1,599 matches
-
a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită de critică, reconsiderarea vizând nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în identificarea unei zone de umbră în
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
lui Odobescu, Șt. D. Greceanu, Gr. I. Lahovari, Radu Ionescu. Pios față de înaintași, Odobescu publică Istoria românilor supt Mihai-Vodă Viteazul de N. Bălcescu, rămasă între manuscrise în timpul vieții istoricului, precum și unele scrieri ale lui Alecu Russo. Tot Odobescu semnează studiul monografic Poeții Văcărești și exegeza comparatistă Cânticele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor. Definindu-și identitatea în primul rând prin genul acesta de preocupări, revista nu a polarizat un cerc de poeți și de
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Vestnik Moskovskogo Universiteta”, „Viața literară sovietică” ș.a. Format în cadrul școlii lui V. I. Propp, R. aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
din Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, în care destrămarea unei lumi și reașezarea într-o nouă ordine socială nu aduc nimănui fericire. Nu întâmplător ultima secvență, venind după Ieșul decadenții, se deschide cu întrebarea Cine sunt ciocoii?. Dincolo de valoarea monografică, aceste scrieri rămân un reper important al memorialisticii românești și momentul de vârf al creației lui R. SCRIERI: Cu paloșul, București, 1905; ed. 2, I-III, Iași, 1924; ed. îngr. Gheorghe Drăgan, Iași, 1972; Păcatele sulgerului, București, 1912; Povești moldovenești
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
antumă sau/și postumă) a scriitorilor care își au centrul de greutate în epoca interbelică, dar au continuat să scrie și după război. Criteriul selecției rămâne și aici cel valoric. Noua sinteză - nici pe departe doar didactică - îmbină principiul abordării monografice cu cel al generației, grupărilor și familiei de spirite. Perspectiva integratoare devine dominantă: integrare diacronică (literatura contemporană e înscrisă în filiații și serii istorice), dar și geografică. SCRIERI: Valori lirice actuale, Timișoara, 1979; Parte din întreg, I-II, Timișoara, 1994-1999
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Pur”, TMS, 1998, 8; Corina Apostoleanu, „Pur”, LCF, 1999, 14; Ovidiu Dunăreanu, Scriitori de la Tomis, Constanța, 2000, 122-126; Ștefan Cucu, Portrete literare, TMS, 2000, 11; Emil Manu, „Marius Tupan, între utopie și parabolă”, „Cotidianul”, 2001, 8; Adrian Dinu Rachieru, Impulsul monografic, LCF, 2001, 49; Maria Antimie, Recviem pentru izbăvire, „Axioma”, 2003, 12; Ana Dobre, Cultul obiectivității, LCF, 2003, 32. A.St.
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
Iar aceștia strigă după pruncii uitați./ E o învolburare a puterilor lumii /[...] Bărbații și femeile își simt sângele rodnic/ Cerând înviere.” În rest, versurile din Inscripții par o pastișă a poeziei din În marea trecere de Lucian Blaga. Micul studiu monografic Ion Vinea (1971), cel dintâi dedicat operei scriitorului, îmbină critica de tip tematic cu o necesară deschidere comparatistă. Deși transpusă într-un stil hibrid, împănat uneori cu paranteze teoretizante neconcludente sau neavenite, analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
teorie literară”. Specializat în literatura română a secolului al XIX-lea, S. optează pentru aprofundarea biografiei și creației lui B. P. Hasdeu, alegând pentru început un sector mai puțin cunoscut al operei. Publicistica lui Hasdeu, venind după studiile de tip monografic ale Eufrosinei Dvoicenco și ale lui George Munteanu și Mihai Drăgan, detaliază și aduce completări substanțiale la cercetarea activității jurnalistului, structurând rezultatele pe un criteriu cronologic și tematic: revistele unioniste, cele umoristice, „vizionare” și „erudite”, totul urmat de o bogată
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
totul altul. Excesul de informații, provenite chiar de la sursă (după cum indică desele trimiteri la „colecția George Sanda”), devine balast, estompând portretul, și așa foarte vag conturat. Dacă într-o ediție critică variantele poeziilor își au rostul lor, într-un studiu monografic ele nu fac decât să disperseze întregul. S. este cazul tipic de exeget apropiat până la confundare cu „subiectul” său. Nu are o minimă detașare în comentariul critic, din păcate edulcorat, chiar și atunci când s-ar fi impus o ierarhizare valorică
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
