653 matches
-
să-l ducă din nou spre nisipuri și terenuri pietroase. Și apăru dintr-o dată lângă el, ivit din neant, în tăcere, în ciuda celor patru cămile încărcate, ce-l urmau fără să facă nici cel mai zgomot, de parcă s-ar fi molipsit de la stăpânul lor sau le-ar fi speriat faptul, pe care instinctul lor îl percepea, că intraseră într-un cimitir. Arătă din cap spre baracă: — De ce ai pus santinelele în paturile lor? Crezi că stau mai bine acolo decât unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sejur m-am întors cu două achiziții: pricepusem, grație doamnelor în negru și corului brotăcesc, faptul că se zvârcolește în mine talentul muzical și deprinsesem arta scosului limbii, ca formulă de salut, artă care, într-un timp scurt, avea să molipsească, prin virtuțile sale estetice și morale, tot cartierul, dar și școala unde cu drag am fost condus ca să învăț literele pe care deja le știam, dar pe care, căpoasă, învățătoarea le scria mereu altfel decât mine. Tot pe-atunci, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Fără să solicite, ci, li s-o fi dat, așa, ca o recompensă, ca o pomană, de sufletul cine știe cui. și, desigur, că, pentru prima oară, li s-a dat în bani. Pentru că banul este ochiul dracului. și, după ce s-au molipsit, azi un pic și mâine mai mult, a devenit o obișnuință, cum ar fi țigara, ori șprițul, ori, la îndrăgostiți, sărutul. Fără astea nu treci pragul vieții. Încât, zadarnic se bat în săbii, românii de azi, pentru a desființa șpaga
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ai devenit o cantitate neglijabilă nu mai așteaptă nici un profit de la tine) ...nu zău, ce-ți veni, soro, te știam o femeie modernă sau subiectele astea fac parte din gimnastica intelectuală a respectabilului tău soț Între două somnuri. Te-a molipsit și pe tine — Poți să mă jignești cît vrei. Știu că ne consideri niște ratați care fac umbră pămîntului degeaba, știu că ne disprețuiești pentru că nu ne-am realizat, n-avem nici mașină, nici video, nici mixer, nici prăjitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de la o vreme, că tu și cu văduva lui Gevos, eh, știi tu, se băgă În discuție cel mai tânăr dintre cei ce știau, făcându-i pe toți să izbucnească În râs. Scept Încercă să rămână serios dar, curând, se molipsi de la ceilalți și se puse și el pe hohotit. - Vroiam să spun, reluă el după o vreme, vroiam să spun că Tatăl nu a făcut vorbele așa, oricum. Dacă o să Împărțim tuturor vorbele, făcu el un gest de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și În gură și În ochi. - Măcar așa, nu vine nimeni să tragă cu urechea, râse N’jamo. - Da’ ce, nu mai are nimeni praf din ăsta? N’jamo râse și mai și, iar eu m-am prefăcut că mă molipsesc de la el. După ce ne-am potolit, i-am zis: - Mai bine m-ai ajuta pe mine, măi, N’jamo. - Și să ne spulbere, ca pe Dogoni?! - se holbă el. Ce folos ar avea Tatăl ca eu să fac ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la Altamont: firește, Lydia era bolnavă de plămîni, iar el s-a gîndit că aerul de munte o să-i facă bine și cred că se temea că-i și el bolnav - trăise cu ea și poate bănuia că s-a molipsit de la ea. CÎnd l-am văzut prima dată arăta ca un mort, vai de mine, era slab ca un țîr și galben la față de-atîtea griji și necazuri cîte avusese. Ei, și Lydia și-a vîndut marfa - puținul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
e un copil foarte sensibil și cuminte. Mama și bunica încep să adune. Colindă prin magazine și vitrine și culeg tot ce cred ele că este mai bun și mai frumos pentru copilul care s-a anunțat. Viitorul tată se molipsește și el de această febră a cumpărăturilor. Într-un final mama, mai rezonabilă, spune: - Destul! Sunt haine cât nu mai încape în dulap pentru vreo 2 ani, cel puțin! Bine! Și ca totul să fie într-adevăr bine de la început
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
