993 matches
-
în formarea profesională și duhovniceasca a viitorilor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. La scurt timp după revenirea în țara de la studiile doctorale, Corneliu Onilă va lua o decizie importantă, alegând că toată viața să-i urmeze lui Hristos pe calea monahismului. Astfel, în seara zilei de 21 noiembrie 1997, în cadrul slujbei Vecerniei, fratele Corneliu a primit tunderea în monahism la Catedrala Episcopala din Huși, sub numele de "Corneliu", mărturisind și făgăduind că va părăsi toate cele lumești, spre a se învrednici
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
țara de la studiile doctorale, Corneliu Onilă va lua o decizie importantă, alegând că toată viața să-i urmeze lui Hristos pe calea monahismului. Astfel, în seara zilei de 21 noiembrie 1997, în cadrul slujbei Vecerniei, fratele Corneliu a primit tunderea în monahism la Catedrala Episcopala din Huși, sub numele de "Corneliu", mărturisind și făgăduind că va părăsi toate cele lumești, spre a se învrednici să primească cunună dreptății în Hristos Iisus, asemenea sutașului Corneliu. A doua zi, în timpul Sfintei Liturghii, a fost
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
monahal de protosinghel. La propunerea aceluiași părinte episcop, în ziua de 26 iunie 1999, protosinghelul Corneliu a primit prin hirotesie, din parte Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, rangul monahal superior de arhimandrit. La numai doi ani de la intrarea în monahism, pe 21 noiembrie 1999, în ziua praznicului "Intrării Maicii Domnului în biserică", la Catedrala Episcopala din Huși, arhimandritul Corneliu avea să primească, prin Taină Hirotoniei administrată de către părintele episcop Daniel, pe atunci arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
infecțioase din Bârlad. A fost delegat de Patriarhia Română să participe la numeroase simpozioane, conferințe și congrese internaționale, printre care: Conferință cu tema „2.000 de ani de creștinism, realități și perspective“ (Bensheim, Germania 1998); Congresul monahilor benedictini cu tema „Monahismul, spiritualitate și provocare în Europa“ (Romă 2000); Seminarul organizat de Episcopia Catolică de Haarlem - Olanda, cu tema „Misiunea creștină în Europa secolului XX“ (2001); Simpozionul cu tema „Misiunea creștină și succesele misionare în Europa“, organizat de către Conferință Bisericilor Europene (Varșovia
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
a acestei facultăți. - a activat în cadrul A.S.C.O.R.-ului, filiala Timișoara (1992-1998) și a îndeplinit funcția de vicepreședinte (1993-1994), implicându-se în toate activitățile desfășurate de această asociație, în mod special în organizarea conferințelor de spiritualitate; - tuns în monahism la Catedrala episcopală din Giula (1999); - hirotonit ierodiacon (6 august 1999) și ieromonah (7 august 1999); - Superior al Paraclisului Episcopal din Bichiș (2001-2006); - Eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula (2002-2006); - Secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
săi fiind paharnicul Gavril Istrati și al contesei poloneze Ecaterina Ilschi. Părinții săi aveau mai mulți copii: Ioan (Iancu) - viitor ban, Mihail (Mihalachi), numit în călugărie Meletie - viitor episcop de Huși (1851-1857), Nicolae (Neculai) și o fiică, Safta, intrată în monahism la Mănăstirea Agapia, cu numele de Veniamina. În ceea ce-l privește pe Nicolae Istrati, majoritatea lucrărilor acreditează anul 1818 ca an al nașterii sale. Cu toate acestea, s-a descoperit între documentele Direcției Județene Iași a Arhivelor Naționale o cerere
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
cursuri la Tübingen, Leipzig și Breslau, între 1930-1932, ca parte a doctoratului pe care îl susține cu mult succes în 1934 la Cernăuți. În această perioadă, la 1 septembrie 1929, este hirotonit diacon. Fiind celibatar acest gest însemna angajarea către monahism. La 23 noiembrie 1934 diaconul este hirotonit preot de către mitropolitul Nicolae Bălan. Nicolae Popoviciu cunoștea foarte bine, în afara limbii sale materne (limba română), și limbile germană, greacă veche, greacă modernă, franceză, latină și ungară. Ca urmare a pregătirii sale deosebite
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
pe 28 aprilie 1936 ca episcop al Oradei (sau Oradiei, după o formă mai veche a toponimului). Dorința de a fi pus în această poziție înaltă și grea fusese formulată încă de anteriorul episcop al Oradei, Roman Ciorogariu. Tuns în monahism la Sfânta Mânăstire Cozia, este hirotonit arhiereu pe 1 iunie 1936, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și înscăunat la Oradea pe 28 iunie același an. Va rămâne în acest scaun cinci ani de zile, muncind uimitor de mult și fiind
