278,086 matches
-
Pavel Șușară O întrebare abruptă, François Pamfil! Ai simțit, în momentele tale de impas, nevoia confesiunii? Nu. Doar pe aceea a împărtășaniei. În clipa în care m-am simțit copleșit de propriul meu manierism, adică de un manierism personal, a se reține acest lucru, a trebuit să iau cuminecătura de la un
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
pentru tuș. M-am apucat să pictez. Am tot pictat, am tot pictat, și din prima clipă în care am început să mînuiesc culoarea s-a întîmplat un lucru care cred eu că este normal. S-au succedat, adică, niște momente pe care eu le socotesc absolut firești: mai întîi, am pictat în plan, apoi planul nu mi-a mai ajuns. Atunci am început să-l încarc. Să-l încarc mecanic, fizic. Dar în scurt timp picturile mele au devenit monocrome
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
plan, dar nesatisfăcîndu-mă planul, am făcut obiecte. Nu rondes bosses, ci obiecte bidimensionale, adosate, care aveau o puternică emergență către privitor: uși, ferestre, geamuri, dulapuri magice ș.a. Ideea privea, în fond, și sper că s-a observat acest lucru la momentul potrivit, desființarea planului. De altminteri, eu n-am fost niciodată de acord cu prezența fizică, subliniez, fizică, a tabloului ca ultim plan perceptibil, un fel de substitut al peretelui. Poate fi și o reacție claustrofobă aici, dacă ne-am propune
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
un curaj imens... Invocîndu-l cu atîta pasiune pe Ucello, mi-ai tot amînat o întrebare pe care nu vreau să o ratez. Care-ți sunt, totuși, predecesorii, de unde te revendici și pe cine recunoști, în ce măsură te simți solidar cu anumite momente din acea istorie a artei pe care o hulești atît de grațios ca disciplină didactică? Dacă în ceea ce îl privește pe Paolo Ucello totul e clar, cum rămîne cu posibilii parteneri? Există, și dacă da, cine sunt ei? ,,Parteneri" e
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
om politic al vechiului Regat, Tache Ionescu, se declara încântat să-l aibă lângă dânsul, în campanie electorală pe dramaturg, nu înseamnă că acesta a avut și a ratat vreo șansă în aria, aparent așa de primitoare, a politicii. Era momentul moșierilor, primilor posesori de diplome universitare din străinătate, al avocaților - calitate care i-a ușurat succesul pe această scenă lui Barbu Delavrancea. Proletariatului intelectual nu i se putea acorda nici un rol în fericita Românie a votului cenzitar. În perioada interbelică
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
autor care afla despre cartea lui că "are probleme" știa că pentru el începe calvarul amânărilor fără sfârșit sau al tratativelor istovitoare privind operarea unor modificări, tratative soldate invariabil cu mutilarea textului sau cu aneantizarea lui, prin retragerea, într-un moment de demnitate, a manuscrisului. Odioasa expresie, care ar fi meritat să-și găsească locul, printre instrumentele de tortură, în muzeul comunismului de la Sighet, a fost repusă în circulație la data de 5 februarie 2002, la doisprezece ani și două luni
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
mare talent literar. în Omul recent, H.-R. Patapievici se pronunță asupra tuturor problemelor (din acest punct de vedere, dar numai din acesta, Omul recent este o carte cu probleme!) care ne preocupă îndeosebi pe noi, pe români, într-un moment istoric în care putem - dacă nu cumva e doar o iluzie - să alegem o direcție de evoluție. în mod special autorul supune unei judecăți critice idealul umanist al lumii de azi, care presupune bunăstare pentru toți, prin redistribuirea forțată a
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
de frustrări și presentimente. Am cunoscut puțini oameni atît de sinceri în expresia de sine Prietenie probabil că există între Dvs.. Îmi amintesc că într-un interviu televizat de acum cîțiva ani ați afirmat, citez aproximativ, că, deși de la un moment median al vieții încolo, omul nu-și mai face decît foarte greu prieteni noi, Dvs. v-ați împrietenit cu un tînăr, Horia Patapievici. Cum era omul acela cu care v-ați împrietenit, ce afinități v-au apropiat ? Noi nu sîntem
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
născut pe o dezbatere care stă exact la hotarul dintre vizibil și invizibil. Pot, ca să mai dau un exemplu, să pun în discuție structura cărții: eu am senzația că acolo sînt două cărți: una mai scurtă despre nașterea modernității o dată cu momentul de cezură care este secolul XVII și o a doua, mai foiletonistică, despre problematica actualității. Poate că fiecare din părțile acestea ar fi fost în cîștig dacă ar fi fost publicată separat. Așa, ele se contaminează reciproc. Cei care nu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