a fost unul dintre cei mai activi traducători din limba engleză. Numărându-se printre puținii eseiști cărora li se publicau articole despre literatura occidentală contemporană, a contribuit la popularizarea unor autori printr-o serie de prefețe și prin două prezentări monografice, lipsite însă de rigoare și de originalitate: George Bernard Shaw (1958) și Hemingway, scriitorul (1966). Are meritul de a fi semnat versiuni românești din scrierile lui Ernest Hemingway, John Dos Passos, John Updike, William Faulkner și James Joyce. Bibliografia sa
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
cărui activitate de promovare a studiilor și culegerilor românești de folclor s-a implicat, fiind și redactor al „Buletinului de cercetări sociale”. A murit într-un lagăr din Tatarstan. În colaborare cu specialiști din diferite domenii, Ș. a efectuat cercetări monografice interdisciplinare în județele Lăpușna, Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Ismail, de unde a cules materiale etnografice și folclorice. Între altele, a participat, în 1931, la studierea satului Cornova-Orhei, acțiune condusă de Dimitrie Gusti. A făcut numeroase imprimări pe discuri de fonograf, călăuzit
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
pe coperta dosarului: de la „documentația materială” la „personajele imaginare”. Cercetarea va fi reluată în cartea G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice” (1996), unde sunt reunite, pe lângă studiul despre Scrinul negru, evocări ale profesorului și directorului de institut, precum și câteva sinteze monografice despre opera lui de romancier, critic și istoric literar și despre călătoriile în Grecia, Franța și Italia. Expozeurile despre aceste călătorii, grupate în ultima secțiune a cărții, se bazează pe cercetări de arhivă, inserând documente inedite, reproduse în original: alocuțiunea
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
unica traducere italiană a operelor teologice. Dintre comentarii, fundamental este cel al lui J. Gruber, Kommentar zu Boetius de consolatione philosophiae, de Gruyter, Berlin, New York, 1978. Pentru Opuscula theologica, cf. Loeb 1978 (E.K. Rand, S.J. Tester). Studii: indispensabil este cel monografic scris de L. Obertello, Severino Boezio, Accad. Ligure di Scienze e Lettere, Genova, 1974; de același autor, articolul „Boezio (Boetius)” din Dizionario degli Scrittori Greci e Romani, I, Marzorati, Milano, 1987; dintre numeroasele studii elaborate anterior, cf. P. Courcelle, Les
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scrie studii introductive pentru traduceri din Jaroslav Hasek, Richard Wagner, Konrad Gyorgy, Hermann Broch. în această impresionantă - prin bogăție și diversitate - bibliografie, cartea despre "Tata Oancea" poate fi considerată momentul de amuzament al eruditului. El se joacă de-a investigația monografică, alegându-și drept personaj un autor care, altfel, timp de 1000 de ani de acum încolo, n-ar fi avut nici o șansă să atragă interesul vreunui cercetător. Legenda spune că Ștefan cel Mare a ales locul pentru altarul Mânăstirii Putna
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
metafizicii absurdului, întreținut de un sentiment al golului. Atmosfera este de esență bacoviană, conștiința identității alunecând în zona de indeterminat a realului. Piesa Cvartet pentru o voce și toate cuvintele a fost reprezentată la Teatrul Național din Bălți. În studiul monografic Poezia generației ’80 (2000), la origine teză de doctorat, sunt analizate pertinent trăsăturile specifice ale liricii optzeciste. SCRIERI: Mișcare browniană, Chișinău, 1993; Personajul din poezie, Chișinău, 1997; Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Cvartet pentru o voce și toate cuvintele, Chișinău
LEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]
-
Ghizela Sulițeanu, Ion Taloș, Doina Truță, Petru Ursache, Ofelia Văduva, Adrian Vicol, Romulus Vulcănescu. Oglindă permanentă a evoluției activității Institutului de Etnografie și Folclor, revista a fost, consecvent și la timpul potrivit, laboratorul proiectării și al mersului marilor lucrări: cercetările monografice zonale din anii 1960-1965, cercetarea pe domenii de specialitate și pe genuri din cadrul „Colecției naționale de folclor”, Atlasul etnografic al României ș.a. Prin marea varietate și prin nivelul contribuțiilor paginile publicației alcătuiesc, cum afirma Al. I. Amzulescu în 1996, o
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
lingvistică și poetică, studii comparatiste, materiale documentare inedite, cronici și recenzii. Perioadele din istoria literaturii, precum și scriitorii tratați sunt, de asemenea, de o mare diversitate, acoperind literatura română de la începuturi până în perioada contemporană. Studiile literare sunt elaborate fie în formula monografică, despre scriitori sau opere, fie abordează teoria genurilor, speciilor sau curentelor, constituindu-se astfel un cadru epistemologic pentru judecățile de valoare. La sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60, presiunea ideologică asupra materialelor care apar în revistă se simte tot
