1,878 matches
-
asemenea bătrânilor întelepți ai Patericului, a vegheat la transmiterea învățăturii și căilor îndumnezeirii omului. Pentru un tânăr de azi, căruia „civilizația“ (post) modernă îi impune să caute permanent noutatea, schimbarea, diferența, viața călugărească, cu repetițiile ei, îi poate apărea extrem de monotonă. Dar, dacă ar avea un pic de răbdare și și-ar întoarce fața către Biserică, ar observa că, departe de a genera monotonie, „repetiția“ este de fapt calea care deschide profunzimi spirituale nebănuite. Despre Părintele Sofian Boghiu s-a scris
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
profunzimi spirituale nebănuite. Despre Părintele Sofian Boghiu s-a scris mult și frumos. Nici nu se putea altfel, de vreme ce el a întruchipat la cote atât de înalte semnificația originară a cuvântului „călugăr“ (bătrân „frumos“, îmbunătățit). Cu o existență lumească aparent monotonă, Părintele Sofian Boghiu a trăit cufundat în duhovnicie, ale cărei căi le-a deschis și nenumăraților credincioși care-i călcau pragul pentru spovadă sau sfat. Remarcabil însă este faptul că și notele din dosarele Securității, extrase și reliefate de cercetătorul
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
dimineață nu aveam să o mai văd vreodată cu adevarat.In aceea noapte murisem și eu odată cu ea.Stiu că durerea mea nu ar trebuii să fie mai mare ca a celorlalți,dar de ce să continui să pășesc pe drumul monoton al vieții când de pe el a disparut direcția care imi îndrepta pașii pe un drum luminat de dragoste? Nu vreau să vorbesc despre cum am primit această lovitură moartea soției ... În aceste momente,durerea rămâne fără voce. .Merg pe aleea
IN CAUTAREA MEA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374029_a_375358]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă, Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă; Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă, Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă. Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame, A visat întreaga noapte doar merinde, chiar și poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare, N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa, mâncare!”. Veverița e posacă, iarna
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
va fi atenționat, dacă nu cu mâna destinului cel mai bine, că greșește?! Ce farmec ar mai avea toate dacă ele vor fi cunoscute dinainte și doar așteptate a fi jucate, într-o tăcere seacă și în vinovată complacere asumată, monoton, în rutina banală, în rolurile primite?! Cum s-ar mai câștiga și prețui, treptat, din înțelepciunea vieții în sine, dacă aceasta va fi dezvăluită pe deplin tuturor, de la începuturi, chiar și așa, puțini dintre cei ce o cunosc, învățând din
LA O CAFEA CU LAPTE, DE VORBĂ CU PROPRIUL DESTIN de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375470_a_376799]
-
Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei, anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și înghețuri, până vor îmboboci brândușele și vor înflori migdalii. În cancelarie totul decurgea monoton, după un program zilnic, mereu același. Niciun eveniment mai deosebit nu tulbura această rutină generatoare de plictiseală generală. Doar unele televiziuni private făceau discordanță în cotidian, relatând zilnic cu o virulență bine direcționată, despre manifestările din Piața Universității sau luptele
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372333_a_373662]
-
când a dus și ultima serie de învățăcei. În ce mă privește ieșisem profesor cu un deceniu și ceva în urmă și mă mutasem din Dobrogea în Muscelul natal, aveam deja 4 copii la nici treizeci de ani. Viața curgea monoton, aveam de partea noastră tinerețea care ne ajuta să trecem peste toate. Spre sfârșitul acelorași ani mă trezeam cu noaptea-n cap pentru a prinde pâinea oferită cu atâta drămuire și „motivată” zgârcenie de puternicii zilei, zice-se, din înalte
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
vestibulul întunecos de la intrare, apărea invariabil, Rex, câinele lup al amfitrionului, singurul tovarăș al acestuia în nopțile și în zilele lungi, pe care le petrecea în pustiul din casă. În curtea acelei vile am citit, în după amieze lungi și monotone de vacanță de vară, “Craii de Curtea Veche” și am înțeles că soarta fusese darnică în ceea ce mă privea, zeii mă iubiseră, căci mă atinsesem de oameni asemeni lui Pantazi și Pașadia, ființe zgârcite în vorbe, dar tumultoase în suflet
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
