809 matches
-
regina Franței 61. " Nu uitați că, i-a spus într-o bună zi regina lui Vergennes, totuși, împăratul este fratele meu". Îmi voi aminti de acest lucru, i-a răspuns ministrul, dar mă voi gândi cu predilecție la faptul că Monseniorul Delfin este chiar fiul Majestății Voastre". El se bucura de încrederea și sprijinul regelui, însă regina, care îl susținea pe Choiseul, cel mereu bântuit de ideea alianței austriece, era de-a dreptul exasperată. Vergennes nu a fost deloc surprins când
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
fi dolarul, ci euro... Dacă dlui președinte Chirac nu-i plac filmele rusești, i-aș aminti o poveste franțuzească: când poliția i l-a adus în zori pe oaspetele său de seară, ocnașul abia eliberat Jean Valjean, cu sfeșnicele furate, monseniorul Bienvenu, preotul din Digne, i-a schimbat viața acestui om nespunând decât: „Dar ți-am dăruit și tacâmurile de argint, dragul meu, le-ai uitat? Ia-le!”. Râsul morțiitc "Râsul mor]ii" Televiziunile insistă minute în șir pe cadavre desfigurate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
du i că nu poți prezenta zece ani câte-o carte zilnic ră mâ nând cât de cât zdravăn. „Io sonno un poco pazzo“, am adăugat eu, băiat cuminte, în italiana mea de baltă. Nu-i nimic, a zâmbit subtil monseniorul: „Anche San Francesco era un poco pazzo!“ La care, definitiv umilit, am închis ochii. Asta chiar că era prea mult pentru mine. Voiam acasă. 24 iunie 2010 Ascuțirea simțurilor în vară Deplin conștient că mă expun unui ridicol nebun (dar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
armura, dar pînă acum a fost prea deștept pentru ei. Știi vreun joc, Lanark? — Nu. în altă încăpere, un preot slab, cu ochi în care se citea o nefericire profundă stătea cu urechea lipită de un cioc dragonesc. — Acesta e monseniorul Noakes, singurul care vindecă prin credință. Pe timpuri, aveam o mulțime: luterani, evrei, atei, musulmani și alții cu nume pe care le-am uitat. Acum, toate cazurile religioase grave trebuie tratate de sărmanul Noakes. Din fericire, nu prea avem multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
le am decît pe astea trei. Să citești! Ce maniere victoriene! Dă-mi voie să mă uit peste ele. Hm. Pare o selecție destul de echilibrată. Nu-mi dau seama cum ai putea-o îmbogăți, poate doar dacă ai împrumuta de la monseniorul Noakes. Are în permanență la el o cărțulie voluminoasă. Poate e Biblia. Bibliile sînt pline de istorioare nostime. — Unde-l pot găsi? întrebă Lanark. — Nu te grăbi - vreau să te conving să nu ne părăsești. Gîndește-te la timpul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fără să observe, dar cîți ani ai pierdut cînd ai venit aici? Lanark se simțea tulburat de un sentiment de groază, pe care și-l ascunse ridicîndu-se și adresîndu-i-se brusc: — Mulțumesc de avertizare, dar mă așteaptă un pacient. Unde este monseniorul Noakes? — La ora asta, se află de obicei în sala pentru fumători, urmărindu-i pe cei care se scaldă. Treci prin arcada din spatele meu și mergi drept înainte. Apoi ia-o la stînga cînd intri în a treia încăpere; îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în grupuri de cîte patru. Rîsul răsunător al lui Ozenfant însă îi domina pe toți; îl vedeai mereu în costumul lui deschis la culoare, vorbind întruna și mîncînd urieșește. Doar trei persoane nu scoteau o vorbă și stăteau singure: el, monseniorul Noakes și o fată solidă, izbitor de posacă, îmbrăcată în salopetă kaki și care mînca la fel de mult ca Ozenfant. într-o seară, Lanark intrase în restaurant și se așezase la o masă, cînd Ozenfant veni lîngă el adresîndu-i-se pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că aude. Se strecură lîngă ea și ațipi. A fost trezit de un ghiont în fluierul piciorului. Capul ei era încă sub cuvertură, dar o siluetă neagră în sutană stătea țeapănă lîngă pat. Lanark se ridică în capul oaselor. Era monseniorul Noakes care, sugîndu-și buza inferioară, îi zise: — îmi cer scuze pentru deranj, dar consider că problema e de maximă urgență. Avea o voce apatică și stinsă, păînd că se adresează geamantanului maro care-i stătea pe genunchi. Lanark se întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
