1,112 matches
-
ca șeful statului să fie dinast, iar guvernul de sub el să aibă apucături republicane. Cu simpla mărturisire că liberalii au devenit un partid monarhic nu ni s-a dat dovada că primesc și premisele și condițiile regimului monarhic, și organizarea monarhică. Încercarea de-a introduce electivitatea magistraturii ne-a dovedit că există între roșii elemente, al căror șef e d. C. A. Rosetti, cari nu văd în monarhie decât eticheta pentru instituții republicane. Atitudinea țării l-a silit pe bătrânul demagog să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inimilor pătărlăgene se iudaizează încă. Dovadă eligibilitatea magistraturii, sufrajul universal și alte idealuri electorale ale tagmei. Care este dar adevărul? Vor roșii monarhia numai ca etichetă a instituțiilor republicane sau o vor în adevăr ca signatură statornică a unor instituții monarhice, naționale, istorice? Daca în privința formei de tot generale a existenței statului s-au convertit, convertitu-s-au în privirea amănuntelor ei de aplicare? De aceea ziceam că a sosit din nou momentul pentru a se accentua în amănunte deosebirea între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amenință. El se teme numai că, prin demagogizarea progresivă a țării, un asemenea trist rezultat să nu aibă loc ca și în Franța. Iată dar de ce nu este, nici poate fi contrazicere între cele ce spunem și cele ce facem. Monarhici am fost, monarhici am rămas; nici decorat-am pe Orășanu, nici înălțat-am în rang pe șeful republicei ploieștene. Rămâne ca roșii să dovedească cum înțeleg să puie în acord trecutul lor cu prezentul și în această dovadă [î]i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teme numai că, prin demagogizarea progresivă a țării, un asemenea trist rezultat să nu aibă loc ca și în Franța. Iată dar de ce nu este, nici poate fi contrazicere între cele ce spunem și cele ce facem. Monarhici am fost, monarhici am rămas; nici decorat-am pe Orășanu, nici înălțat-am în rang pe șeful republicei ploieștene. Rămâne ca roșii să dovedească cum înțeleg să puie în acord trecutul lor cu prezentul și în această dovadă [î]i vom priveghea pas
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deciziunile voinții sale. Nu se poate îngădui deci, și e spre întunecarea drepturilor constituționale ale regelui, când unii reprezintă exercițiul lor astfel ca și când ele n-ar porni de la rege însuși, ci numai de la miniștri responsabili. Constituția Prusiei e espresiunea tradiției monarhice a acestei țări, a cărei dezvoltare se întemeiază pe viile relații ale regilor săi cu poporul. Aceste relații nu se pot strămuta asupra miniștrilor numiți de rege, căci sunt legate de persoana regelui; conservarea lor este o necesitate {EminescuOpXII 455
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oarecum în concurență cu principiul domniei majorității, asociat cu sistemul numit democrație (în continuare, în America și în multe țări ale lumii, există controversa dacă țara respectivă este și trebuie să urmeze principiile democrației sau ale republicii, chiar în regimurile monarhice). Este aproape incontestabil că principiul responsabilității nu poate fi garantat decât de sistemul republican pentru cetățeanul ca individ, pe când sistemul democratic poate face același lucru pentru grupuri majoritare, dar numai pentru o vreme (de exemplu, temporar, pentru clasa muncitoare, dacă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele și codurile de legi mesopotamiene reflect] cadre de guvernare monarhic] și templul-stat, ilustrând unirea Bisericii cu statul pentru a controla p]mântul și populația. Granițele teritoriale atestau identitatea cât]țenilor. Orașele erau pline de temple închinate diferitor zeit]ți, dar fiecare oraș-stat avea propria zeitate protectoare c]reia îi aparținea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
variate ale acestor sisteme de etic] mai vechi, filosofii au recurs la teoriile contractului social pentru a umple golul. Unul dintre primele elemente atacate a fost doctrina dreptului divin ale regilor. Chiar și cei care erau de acord cu instituția monarhic] nu mai puteau accepta faptul c] tronul era ocupat de o anumit] persoan] pe baza unui drept divin. Monarhii nu erau altceva decât oameni obișnuiți care moșteneau sau uzurpau o poziție extraordinar]. Este atunci legitim că unii s] îi conduc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acei bazilei ai Bizanțului cărora năzuise să le fie egal. Prin modificări petrecute la nivelul funcției operei, își află locul, în una și aceeași compunere, cele două mari modele de umanitate ale vremii vechi: sfântul și cavalerul (în ipostaza sa monarhică). Ediții: Viața și traiul Sfinției Sale părintelui nostru Nifon, patriarhul Țarigradului, care au strălucit între multe patemi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, îngr. Iosif Naniescu și C. Erbiceanu, București, 1888; Viața și traiul Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, îngr