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
cea mai fericită de colaborare și de bună înțelegere, care trebuie să domnească între Biserică și Stat“31. Această declarație nu făcea decât să sintetizeze o altă intervenție publică a patriarhului Justinian în care acesta anunța reforma învățământului teologic, a monahismului ortodox și a instrumentelor misionare și pastorale. Astfel, la 24 mai 1948, acesta declara în fața Marelui Colegiu Electoral: „Obiectivul misiunii Bisericii este omul - temelia Patriei și societății. Înălțarea omului condiționează îmbunătățirea tuturor celorlalte realități ale vieții omenești. Formarea unui om
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
42. Reforma învățământului teologic și introducerea cursurilor de îndrumare au fost catalogate drept „realizări“ sau „înfăptuiri“ și așezate întotdeauna în discursurile de omagiere a patriarhului Justinian alături de integrarea Bisericii greco-catolice, întărirea relațiilor de colaborare cu Biserica ortodoxă rusă și reforma monahismului ortodox. Astfel, arhimandritul Atanasie Gladcovschi, vorbind în numele arhiepiscopiei Bucureștilor cu ocazia împlinirii a doi ani de la înscăunarea patriarhului Justinian, sublinia rolul important al cursurilor de îndrumare în procesul de unificare bisericească și în schimbarea metodelor de pastorație prin introducerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, si anume, Sfanțului Vasile. Calificările sale remarcabile că arhipăstor al Bisericii și organizator, că mare exponent al doctrinei creștine și că un al doilea Atanasie în apărarea Ortodoxiei, ca Părinte al monahismului oriental și reformator al Liturghiei, a motivat conferirea unui astfel de titlu{\cîte 4}. Sfanțul Vasile era numit Cel Mare, chiar și în rândul contemporanilor săi și își {\footnote 1 J. Tixeront, A handbook of Patrology, Second edition, Authorized Translation
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
care și-a epuizat resursele, l-a plasat printre cei mai de frunte doctori ecumenici ai săi, pentru că învață pe ceilalti prin exemplu, ca și prin cuvânt”{\cîte 36}. Sfanțul Vasile cel Mare - mare arhipăstor, neîntrecut predicator și organizator al monahismului După moartea episcopului Eusebiu în anul 370, Vasile a devenit succesorul acestuia că episcop de Cezareea, mitropolit al Capadociei și exarh al diocezei civile a Ponticului. În aceste roluri, și-a câștigat curând iubirea poporului. A fondat spitale pentru bolnavi
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțul Vasile s-a socotit să scrie toate aceste discuții și cuvântări, după metodă catehetica sub formă de întrebări și răspunsuri, care din fericire s-au păstrat până azi și ele constituie îndrumarul sau regulamentul după care s-a organizat monahismul răsăritean”{\cîte 45}. {\footnote 39 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 35.} {\footnote 40 J. Tixeront, Précis de Patrologie..., p. 170.} {\footnote 41 F. Cayré, op. cît., p. 400.} {\footnote 42 Johannes Quasten, op. cît., p. 216.} {\footnote 43 Ibidem
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pe malurile Irisului, păstrând însă aceeași atitudine și de-a lungul episcopatului sau pe când încerca să rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserică{\cîte 47}. Că și Epifaniu, Vasile, acest mare arhipăstor capadocian, a fost un îndârjit susținător al monahismului. Ideea lui Vasile era că fiecare mănăstire ar trebui să reprezinte nu o simplă adunare de asceți, ci o comunitate reală, în care fiecare ar munci pentru bunăstarea tuturor, supunându-se el însuși ascultării unui stareț, care el însuși ar
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
fundamentale: sărăcia, castitatea și obedienta, erau formulate explicit”{\cîte 48}. Sfanțul Vasile nu a redactat reguli în sensul strict al cuvântului așa cum Occidentul este tentat să le asocieze. El nu a fondat propriu-zis un ordin{\cîte 49}, ci a organizat monahismul răsăritean într-o formă care durează și astăzi în Bisericile Ortodoxe, monahism care a influențat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, atât cel ortodox cât și cel catolic, acesta din urmă prin intermediul Sfanțului Ioan Casian, continuă să trăiască după
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nu a redactat reguli în sensul strict al cuvântului așa cum Occidentul este tentat să le asocieze. El nu a fondat propriu-zis un ordin{\cîte 49}, ci a organizat monahismul răsăritean într-o formă care durează și astăzi în Bisericile Ortodoxe, monahism care a influențat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, atât cel ortodox cât și cel catolic, acesta din urmă prin intermediul Sfanțului Ioan Casian, continuă să trăiască după rânduiala aflată în Regulile Sfanțului Vasile cel Mare. Vasiliada - orașul dragostei milostive