n-a întîmpinat nici o rezistență în Oltenia. În timpul nostru, în sfârșit, biserica papală a înființat în țară mai multe așezăminte de învățămînt, fără ca prin aceasta să fi deșteptat vreo prevențiune în opinia publică 298 {EminescuOpXIII 299} a țării. Ba, atunci când monseniorul Paoli a pus în lucrare proiectul său de a zidi o catedrală catolică în București, românii ortodocși au contribuit deopotrivă cu străinii catolici aflați în țară pentru ca aceștia să-și poată vedea cât mai curând dorința împlinită. Au fost dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Peste cincizeci de preoți catolici, elevii seminarului de la Cioplea și câțiva dintre notabilii comunității romano - catolice din București l-au felicitat pe viitorul prelat român și cu ocaziunea aceasta s-au văzut cele dentăi pălării late în București. De la gară, monseniorul Paoli s-a întors la Bărăție, unde-și are deocamdată reședința. Alaiul de vreo șaptezeci de trăsuri a trecut de-a lungul podului Mogoșoaii și, desigur, trecând prin lumina lămpilor electrice de la palat, manifestanții și-or fi zis cuvintele: Alea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lămpilor electrice de la palat, manifestanții și-or fi zis cuvintele: Alea jacta est. Erau multe flori, cununi, ghirlande mari, buchete de tot felul, multă veselie era și multă speranță oglindită în deosebitele fețe. Puțin timp după încheierea Tratatului de la Berlin monseniorul Paoli a fost la Viena, unde împăratul Francisc Iosif I l-a primit în mai multe rânduri. Întorcîndu-se din această călătorie, zelosul prelat s-a apucat de zidirea catedralei și, pe când se puseseră temeliile ei, în cercurile mai intime ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
catolici. Acest plan produsese oarecare amărăciune chiar în cercurile chemate a da elementele pentru realizarea lui, căci, deși buni catolici, cei mai mulți dintre preoții români uniți sunt încă și mai buni români. Astfel tocmai din aceste cercuri a străbătut știrea că monseniorul Paoli primește din Viena o însemnată subvențiune anonimă și că în curând se va înființa în București o metropolie romano - catolică. Deși aflaserăm încă de pe atunci despre toate aceste, nu le-am dat nici o importanță; la urma urmelor era mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o parte toate rezervele și-a pune în vederea tuturora cumcă: mișcarea anticatolică ce se produce în țară prezintă pericolul că poate să fie esploatată ca un instrument în contra dinastiei și, prin urmare, mișcarea ar putea deveni fatală pentru țara noastră. Monseniorul Paoli, am zis, este președintele unei Comisiuni Mixte în materie de conștiință religioasă, un agent al Curții din Viena care și-a pus alternativa: ori fac propagandă în Orient, ori slăbesc poziția dinastiei Hohenzollern în România. "Timpul" e perfid, își
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
are de gând să tragă pe sfoară pe Austria și pe papa? Cum l-a mai tras și pe principele Gorciacoff! Foia franțuzească cea loială ne spune că e vorba ca, în loc de un episcop in partibus, să-l avem pe monseniorul Paoli drept concetățean, iar, în loc de franciscani, să li se dea ciangăilor din Moldova preoți români, crescuți în seminarul ce se va înființa în București, fără îndoială cu cheltuiala statului, din veniturile moșiilor luate de la mănăstirile noastre. Noi știm mai mult
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Paoli drept concetățean, iar, în loc de franciscani, să li se dea ciangăilor din Moldova preoți români, crescuți în seminarul ce se va înființa în București, fără îndoială cu cheltuiala statului, din veniturile moșiilor luate de la mănăstirile noastre. Noi știm mai mult: monseniorului Paoli și sufraganilor săi le sunt rezervate locuri în Senat; seminarul va avea rang academic și se va înființa în București o capelă în care serviciul divin se va celebra în românește, conform cu ritul oriental, de cătră niște preoți români
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de fapt a acelei autorități ecleziastice întru nimic nu spune că s-ar schimba din ceea ce era până acum. E inexactă informația ce-o dă "Romînul" cititorilor săi despre spusele noastre. La București n-a existat niciodată o episcopie catolică. Monseniorul Paoli a fost episcop nu de București, ci de Nicopoli. Împăratul Carol VI a mutat reședința episcopiei paulicane de la Nicopoli la Craiova, iar în urmă, de la Craiova, reședința s-a mutat la București, dar aceasta nu în timpi foarte depărtați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va preschimba în mitropolie. S-a înființat o mitropolie de București al cărei sufragan poate fi unul de Nicopoli. N-am spus, în sfârșit, că situația de drept și de fapt a acestei autorități ecleziastice întru nimic nu se schimbă. Monseniorul Paoli a fost episcop in partibus infidelium, iar, după dreptul canonic al bisericii apusene, asemenea episcopi se numesc pentru acele țări ale necredincioșilor