simțit de cîteva ori că recenzia nu are legătură directă cu cartea, că autorii recenziei sînt departe de a fi citit cu acribie paginile pe care le comentează. Pe urmă poți să-i semnalezi autorului scăpări bibliografice - sîntem într-un moment în care n-ai cum, dacă ești normal, să acoperi toate titlurile - dar să sugerezi cu asta că ai de a face cu un diletant absolut, cu un om care n-are lecturi este de-a dreptul jenant. Horia Patapievici
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Morgen)... Pînă la autori din altă categorie, romancieri ca Milan Kundera... Evident. După cum există și familia de spirite Edmund Burke, Joseph de Maistre, Lord Acton, Allan Bloom, foarte onorabile. Nu putem exclude nici una dintre aceste tendințe. Patapievici spune la un moment dat în carte că dacă lucrurile continuă să meargă pe direcția de care se teme el, vom ajunge cu toții niște animale prospere, blînde și politicoase. Se înșală. Am spus-o și la lansare: cel puțin în ambianța de acum, nici una
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
de campagne" care oficiază într-un salon literar tocmai în inima Bucureștiului". Agendele literare debutează cu portrete ale scriitorilor care frecventau cenaclul, nu de puține ori fixate printr-un cuvînt a ceea ce este mai viu pătrunzător în persoana surprinsă la momentul respectiv: "Ramiro Ortiz, mussolinist convins chiar în chestia conflictului italo-grec. Camil Baltazar, sinistru; Ilarie Voronca, candid și pueril". Portretele animă scena desfășurării de ambiții în cenaclu mai mult sau mai puțin îndreptățite să se numere printre scriitori reușind prin insistență
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect și mai nuanțat. Un pas important către acest moment îl face acum cartea Balcicăi Măciucă, un pas provocator și plin de promisiunea miracolului, asemenea unei feerii. Autobiografie și evocare, nostalgie și sentiment al posesiunii, jubilație și suferință mocnită, iubire mărturisită și tonalități de ecleziast, această carte este un adevărat
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
Brauner se scufundă pînă în capilarele cele mai intime ale existenței și reiterează aici, pe căile visului pur și simplu, dar și pe acelea ale visului inițiatic, ale visului alchimic, ale visului cabalistic și ale visului magic, în general, acel moment unic în care totul conține totul, în care virtualitatea se mișcă o clipă, apoi se redresează și o apucă în altă parte, în care exterioritatea este fluidă sau eterică, iar interioritatea o enormă combustie polimorfă. într-o netă opoziție cu
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
și precară în aceeași măsură, plină de o vitalitate primară și marcată simultan de oboselile extincției, este și ea așezată inconfortabil în acel punct de criză absolută în care vectorul mitic se intersectează cu cel apocaliptic. între naștere și expiere, momente aflate într-o perfectă relație de contiguitate, Omul lui Brauner nu are decît răgazul tragic al conștientizării propriului impas metafizic și al abisalei sale stări de coșmar. întîlnirea cu o asemenea imagine a propriei tale existențe, privirea adîncă în oglinda
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
sau ne supun zi de zi). Pe urmele lui Heidegger, timpul cotidian este întotdeauna timp potrivit sau nepotrivit, databil (databilitatea ținînd mai curînd de structura relațională a timpului, și nu atît de precizările calendaristice), considerat sub aspectul intervalului dintre două momente, spațiat ("acum" nu este niciodată punctual). în plus, "el nu este numai trăit, exlpoatat, cîștigat ori pierdut, ci și povestit, imaginat, afectat ori proiectat", structurîndu-se diferit în funcție de discursurile despre timp ale oamenilor. Astfel, Ciprian Mihali vorbește despre cronometrie (timp al
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
și a comunității în vastul flux al devenirii". Rutina și repetiția timpului ciclic, caracteristice cotidianității, nu sînt concepte negative, ele anihilînd efectele devastatoare ale timpului ireversibil: prin rutină anihilăm noutatea destabilizatoare, repetiția "este șansa memoriei și a diferenței", ea "impune momentul reflexiv". Analiza evenimentului și a sensului în legătura lor cu timpul cotidian reașează sensul în lume: "nici sens exterior lumii, ca finalitate a ei, nici eveniment exterior sensului, ca factor de destabilizare și deturnare de la finalitatea lumii. Ci felul imanent