filme. — Mamă, spui prostii uneori. Ar trebui să te asculți vorbind. Nu vreau ca un membru al acestei familii să se facă de râs, atâta tot. Majoritatea acestor femei nu-s decât niște târfe și într-o zi o să te molipsești de vreo boală urâtă. Dar Thomas, care are față de mama lui, în mai mare sau mai mică măsură, sentimentele pe care le are față de majoritatea oamenilor - adică un asemenea dispreț, încât nici nu consideră că merită să-i contrazică - zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de radio, între alte vreo douăsprezece pisici, el fiind cel mai mic. Cum s-ar zice, Ticuță e „maidanez”. Dar are carnet de sănătate, e vaccinat. Purici n-a avut. ...Cred, însă, că de la postul de radio s-a molipsit de jurnalism (contra jurnalismului n-avem vaccin și nici praf de purici, dar nici nu ne trebuie pentru că jurnalismul nu vrem să-l stârpim). Ticuță-Suflețel are spinarea tigrată, o coadă stufoasă, ca de veveriță, botul, burta și picioarele - albe
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Continuăm să rîdem complice de cîine, în timp ce el, cu parapon pe noi, se vîră demn sub masă și se preface ațipit. Buna dispoziție trece de la mine la ea, de la ea la mine; roșeața tînără din obrajii lui Șichy i-a molipsit și pe-ai mei. Tano nu ne mai suportă rîsul și se cere afară, gata de altă hărțuială cu vîntul de noiembrie. Risc să-i apar o pisăloagă lui Șichy, risc asta: Uite-o, Amintiri deghizate, editura "Nemira", 1994. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
turcii pe motiv că ne țin partea au transformat România în teatre de război cu tot cortegiul de suferințe rezultat din ocuparea vremelnică a teritoriului nostru. Revoluția rusă din 1917 țintea bolșevizarea satelor vecine către vestul Europei. Nu ne-am molipsit de comunism atunci și în momentul când a apărut Republica roșie a lui Bela Kun în 1919, Europa vlăguită de război a rezervat României rolul salvator, așa cum s-a întâmplat și mai înainte când am stăvilit expansiunea Imperiului Otoman la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
treia. De la Întâlnirea cu pricina, Îmi acorda mereu o atenție sporită În fiecare seară când intram În apartament, mă Întreba mereu cum Îmi mersese În ziua aceea sau mă complimenta pentru o treabă bine făcută. Firește, nevastă-sa nu se molipsea de nici un aspect al acestui comportament amabil, dar cel puțin Îmi făcea plăcere prezența lui. Eram pe punctul de a suna câțiva inși de la departamentul de la RP ca să văd dacă pot face rost de la ei de niște haine ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
șofer pentru a‑l determina să o pornească În goana mare Înapoi, acolo unde o lăsase pe Miranda cu trei sau patru minute mai devreme. Nu‑mi mai era cine știe ce foame, fenomen care mă neliniștea serios. Începea Runway să mă molipsească și pe mine? Sau era vorba doar de un amestec de adrenalină și nervi care garantau lipsa poftei de mâncare? Asta era! Înfometarea atât de caracteristică la Runway nu era, de fapt, autoimpusă; era pur și simplu răspunsul psihologic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trâmbiță spartă: ― Destul am răbdat și-am suferit... Acu vreau să mă răcoresc!... Trebuie să beau sânge de ciocoi, altfel îmi ard bojocii! Se repezi cu toporul la ferestrele conacului. Geamurile și cercevelele se risipiră țăndări, pe rând. Ceilalți țărani, molipsindu-se îndată de furia lui distrugătoare, se năpustiră și ei, cu ce le cădea în mână, să spargă ori să dărâme ceva. Muierea lui Dumitru țipa și-și smulgea părul că-i vor prăpădi și lucrușoarele ei; în aceeași vreme
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se prin strâmtorile acelui obraz lipit de oase, se bulucea către nas, spărgându-se în vinișoare roșii, spre capătul bont. Hainele îi erau mototolite, dar se vedea că se străduise să se îmbrace cât mai curat, doar că hainele se molipsiseră de oboseala trupului pe care trebuiau să-l acopere. Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura subțiase vopseaua și o spărsese urmând crăpăturile căputei. Mâna, care îi tremura ușor, și-o ridică spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu ceilalți. S-avem încredere într-un monah. Nu ești de partea celor bogați? La Squillace Episcopul l-a pus să-și recunoască vina în public. Ar fi vrut să îngenucheze în fața călugărițelor, călugărilor, preoților și novicilor adunați în Catedrală, molipsiți de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune cu capul, convins că acum putea să se elibereze numai plănuind o răzmeriță cu acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și știința precum și teologia eretică precum și neascularea față de orice autoritate a Imperiului și a Bisericii. Pe podeaua celulei, în anume zile, am văzut ieșind din fundul meu viermii pe care în timpul zilei îi înghițisem. Nici ei nu vor să se molipsească de la biata mea carne și fug atunci când mă apropii să-i prind, și-njură ca niște osândiți ai iadului atunci când îi poftesc să danseze ca să mă distrez și eu puțin. Sunt, sigur că da, animale spurcate, dar au o omenie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bolnave erau arse, pentru că duhoarea infesta aerul zile-n șir, iar vântul o ducea în satele vecine, astfel că a fost emis ordinul de a se debarasa locul de animalele infectate, dându-le vânt în prăpastia de la Perniciaro. Ne poate molipsi și pe noi? întrebase Giandomenico care începea să se teamă și să se căiască că s-a însoțit cu oamenii aceia la drum. Mai molipsiți decât suntem nu putem fi răspunde bătranul Rocco îți vine să crezi, eu n-am
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dimpotrivă, mi se pare că te-ai îngrășat. Nu e destul spațiu ca să mă mișc și eu prin celulă, iar în privința înfățișării, m-au curățat și aranjat oleacă gardienii, înainte de a mă aduce în fața ta. Se temeau să nu te molipsesc cu păduchii mei sau să ți se facă greață de viermii care uneori noaptea mi se urcă până la buze și mi se pitesc pe după urechi. Vrei să mă emoționezi sau să mă înspăimânți? Ceri ajutor sau și asta e tot
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pare rău că ți-o spun. Mihai: Păi sigur că nu, numai bucuriile sînt și ale voastre! Alex: Nici măcar atît, tata. Mihai: Ai gură, da? Ești independent! Ai păreri! Alex: Am crescut, tata... Mihai: Ai crescut pe dracu! Te-ai molipsit de la deșteapta și demna de soră-ta. Ce-ai zis! Dacă e ea obraznică, de ce n-aș fi și eu? Adică aveți personalitate. Irina: Eu n-am fost obraznică. Mihai: Cînd nu ești alături de tatăl tău, înseamnă că-i ești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
face... Plutonierul: Zi mersi că ți-l dă înapoi... Dosar nr.: (se așază la una din mese) Sursa dublă: (către Dosar nr. ) Păi ce faci?! Te așezi la masa mortului? Du-te, dom'le, la masa ta... să nu te molipsești de moarte... Dosar nr.: (așezîndu-se la altă masă) Da..., apropo... azi cine trebuia să aducă floarea? Obiectiv nr.: Cine întreabă ăla e... Sursa dublă: Eu am adus floarea alaltăieri. Dosar nr.: Și eu... (încurcat) atunci eu cînd am adus-o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la primul volum, Dumitru M. Ion se vrea vitalist: "Beau laptele cald până îmi țipă în sânge" sau "Bivolii negri, în luminiș, borțoși/ caută-n umbre seninii strămoși." Uneori, ne amintește de Crevedia sau de Aron Cotruș: "Satul s-a molipsit de aburi/ care se clatină până în măduva țăranului, îl așază din șale, îl încovoaie puțin,/ Acolo, pe holdă lângă femeie. Pe deal tună Dumnezeu ca prostul/ latră câinii la duhul ploii". Poetul va rămâne, și în volumul "Vânătorile" (1969), un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mănușile, gulerul, ghietele și pomada mi-au lăsat o impresie desagreabilă" (Delavrancea). Un alt măr al discordiei îl va constitui apetitul fiului pentru cariera literară ("Nenorocitul, cât i-am spus să nu se apuce de literatură! [...] Dar acum s-a molipsit și nu pot să-l scap.") din care Mateiu va face și o atroce armă de răzbunare. Așa cum s-a răzbunat și prin poza pe care o prezintă cînd sosește la Berlin să-și vadă tatăl răposat, rostind emfatic, în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola, L'Argent, p.71]. Nana este musca de aur, care se răzbuna pe condiția clasei sale357. Nana devine simbolul decăderii Parisului. Ea molipsește Parisul și îl descompune. Fetele că Nana sunt elementul subversiv care guverneaza societatea. Totul favorizează ridicarea și reușită, în acestă epoca, a demimondenei: atmosferă de sărbătoare, febra de îmbogățire, succesul vodevilului, apariția numeroaselor teatre mici și a locurilor de distracție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]