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
în Transilvania. Studiul, scris cu claritate și articulat cu o deosebită coerență și, mai ales, cu o mare atenție pentru exactitatea informației, rămâne și azi un punct de referință pentru eminescologi. De la S. s-au păstrat în manuscris un studiu monografic despre Ion Agârbiceanu și o lucrare, realizată în colaborare cu Ion Istrate, despre Societatea Academică „Petru Maior” (Budapesta), alături de materialul redactat pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc. SCRIERI: Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969; Momentul „Tribunei” sibiene (1884-1903), București
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
și opera Elenei Văcărescu, publicată în 1974. Preocupările în această direcție se vor dovedi de lungă durată, dovadă edițiile Scrieri alese (1975) și Memorii (1989), carte la care asigură, împreună cu Aneta Stăvăruș, și transpunerea din limba franceză. Tot în gen monografic tratează S. și legendele despre Vlad Țepeș, abordate într-un volum ce cuprinde un studiu și antologia acestor texte. La Turku îi sunt tipărite Kantelar, o culegere bilingvă de rune tradiționale finlandeze traduse în colaborare cu Lauri Lindgren (1985), și
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
simte frustrat - ceea ce constituie una din principalele teme ale literaturii Sudului. Ampla analiză, întreprinsă descriptiv, dar nuanțat, este completată cu câteva profiluri de scriitori - Ellen Glasgow, Thomas Wolfe, William Styron, Mary Flannery O’Connor, Tennessee Williams și William Faulkner -, configurate monografic, cu aplicată metodă interpretativă a principalelor opere ale acestora. Și în alte eseuri și articole S. abordează teme din literatura engleză și americană, făcând adesea demersuri comparatiste pertinente. Ca traducător, optează pentru valorile consacrate ale literaturii engleze și americane, pe
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
o lucrare de popularizare. SCRIERI: În lumea teatrului popular, Chișinău, 1984. Ediții: Drama populară moldovenească, Chișinău, 1976; Istoriceskaia moldavskaia narodnaia drama, Chișinău, 1980; Teatrul popular, introd. edit., Chișinău, 1981 (în colaborare). Repere bibliogafice: Iulian Filip, Teatrul popular într-o apariție monografică, „Nistru”, 1977, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290. Gr. B.
SPATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289813_a_291142]
-
neriguroasă a textelor, lucrarea se impune prin câteva observații privind datina colindatului, precum și prin descrierea amănunțită a obiceiurilor Malanca și Irozii. Mai izbutite ca realizare artistică, orațiile de nuntă prezentate sunt însoțite de note explicative și alcătuiesc o succintă schiță monografică a acestui ceremonial. Un apel pentru adunarea poveștilor, cântecelor, cimiliturilor și descântecelor populare, publicat de S. în 1858, mai întâi în „Gazeta Transilvaniei”, apoi în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu are urmări. În primul număr din „Foaia Soțietății
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504 (1906). Cu o valoare documentară de necontestat, acestea reprezintă o prelucrare a cursului de limba și literatura română predat de S. în îndelungata sa carieră didactică. Dacă studiile monografice despre Grigore Ureche și Aron Pumnul rețin atenția într-o mai mică măsură, lucrarea cu caracter autobiografic Familia Sbiera, după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului (1899) este impresionantă prin bogăția informațiilor. SCRIERI: Aron Pumnul. Voci asupra vieței
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
haiducească, însoțită de comentarii conjuncturale ale proaspătului angajat în lupta de clasă. Amplitudinea și seriozitatea lecturilor lui S. sunt prezente mai cu seamă în activitatea lui de critic și eseist. În Leopardi și operele morale, dar mai ales în eseul monografic Giono (Povestea unui suflet și a unei poezii) (1943), temeinicia se confirmă. Cartea, o introducere în opera scriitorului francez, e scrisă modern, ca viziune și structură. Motive literare italiene, franceze și anglo-saxone sunt convocate spre a evidenția, pe de o
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
1970 e șef al Serviciului de traduceri de la Institutul de Cercetări Agronomice. Colaborează cu poezii și articole la „Făt-Frumos”, „Iconar”, „Junimea literară”, „Cuvântul”, „Însemnări sociologice” ș.a., semnând și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856 a locuit în Moldova, ca secretar al principelui Grigore Ghica. Din cauza condițiilor istorice nefavorabile, poemele și prozele scurte ale lui S.
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]