nedescifrat, Un alt pământ de undeva și-un văl de nimeni admirat, În ploaie, gustul verii rupe ultimul frunzet pătimaș, Și bolta pare, că se umple, cu toamna rece din oraș. Pe străzi, copacii se aprind în mers de horă monotonă, Stindarde-n frunze brumării au calea lor neuniformă, Se duc în întuneric jalnic, când în amurg e solul vechi, De toamnă și de vorbe calde, venite încă la priveghi. Priveghiul frunzelor se naște în Templul toamnei ruginii, Și ochii negri
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
Eminescu! Și-am vrut să te cunosc personal... -Eu sunt, doamnă-n carne și oase! Dar nu merit atâtea laude... Vorbiți-mi mai bine despre Ieșul nostru! -Ieșul nostru, glumi tânăra femeie, de când s-au mutat boierii la București e monoton și bolnav, după o lungă și grea iarnă, domnule Eminescu. Doar seratele Junimii ne mai încălzesc inimile... La ultima întâlnire s-a vorbit mult despre dumneata, ai talent, ești invidiat... -Mulțumesc pentru compliment, dar numai talentul nu-i de ajuns
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
pe care să le aplic în munca mea, la care țin foarte mult. De cele mai multe ori, ele mă ascultă însă, atunci când ceva nu funcționează așa cum îmi doresc, gândurile își schimbă...culoarea, din culori vii, optimiste, într-o culoare pesimistă și monotonă... Multe momente din viață le uităm, altele, încercăm să le păstrăm într-un ”sertăraș”, pentru care numai noi avem ”cheița”. Timpul trece... mereu în grabă și mereu nepăsător... Cândva, când ziua se-nchină în fața serii și afară este frig și
VIAŢA ESTE MULT PREA SCURTĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347287_a_348616]
-
Me ëndrrën të dehem e për ty Të bëhem hi Poezi Poezie Ia-mă și fă-mă să dispar Că o magie Acolo nu există nimeni Cu visul să mă-mbăt iar pentru tine Să mă transform în cenușă Poezie Monotoni Mëngjeset sërish thyhen Në monotoni Nga harresa në harresë Herë ikim, herë vijmë Përtej ditës së re Ka një tjetër ditë Ditë që sjellë errësirën E natës që diellin lindë. Monotonie Diminețile din nou se sparg În monotonie Din uitare
POEZIE ALBANEZĂ GENTA MUHAXHIRI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347424_a_348753]
-
për ty Të bëhem hi Poezi Poezie Ia-mă și fă-mă să dispar Că o magie Acolo nu există nimeni Cu visul să mă-mbăt iar pentru tine Să mă transform în cenușă Poezie Monotoni Mëngjeset sërish thyhen Në monotoni Nga harresa në harresë Herë ikim, herë vijmë Përtej ditës së re Ka një tjetër ditë Ditë që sjellë errësirën E natës që diellin lindë. Monotonie Diminețile din nou se sparg În monotonie Din uitare-n uitare Odată fugim, altă
POEZIE ALBANEZĂ GENTA MUHAXHIRI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347424_a_348753]
-
să nu-i superi pe cei mari. Liniștea din casa bunicii părea să se joace de-a v-ați-ascunselea, întreruptă doar de năvălirea la intervale regulate a larmei bătăilor de pendul, pentru ca apoi să o auzi numărând iarăși, cu același tic-tac monoton ce părea să caște, printre florile peste care cu fereală pășeau căprioarele din tablourile bucolice, brodate pe peretarii prinși în ținte lângă pat. Și-n pacea adâncă, Ana auzea cum târșindu-și pașii de pluș, se furișa tot mai aproape tristețea
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
o euforie de mov, care, fără să vreau, mă duce cu gândul la un anume simbolism, la un Bacovia transplantat în alt mediu, nespecific lui, ba chiar invers sieși, împletit cu o anume luminozitate, cu putința evadării dintr-un cotidian monoton și ucigător. Temperamentul și sufletul artistei străbate, se impune, se transmite optimist, într-o poveste minunată a dialogului dintre cele două medii - din exterior, al naturii fremătătoare și din interior, al liniștii meditative. În ansamblu - o expoziție minunată. Farmecul acestor
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
întâmplări de la oameni și le dăruiesc oamenilor, trecute prin filtrul personal și redate în stil personal. Flora Mărgărit Stănescu. I. COPILĂRIA Zile de toamnă târzie, cu ploi reci și interminabile, care strecoară în suflete un fel de letargie greoaie și monotonă, generatoare de melancolie. Așezată în nișa unei ferestre, Iulia privea pierdută undeva în zarea cenușie, lasându-se purtată de gânduri. De nenumărate ori încercase să dezlege enigma existenței sale. Desigur poveștile cu barza își avuseseră farmecul lor, dar asta se întâmpla
IN CREIERUL MUNTILOR VOL.I de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348248_a_349577]
-
am certat cu Maur, spuse Oana cu tristete. -Atunci e de bine, voi chiar vă iubiți. -Uff ! Ce mai frate am și eu ... o dată nu poți și tu să fii serios? -Măi ... voi chiar vă iubiți, începuse să-mi pară monotonă, prietenia asta a voastră. -Dispari de aici ... nesuferitule, mai zise fata și se refugie în dormitor. Din ușa dormitorului mai adăugă: -Cearta în dragoste, este ca o ploaie de vară, peste un câmp încins de soare. Tu sau el ... însfârșit