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
sensul strict al cuvântului așa cum Occidentul este tentat să le asocieze. El nu a fondat propriu-zis un ordin{\cîte 49}, ci a organizat monahismul răsăritean într-o formă care durează și astăzi în Bisericile Ortodoxe, monahism care a influențat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, atât cel ortodox cât și cel catolic, acesta din urmă prin intermediul Sfanțului Ioan Casian, continuă să trăiască după rânduiala aflată în Regulile Sfanțului Vasile cel Mare. Vasiliada - orașul dragostei milostive Ca arhipăstor, Sfanțul Vasile cel
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
al cuvântului așa cum Occidentul este tentat să le asocieze. El nu a fondat propriu-zis un ordin{\cîte 49}, ci a organizat monahismul răsăritean într-o formă care durează și astăzi în Bisericile Ortodoxe, monahism care a influențat remarcabil monahismul apusean. Monahismul de tip chinovial, atât cel ortodox cât și cel catolic, acesta din urmă prin intermediul Sfanțului Ioan Casian, continuă să trăiască după rânduiala aflată în Regulile Sfanțului Vasile cel Mare. Vasiliada - orașul dragostei milostive Ca arhipăstor, Sfanțul Vasile cel Mare a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la Tismana († 1406), iar mai tarziu prin Paisie Velicicovski († 1794) că și pe alte căi, astfel că viața monahala din Biserică Ortodoxă Română are un pronunțat caracter vasilian. Alături de cinstirea cultica și folclorica a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
divine, a Noului Testament, este timpul Fiului: el ține de la Elizeu până la revelarea lui Hristos; în cursul acestor veacuri, oamenii trăiesc după trup și spirit în credință; o a treia epocă, decurgând dialectic din cele două precedente, se deschide pe timpul monahismului sfântului Benedict: timpul Sfântului Duh care va fi trăit în milostivire în libertate și în inocența reînnoită a întregii umanități. Această nouă vârstă va fi marcată de întoarcerea prorocului Ilie. Pentru Ioachim din Flora, timpul Fiului a trecut deja. Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se retrage. Este ajutat de prietenul său Noica, filosoful care căuta și el un loc de refugiu și de meditație, pe care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de cărți câte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
unde cel mai isteț trebuie să fie răsplătit prin aplauze"218. Șerban Cioculescu, în încercarea de a identifica similitudini ideatice în gazetăria social-politică a celor doi poeți, invocă unele teme comune, de pildă ostilitatea față de statul laic, reabilitarea valorilor tradiționale monahismul, deprinderile domestice ale femeii, repudierea importului instituțional fără discernământ sau critica politicianismului, considerându-l pe Arghezi, printr-o asociere fără echivoc cu Eminescu, "reprezentant al marilor permanențe naționale". În esență, predispoziția polemică a celor doi creatori traduce, după Marc Angenot
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
noilor imagini / 35 1.2.4. Anglia elisabetană și noile evoluții imaginare / 38 1.2.5. Războiul de 30 de ani și rezultatul cenzurii politice a imaginarului / 42 1. 3. Mănăstirea și limitele imaginarului rațional / 44 1.3.1. Originile monahismului și puritatea începuturilor / 45 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional / 47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în secolul al XVI-lea. În acest ciclu mănăstirile au avut rolul de spațiu pentru dezvoltarea imaginarului rațional, în mod special, în Europa Occidentală. În răsărit mănăstirea căpătă valențe culturale mult mai târziu, în secolele XV-XVII. 1.3.1. Originile monahismului și puritatea începuturilor Începuturile ciclului de imagine pe care îl analizăm își are originea în secolele III-IV după Hristos. Punctul zero este constituit de cenzura realizată de către predicile lui Isus la care se adaugă cea istorică realizată de invaziile popoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considerat a fi pur din punct de vedere pusionalității inițiale. Pentru că viața era foarte dificilă în deșert și impactul scăzut, Sfântul Vasile cel Mare a mutat mănăstirile în apropierea orașelor și satelor. Tot el a uniformizat și regulile. În occident monahismul a fost adus de către Sfântul Atanasie cel Mare și ulterior dezvoltat de Sfântul Ambrozie, Fericitul Ironim, Martin de Tours, Ioan Casian 38 etc. În secolele al VI-lea și al VII-lea în spațiul occidental putem vorbi de un număr
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]