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
ai Partidului Social-Democrat și ai Frontului Plugarilor, numărul republicanilor „la câteva milioane” . Dacă republica nu a reușit decât să inspire elitele pașoptiste și politicienii vizionari, „desfășurările istoriei românești, spune analiza din ianuarie 1990, n-au fost propice creării unui sentiment monarhic puternic și durabil”. Mai mult, „precaritatea simțământului monarhic” este o cauză veche, care are reverberații geografice diferite: În Moldova și Țara Românească, succesiunea domniilor a atras nu numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
republicanilor „la câteva milioane” . Dacă republica nu a reușit decât să inspire elitele pașoptiste și politicienii vizionari, „desfășurările istoriei românești, spune analiza din ianuarie 1990, n-au fost propice creării unui sentiment monarhic puternic și durabil”. Mai mult, „precaritatea simțământului monarhic” este o cauză veche, care are reverberații geografice diferite: În Moldova și Țara Românească, succesiunea domniilor a atras nu numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o reală distanță de percepere a autorității, cum afirmă
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea lui Iosif al II-lea a modificat raportarea românilor la ideea de regalitate, Însă și aici dualismul austro-ungar de la 1867 a reușit să reconfigureze negativ percepția asupra guvernământului monarhic . Raportarea la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, În analiza jurnalistică, este oarecum adecvată. Folclorul popular, imaginea legendară a domnitorului, dar și antiteza pe care manualele de istorie comuniste au creat-o mereu Între „dinastia de Hohenzollern” și „ultimul” domn autohton
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
sistemice. Aceasta a Îmbrăcat bunăoară forma unei alternative contestatare Împotriva principalelor instituții, producând, pe cale de consecință, două schimbări majore: „relativa Îndepărtare a acestei critici de lacunele cardinale ale guvernării” și transformarea „subită a unei părți din opoziția extraparlamentară În opoziție monarhică”. Analiza constată totodată că alternativa monarhică este o reinterpretare a procesului istoric, a condițiilor legitime În care s-a produs schimbarea de regim din decembrie 1947 și a rosturilor tranziției. În acest sens, epoca totalitară apare, pentru susținătorii restaurației monarhice
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
unei alternative contestatare Împotriva principalelor instituții, producând, pe cale de consecință, două schimbări majore: „relativa Îndepărtare a acestei critici de lacunele cardinale ale guvernării” și transformarea „subită a unei părți din opoziția extraparlamentară În opoziție monarhică”. Analiza constată totodată că alternativa monarhică este o reinterpretare a procesului istoric, a condițiilor legitime În care s-a produs schimbarea de regim din decembrie 1947 și a rosturilor tranziției. În acest sens, epoca totalitară apare, pentru susținătorii restaurației monarhice, drept un vid istoric, o Întrerupere
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
monarhică”. Analiza constată totodată că alternativa monarhică este o reinterpretare a procesului istoric, a condițiilor legitime În care s-a produs schimbarea de regim din decembrie 1947 și a rosturilor tranziției. În acest sens, epoca totalitară apare, pentru susținătorii restaurației monarhice, drept un vid istoric, o Întrerupere a istoriei poporului român. Dacă „eliberarea de stalinism” Înseamnă repunerea istoriei În tiparele de la sfârșitul deceniului patru al secolului XX, tranziția are „ca sens istoric principal restaurația”, iar tot procesul transformărilor politice implică - În
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
individuale ale celor patru regi și efectele acestora asupra Întregii funcționări a monarhiei românești. Pavel Câmpeanu demonstrează foarte bine că două „evenimente asimetrice ale istoriei naționale” - unirea din 1918 și „prăbușirea” hotarelor din vara lui 1940 au implicat direct instituția monarhică, fără a fi Însă determinantul principal nici În primul și nici În al doilea caz. Crizele de succesiune, care au devenit În majoritatea cazurilor crize politice majore, au amalgamat beneficiile dinastiei cu greșelile unui sistem politic tânăr și lipsit de
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
o „reconsiderare necritică”, ceea ce generează - cum apreciază autorul analizei că ar fi În cazul de față - viziuni nerealiste, proiecte fără baze sociale sau considerente de praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este așadar, considerată nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
