă viziriul pe cei trei moldoveni în timp ce-și punea șervetul la gât. — Eu merg pe-o tocană - spuse spătarul Vulture. Pe dumneata Măria-Ta, spre ce te-ar duce gândul? - se întoarse el spre Barzovie. — Spre cel mult o ciorbă - răspunse acesta. — Nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
avut? — N-am avut niciodată, că nu-l mănâncă nimeni. E-o mâncare păgână, nu-mi spurc eu casa cu așa ceva. — Bine - spuse viziriul. Dar ce șnițel ai? — Șnițel otoman! - răspunse cu mândrie armeanul. — Ei, ce serviți? - întrebă viziriul pe moldoveni. — Bunăoară - spuse spătarul Vulture - eu aș dori - și cred că mă aflu în asentimentul tuturor - un șnițel otoman. Ce zici, Măria-Ta? Mai încape vorbă? - răspunse Barzovie-Vodă. Negreșit că îmi doresc astfel de șnițel. — Cât despre Broanteș, mănâncă ce mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de dragoste. în schimb, ce-i drept, aveți o mare literatură. Ce faci, bre, cu cafelele alea? Cosette veni fuguța cu ceștile aburinde. în timp ce țigăncușa strângea farfuriile, Broanteș îi strecură pe tavă scrisoarea. Văzând mișcarea, viziriul ridică din umeri zâmbind: — Moldovenii - tot europeni! - conchise el. Episodul 55 O îNTÂLNIRE Terminând masa, viziriul îl plăti regește pe Kis Haciaturian, lăsându-i un înscris să se prezinte a doua zi la vistieria împărăției, și-i invită apoi pe cei trei moldoveni la palatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]