961 matches
-
Mihai Morănescu, în județul Romanați, și cu Mișu Ocneriu, din județul Vâlcea 10. Aceștia au primit dispoziții să investigheze direct situația în teren, în zona montană Arnota. A fost ales un loc propice pentru stabilirea taberei, în punctul numit „Hoaga Molidului“, situat în apropierea mănăstirilor Arnota și Bistrița 11. Din declarațiile pe care aveau să le dea cei capturați ulterior aflăm că motivul principal care îi determinase pe acești oameni să plece în munți fusese teama de Securitate 12, care îi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la 11 aprilie 1949. Grupul era pe punctul de a pleca în munți pe traseul București-Piatra Olt-Băbeni, iar apoi cu decovilul (cale ferată îngustă) până la Bistrița. Fugarii erau așteptați de două călăuze care urmau să-i ducă la punctul „Hoaga Molidului“ (în alte documente apare și Valea Prigoanei). Cu o zi înainte mai plecaseră spre munți patru-cinci legionari 31. • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 53-54 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 50, vol. 1, f. 437-438). • ASRI, fond „D“, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
riscul apariției incendiilor. Prin studiile întreprinse, s-a descoperit că mai mult de 48 mii ha pădure sunt deteriorate, ceea ce înseamnă 30% din totalul suprafeței forestiere a Europei, poluarea ducând la dispariția unor specii valoroase de arbori cum ar fi molizii roșii și brazii Fraser. Prețul poluării pădurilor este plătit nu numai de industria forestieră (Polonia a plătit 1,5 mild. USD), ci și de turism (ex. Muntele Fichtellberg situat la granița dintre Germania și Republica Cehă și Slovacia este o
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
calitate, de purtător de dar și acolit al fetei frumoase, Cerbul este acela care întîmpină obstacolele grele: Vine Jiul tulburat, Cu plăvii amestecat. Dar plăvii ce mi-și aduce? Tot brazi nalți și minunați, Cu molivi amestecați. Printre brazi, printre molizi, Noată, noată, un cerb înnoată. Cel ce-nnoată coarne-și poartă. Dar în coarne ce-și mai poartă? Poartă un leagăn de mătasă. Dar în leagăn cine șade? Șade Ileana.... Se cunosc variante în care boul negru (zimbrul, bourul, taurul) ocupă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
structurală pentru un fragment din macromolecula de lignină, formată din șapte unități fenil propanice legate între ele în diverse moduri. În 1961, Adler propune o nouă formulă structurală plecând de la constatarea că în lignina de măcinare vibratorie din lemn de molid, aproximativ 9 jumătate din unitățile fenil propanice sunt legate între ele prin legături C - C, iar restul prin legături eterice O caracteristică esențială a ligninei de diferite proveniențe este conținutul relativ de substructuri. În conformitate cu conținutul lor în grupări guaiacil (GĂ
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
foioase (lignina GSĂ, lignina din ierburi (lignina GSHĂ, lignina din lemn de compresie (lignina GHĂ, după cum se poate observa și în figura 2. În anul 1965, Freudenberg propune un model structural format din 18 unități fenil propanice pentru lignina de molid. În această formulă de structură, Freudenberg consideră că unitățile fenil propanice A - F formează treptat un ansamblu structural, adică un hexalignol, care se asociază chimic cu un tetralignol alcătuit din unitățile G - J, rezultând astfel un subansamblu mai mare de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
din plantele anuale se caracterizează printr-o structură specifică și pentru exemplificare în figura 4 este prezentat un fragment caracteristic pentru polimerul aromatic separat din paie de grâu propusă de Digabel. Figura 3. Schema lui K. Freudenberg pentru lignina de molid (1965Ă 13 Figura 4. Structura ligninei din paie de grâu (2006Ă Goring (1989Ă, pe baza datelor acumulate privind comportamentul ligninei compatibil și incompatibil cu structura de rețea polimerică tridimensională statistică elaborează un nou concept privind structura ligninei: 14 1. Proprietățile
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
proprietăți care nu sunt în concordanță cu conceptul structural de rețea polimerică tridimensională statistică. Insolubilitatea Lignina este caracterizată prin insolubilitate în toți solvenții simpli. Doar o parte redusă din lignină (2-3%Ă poate fi dizolvată în etanol. Dacă lemnul de molid este dezincrustat extensiv cu dioxan-apă prin metoda Bjorkman, se poate extrage peste 50% din lignină. În aceste condiții de extragere are loc o rupere a legăturilor chimice dintre unitățile fenil propanice, ceea ce determină o solubilitate ridicată a fragmentelor de lignină
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Lignina Brauns se obține prin extracția la rece a rumegușului de lemn în stare fin măcinată cu etanol 86%. În aceste condiții este extrasă o mică parte din cantitatea totală de lignină, respectiv circa 1,6% din lignina lemnului de molid și circa 0,4% din cea a lemnului de fag. Datorită condițiilor blânde de extracție, lignina astfel obținută, nu reacționează chimic cu solventul folosit și își păstrează însușirile pe care le are în stare naturală. Lignina Brauns este cel mai
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