marile dispute privind monarhia și mecanismele sale interne erau evitate de către adepții dinastiei. Serbările de la 10 mai aveau profilul unor Întâlniri sectare, unde membrii și simpatizanții diverselor asociații monarhiste Încercau să le transforme În scurte momente de popularizare a ideii monarhice: Își făceau cunoscute dezideratele politice, punând În evidență simboluri ale dinastiei (imn, steme, sloganuri), de obicei prilejuite de Te deum-uri, urmate de discursuri cvasi-istorice despre perioada monarhiei. Paradoxal, importanța domniilor era inversată ajungându-se ca, În presă și În spațiul
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
său la dezvoltarea culturii din al doilea deceniu interbelic, iar Mihai I să fie, prin excelență o speranță, personificarea memorială a monarhiei. În același timp, recrudescența ultranaționalismului, cum remarcă Dennis Deletant , a Însemnat o recuperare parțială, modestă a memoriei instituției monarhice. Ideea preconcepută, că recuperarea obiectivă a trecutului ar fi generat discuții ample În societate despre binefacerile monarhiei, i-a determinat pe reprezentanții guvernamentali să desconsidere punerea În valoare a rolului instituției. Prilejurile de confruntare a instituțiilor și a actorilor politici
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
de Dunăre spunea În 1990 că În Bulgaria memoria monarhiei este asociată cu „o serie de catastrofe naționale și calamități care au lovit poporul” și că, datorită „experienței nefaste”, În viața socială a bulgarilor nu era loc pentru reconstruirea trecutului monarhic ; ulterior Însă, după cum remarcă cercetătorul Marcus Wien de la American University (Bulgaria) , reevaluarea memoriei monarhiei (glorificarea sa) a Încercat să fie pusă În antiteză cu imaginea dictaturii partidului stat. În Serbia procesul a fost, de asemenea, complicat mai ales că memoria
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
la rândul său, pe ceilalți pentru obținerea verdictului de „nevinovați” . Totuși, În luarea hotărârii de către jurați, cel mai mult a contat curentul de opinie Împotriva lui Carol și a guvernului conservator, care Împreună doreau modificarea Constituției, dar și un regim monarhic autoritar. Liberalii, organizatorii inițiali ai revoluției, au reușit să dea procesului un accentuat caracter politic. Presa liberală, care după 8 august 1870 a negat orice contact Între liberali și conducătorii mișcării de la Ploiești, a Început după eveniment și pe parcurs
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
bunului Împărat va fi filtrat prin grila intereselor și obiectivelor formulate din perspectiva ideologiei naționale. Adorația mulțimilor fascinate de farmecul persoanei imperiale se transformă, cu timpul, Într-o banală tentativă de seducție, Într-o simplă Încercare de a câștiga bunăvoința monarhică, iar relația dintre ardelence și Împărat trece, treptat, până la 1918, de la „dragostea sinceră” la o legătură de conveniență și interes. Mai rămânea În picioare doar un ultim element al edificiului mental care Își afla originea În anii popularității iosefine și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
condusă de O’Connel evolua Între iluminismul și conservatorismul reformist din descendența gândirii politice a lui Edmund Burke XE "Burke" și un liberalism de coloratură națională. Ca urmare, ea va promova În exclusivitate lupta constituțională și legalismul, dublate de loialismul monarhic, În credința sinceră că violența și revoluția nu pot decât să dăuneze mișcării naționale, fiind sortite eșecului. Totodată, pornind de la realitățile confesionale, mișcarea irlandeză Își asociază Biserica, realizând, pe plan ideologic, o sinteză Între catolicismul progresist și gândirea liberală. Se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
actului de unire Între Irlanda și Anglia Încă se pare, ca și autorul ei, a fi cătră capătul vieții”. Un eventual reflex al unei poziții ideologice diferite, mai conservatoare, ar putea fi reprezentat doar de sublinierea mai apăsată a loialismului monarhic (cu trei ocurențe), temă care lipsește În 1847 din Gazetă. Accentul principal cade Însă tot pe problematica socială. Predomină tema foametei (13 ocurențe) și corelativele ei, În aceleași asocieri și proporții: criminalitate (șase ocurențe), terorism și violențe (trei ocurențe), problema
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din perspectiva simbolică, dar care este supus parlamentului. Putem considera că în secolul al XVII-lea Anglia a efectuat trei experimente importante care au deschis calea monarhiilor democratice din epoca noastră: prima parte a secolului a fost marcată de absolutismul monarhic, apoi la jumătatea secolului, printr-o mișcare radicală s-a renunțat total la conceptul de monarh, instaurând republica Commenwealth, iar la finalul secolului s-a optat pentru varianta de echilibru, moderată, în care monarhul era reinstaurat in postura de imagine
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]