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
carte se întîlnește în sfîrșit o încercare de explorare a acestei noțiuni, folosită curent în societatea românească actuală. Autorul belgian devine însă vulnerabil cînd compară situația etnică și confesională a României cu cea a fostei Iugoslavii, de pildă, sau în momentul în care prezintă punctele de vedere divergente ale istoricilor români și maghiari asupra Transilvaniei. însă, trebuie iarăși precizat, nu aceste aspecte formează aria lui de analiză, ele sînt cel mult reflexe ale receptării unor probleme legate de românism prea disputate
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
poate fi utilizată fără consultarea în paralel a mult mai multor surse. Ambiguitatea abordării duce la o mare pierdere pentru cei interesați de istoria noastră recentă, lucrarea făcînd practic o incursiune în evoluția comunismului românesc, de la origini și pînă la momentele Revoluției din 1989 - iar cel care-o prilejuiește i-a cunoscut pe viitorii dictatori pe cînd aspirau numai la putere. Pavel Câmpeanu, Ceaușescu: anii numărătorii inverse, Iași, Polirom, 2002, 312 pag., f.p. Dennis Deletant este deja un nume cunoscut printre
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
modă, îndeosebi franceză, să-și franțuzească vocabularul și numele de familie. Impresioniștii au surprins admirabil și în culori plăcute această lume a epocii frumoase, care, de la Paris la București și de la Viena la Budapesta, era perfect sincronizată. Despre ea vorbesc Momentele și, în bună măsură, teatrul caragialian. Mahalagii din Noaptea merg (totuși!) la Grădina Union, unul din locurile cele mai șic ale Capitalei, iar toaletele Ziței și Vetei sînt acomodate cu gustul general. Dacă ar fi scris, la Berlin, Titircă, Sotirescu
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
să cred că avem nevoie mai urgentă decât de aer. Falsele dezvăluiri din presă, acuzațiile de corupție și amenințarea cu procese nu sunt decât o perdea de fum, în spatele căreia se desfășoară marile partide de poker cu viața noastră. Singurul moment în care mi-am spus că nu e totul pierdut s-a consumat într-o noapte târzie, mult după miezul nopții, când două fătuci jurnaliste, frumoase foc, l-au încolțit pe Văcăroiu ca pe hoții de cai, aducându-l în
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
grefierul crezu cu toată convingerea că se află în fața împlinirii acelui vis neștiut". Oamenii se lăsau dirijați de prevestiri și superstiții, de iraționalul din ei și nu puteau ordona și înfrîna revărsarea lăuntrică. "Abia acum grefierul descoperi că presimțise acest moment și se temuse de el, fără să i se mai poată opune. Îl presimțise încă de dimineață neștiind însă precis în ce va consta". Intrase în panică la ideea că e pîndit de o amenințare, ea era însă nebuloasă și
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
s-a constatat că are un dinte în cerul gurii, o măsea, că lipsește sîngele și nu apar semne de violență. Obiectul crimei dispare însă, cadavrul e furat de la morgă, revine de cel puțin patru ori, în locuri diferite, în momente diferite. Mortul e ca o placă turnantă, se mută încolo și încoace, bătîndu-și parcă joc de agenți. Cineva observă că victima nu moare decît pentru asasinii săi. Suntem copleșiți la lectură de trimiteri tainice, ezoterice, religioase, ultimele și cu un
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
cu rătăciri și popasuri în locuri fără semnificație, întîlniri al căror sens nu se divulgă. Judele emite chiar o teorie, că e bine, pentru a ajunge la o concluzie să te depărtezi o vreme de ceea ce te interesează. "Abia în momentul în care te eliberezi de scop și de orice alte interese legate de el, cînd totul devine un joc gratuit, cînd îți procuri un prisos de timp abia atunci cresc șansele de a cîștiga". Metoda care se aplică în anchetă
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
Diferența dintre Isus și politicieni). Sau: "Democrația/ e acel miraculos sistem/ unde bogații/ spun cu adevărat/ tuturor celorlalți/ că sînt liberi,/ absolut liberi/ să-i ajute/ să devină/ și mai bogați" (Al treilea mesaj al Occidentului către lume). La un moment dat, apare o alegorie prin care transpare dramatismul epocal altoit pe cel al condiției artistului: "Găsind întîmplător,/ într-o pădure tropicală,/ un elefant mort,/ un poet japonez/ a început să-și construiască/ un Turn de Fildeș./ Dar, pe măsură ce lucra,/ era
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]