produs de condensare a protoligninei cu etanolul. Creșterea conținutului de grupe alcoxi, arată că în timpul extragerii din lemn cu alcool se produce în mod evident o modificare chimică a protoligninei. Dioxan-lignina - se obține prin tratarea la rece a rumegușului de molid, de exemplu, cu dioxan în prezență de 3% apă și 2-2,5% acid clorhidric, timp de 20 zile. Dioxan-lignina rezultată este apoi precipitată din soluție cu eter etilic. Fenol-lignina - se obține prin încălzirea rumegușului de lemn cu fenolii, crezolii, difenolii
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
timp de 2 ore la 149 0C se constată o îmbunătățire a proprietăților, atât pentru plăcile uscate cât și pentru cele tratate la fierbere timp de 2 ore. Drechsel (1978Ă a aplicat metoda Shen la fabricarea plăcilor din lemn de molid. Soluția disulfitică reziduală atomizată a fost trecută peste o sită, obținându-se 2 fracțiuni (accept și refuză, care au fost folosite pentru încleiere. Prin studii de microscopie electronică s-a observat că particulele de dimensiuni mai mici (acceptulă aderă mai
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ele au fost plantate în special în zona Maxut, Deleni, Zagavia, sub formă de culturi speciale pentru producerea lemnului de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri de brad sau de amestec (molid și fag), iar pe culmi, pășuni folosite pentru creșterea animalelor. În sud se află muntele Găina (1 484 m), cunoscut prin sărbătorile tradiționale. Sunt traversați de mai multe drumuri ce conduc la numeroase obiective turistice (peșteri, chei, vârfuri, lacuri, stațiunea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Activitățile desfășurate de om. Creșterea suprafeței agricole, a zonelor de locuit și industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea ve getației naturale de pe spații întinse din câmpie și dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai mare (plantații de molid în locul pădurilor de fag), de protejarea speciilor declarate monument al naturii. DISTRIBUȚIA VEGETAȚIEI Există mai multe zone, la contactul dintre ele dezvoltându-se areale de tranzit în care se îmbină elementele vegetale în conformitate cu modificările ce survin în condițiile de viață
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cea mai mare parte a teritoriului țării noastre. Dispunerea ei pe mai multe trepte de relief, fiecare cu anumite caracteristici climatice, a determinat separarea mai multor etaje. 62 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de stejar în Podișul Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid în Munții Retezat Contactul pădurii de molid cu zona alpină în Munții Borăscu Tufe de rododendron în Munții Bucegi • Numiți factorii care au determinat repartiția vegetației țării noastre. • Menționați pricipalele etaje de vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid în Munții Retezat Contactul pădurii de molid cu zona alpină în Munții Borăscu Tufe de rododendron în Munții Bucegi • Numiți factorii care au determinat repartiția vegetației țării noastre. • Menționați pricipalele etaje de vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
al unei localități dispărute de pe Valea Mureșului, Moldeșth (cu variantele Măldești, Mulgești) din județul Timiș, Moldovița (depresiune și sat în Bucovina, vîrf lîngă Moldova Nouă), Moldovenești (vîrf de deal și sat în apropierea Clujului), Molivișu (vîrf în Munții Vlădesei), Vîrful Molizii (deal în Culoarul Orăștiei), Muchia Molvii (Munții Siriului), Dealu Molzii (Podișul Secașelor), Fundu Moldovei (localitate din județul Suceava). Intermediate sau corelate cu antroponimia au fost semnalate numele Moldoveanu (vîrf în Munții Făgărașului), Moldovanca (culme în Munții Călimani), Moldovoi (atestat documentar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și apelative fac și ele parte din familia lexico-to ponimică a numelui Moldova: moldovean, Moldoveanu, Moldo vanu, moldovenesc, moldovenește, Moldvai, Moldoveciu, moldoveancă („urzică moartă“). Asemănătoare formal cu numele Moldova și, de aceea, utile pentru analiza etimologică a acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
atașat unui nume de persoane, sau caracteristica locului, dacă e atașat unui apelativ: glogova < glogov, „cu păducei“). O soluție foarte simplă este cea oferită de Iorgu Iordan, care crede că Moldova provine dintr un entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit moldova. Onomasiologic, soluția este plauzibilă, pentru că entopicul a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit moldova. Onomasiologic, soluția este plauzibilă, pentru că entopicul a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de trei silabe, era accentuat pe sufix, deci i era neaccentuat. O dificultate rezidă în caracterul neslav al rădăcinii (molid pare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de trei silabe, era accentuat pe sufix, deci i era neaccentuat. O dificultate rezidă în caracterul neslav al rădăcinii (molid pare a fi element de substrat, oricum nu e slav), dar ea poate fi depășită prin faptul că există și alte exemple de atașare a sufixului -ov la rădăcini romînești, deci neslave (Cireașov). Numele omonim al unei ape din Cehia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nudă, iar un arbore de mărime medie reține de 10 ori mai multe impurități decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice este realizată de spațiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 și producerea de O2, prin fixarea activă a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]