în care cultul catolic este îngăduit, fără ca biserica papală să aibă o poziție oficială în organismul statului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a fost episcop in partibus infidelium, iar, după dreptul canonic al bisericii apusene, asemenea episcopi se numesc pentru acele țări ale necredincioșilor în care cultul catolic este îngăduit, fără ca biserica papală să aibă o poziție oficială în organismul statului. Acum monseniorul Paoli nu este mitropolit in partibus infidelium, ci mitropolit de Scaun sistemizat: el a fost în trecut un reprezentant al Scaunului papal și vorba e ca pe viitor să fie un dignitar bisericesc român. Am zis dar că pe viitor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
motive politice de a-i face concesiuni Scaunului papal în forma și Austro-Ungariei în fond; mai curând însă ori mai târziu va trebui să se încredințeze că nimeni nu poate în țara aceasta îndrăzni ceea ce se plănuiește. După informațiunile noastre, monseniorul Paoli a fost ținut timp îndelungat in petto și n-a fost creat în congregație publică decât în urma unui aranjament avut cu guvernul român. Iată și punctele principale ale acestui aranjament: [1)] biserica romano - catolică va fi recunoscută drept a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
3) seminarul romano - catolic de la Cioplea va fi prefăcut în seminar romano - catolic român. Dacă "Romînul" poate să declare că aceste informațiuni sunt inexacte, vom înceta și noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano - catolice din București. Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium ori nu? Iată întrebarea la care cerem un răspuns precis. Și, dacă este in partibus infidelium, prea puțin ne pasă, poarte chiar titlul de papă. Dacă nu este însă in partibus, noi, conservatorii, avem în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câtă vreme aveau interese particulare de a o sprijini și și-au dat totodată silința de a slăbi poziția ei. În două rânduri s-au încercat s-o răstoarne; în două rânduri s-au expus conservatorii pentru ea. Acum, dacă monseniorul Paoli nu este in partibus, vorba e să se facă o a treia încercare, mai bine pregătită. D-l Brătianu va încerca să-i creeze mitropolitului catolic în statul român o poziție analoagă cu a primatului nostru; această încercare va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ai comunismului când au fost reabilitați Pătrășcanu, Foriș, a căzut Drăghici, Nikolski, securitatea dura, lupta de clasă s-a diminuat. Dar până atunci a fost exterminarea celor din clasa burghezo-moșierească, au fost exterminați Iuliu Maniu, Mihalache, Dinu și Gheorghe Brătianu, monseniorul Ghika, a fost închisă Ioana Berindei, născută Hudița, care a născut în închisoare, Sandra Tătărescu Negroponte, Mociorniță, Malaxa, ofițerii, generalii, membrii partidului PNȚ, PNL, chiaburii etc., asta pentru că erau dușmanii poporului, erau burghezo-moșieri, copiii erau dați afară din școli, erau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
robot, așa că nu cred că faptul de a denunța a reprezentat pentru el o situație de conflict, de tresărire. Greaca o învățase de mic, de copil. Părinții lui, coborâtori dintr-o veche familie, făceau parte dintre ucenicii care stăteau în preajma Monseniorului Ghika și, la nașterea copilului, i-au cerut prelatului să le dea o directivă de educație, un fel de sfat duhovnicesc. Monseniorul a zis: „Învățați-l greaca de mic.“ Și așa a deprins Radu Hâncu de mic limba greacă. Târziu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de mic, de copil. Părinții lui, coborâtori dintr-o veche familie, făceau parte dintre ucenicii care stăteau în preajma Monseniorului Ghika și, la nașterea copilului, i-au cerut prelatului să le dea o directivă de educație, un fel de sfat duhovnicesc. Monseniorul a zis: „Învățați-l greaca de mic.“ Și așa a deprins Radu Hâncu de mic limba greacă. Târziu, în timpuri de restriște, se pare că Radu Hâncu a băgat în pușcărie, sau a contribuit la condamnarea mai multor persoane care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
-l greaca de mic.“ Și așa a deprins Radu Hâncu de mic limba greacă. Târziu, în timpuri de restriște, se pare că Radu Hâncu a băgat în pușcărie, sau a contribuit la condamnarea mai multor persoane care îl cunoscuseră pe Monseniorul. Când a ajuns la colonia Grădina, zvonul că e turnător a ajuns odată cu el. Eu i-am luat apărarea; mi se părea că limba greacă nu poate fi coborâtă la un asemenea nivel. Stând însă de vorbă cu Hâncu, am
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]