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
dăruiesc oamenilor, trecute prin filtrul personal și redate în stil personal. Flora Mărgărit Stănescu. I. COPILĂRIA (din romanul: IN CREIERUL MUNTILOR) Zile de toamnă târzie, cu ploi reci și interminabile, care strecoară în suflete un fel de letargie greoaie și monotonă, generatoare de melancolie. Așezată în nișa unei ferestre, Iulia privea pierdută undeva în zarea cenușie, lasându-se purtată de gânduri. De nenumărate ori încercase să dezlege enigma existenței sale. Desigur poveștile cu barza își avuseseră farmecul lor, dar asta se întâmpla
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
forma aceasta a sincretismului oriental. g) Timpul, comprimat datorită programului „infernal” (clișeu diabolic, de-a dreptul), se decantează exclusiv în prezent. Omul postmodern își trăiește cu prisosință „clipa”; ar vrea să facă totul, dar nu face mai nimic. Timpul trece monoton; viața se scurge fără a realiza, practic, nimic în plan spiritual. Agonisita materială nu-l satisface: în permanență se găsește ceva după care să jinduiască. În plus, există ceva care nu poate fi cumpărat cu nimic: este tocmai timpul, de
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
alte cuvinte - spune tot Părintele Stăniloae în aceeași lucrare - el poate ajuta să regăsească un conținut mai substanțial, să-și întărească rădăcinile adânci înfigându-le într-o mai mare profunzime a vieții, fără de care existența umană este de o uniformitate monotonă și lipsită de semnificație. O trăsătură caracteristică a acestei societăți este aceea că omul se simte în ea mult mai singur decât în societatea de ieri în care nu lipsea preocuparea pentru Dumnezeu. Credinciosul simte astăzi nevoia de a se
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
plin de lavă care îl mistuie pe dinăuntru... Mîngâiată de o lacrima amară ce se prelinge ușor pe marginea gândului, adorm cu... golul din suflet și cu gândul la tine... Clipe moarte... plâng în sufletul gol picurând într-un ritm monoton... Fiecare clipă ce se prelinge pe pereții golului din mine, sapă în stâncă speranței, făcând-o subțire și poroasa...Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții.Știu ce va veni... nu vreau să
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU JAPONIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 814 din 24 martie 2013 Toate Articolele Autorului Fiecare urmă pe nisipul țărmului îndepărtează Masaoka Shiki (trad. Costel Zăgan) .......................................................... * Cum trece timpul monotonele clipe-s izvor de lacrimi Kobayashi Issa (trad. Costel Zăgan) ................................................................... * Barca și râul de inerția zilei uneori răspund Masaoka Shiki (trad. Costel Zăgan) Referință Bibliografică: HAIKU JAPONIA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 814, Anul III, 24 martie
HAIKU JAPONIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345379_a_346708]
-
Picură petale Crinii îndelung ------------- Jumătate patru Timpul trece greu Body guard mulatru, Lăzi cu minereu Mângâieri feline Liniște-n urechi Cu ispite fine Dinspre vinuri vechi Și cu astea totuși Nu mă simt stingher Fiecare potu-și Pierde-ntr-un mister Monoton tic-tac-ul Taie fără zor Secundelor tracul Fiecărui zbor Crapă-se de ziuă Ochii-mi se adumbră Pace și numai o Languros penumbră, Intră în odaie Luminând pereții Tot ce poți să dai, e Frumusețe vieții Câte duse-n spate E
MEDITAŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/345537_a_346866]
-
PASI PESTE VREMURI Dorm de câteva ceasuri bune. Dorm și visez că am pornit la drum. Încotro? Habar nu am. Nu mi-am propus să ajung undeva anume. Doar să merg fără o țintă precisă, să mă desprind din brațele monotone ale vieții. Să întâlnesc oameni noi, meleaguri noi, orizonturi noi, lucruri pe care nu le-am mai văzut vreodată. Pline de inedit, pline cu speranța, că ceva se va schimba în bine. De fapt caut Binele, pe care nu știu
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
comod în scaunul său. Alături i s-a așezat spre bucuria ei, o familie de români, cu toate că nu avea o mare importanță, lângă cine călătorea. Așa mai puteau schimba câteva cuvinte pe timpul călătoriei și aceasta nu mai era atât de monotonă. Când se închise ușa aeronavei, însoțitoarele de bord își începură show-ul, adică să informeze călătorii ce au de făcut pe timpul zborului, adică să-și pună centurile, să închidă tot ce aveau electronic - telefoane sau laptopuri și să știe unde
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]