10,170 matches
-
treia problemă este că sursa moralei sunt legile. În acest caz, distincția dintre legile nescrise (morala spontană de tip tradițional) și cele scrise (justiția oficială a societății) se șterge în favoarea celor din a doua categorie. Pe scurt, justiția poate modifica morala unei comunități. Aplicarea timp îndelungat a unei legi schimbă mentalitatea oamenilor în direcția dorită de lege. De pildă, incestul. La început, interdicția a fost o constrîngere menită a contracara o stare de fapt: împerecherile între rude. Indiferent că substratul era
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
după niște reguli care nu sunt numaidecât ale durerii, ci ale artei. Oricât de cutremurătoare, secvența e atât de sacadată - printr-o mecanică externă - încât aproape că devine, limitativ, fapt sintactic. Iar imaginea, în totului tot, se iluminează undeva în afara moralei comune. Am ales cazul acesta - radical - tocmai pentru a aproxima cumva întreaga poezie a Ilenei Mălăncioiu. Oare chiar să nu ne spună nimic structura textelor sale, măsurate parcă exact atât cât să nu respecte prozodia? Defazate, îmi vine să spun
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
scriitori se încăpățânează să n-o înțeleagă ca atare, și o denaturează, o mânjesc prin scrisul lor; în timp ce alții o "descriu" în culori trandafirii. După care, la schimbarea de regim, lăudătorii se transformă brusc în ex-disidenți și dau lecții de morală aplicată foștilor rezistenți. Vi se pare un scenariu S.F.?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
gramaticale și înfățișând "eroii" din exterior sau dinlăuntrul lor, autorul face să crească volumul și complexitatea unor ficțiuni sprijinite pe câte o axă narativă și caracterologică. Ponderea faptelor, structura obiectivă a lumii epice sunt, așadar, marcate și influențate de psihologia, morala și comportamentul unui subiect, precum în romanul "ionic" (deși fără extrema solipsistă de acolo). În Istoria eroilor..., subiectul, în această accepțiune, este un scriitor, Aurel Golea, iar subiectele subiectului, ca să zic așa, sunt existențele altora și viața sa. În Sonata
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
filtrate prin cenzură, lăsîndu-se și cu hărțuirea, prin diverse mijloace, a celor ce cutezau a le articula. E, negreșit, un capitol de "istorie glorioasă", cum punctează cu ironie cercetătoarea chiar în titlul monografiei d-sale, din care se poate extrage "morala" că absorbirea producției culturale în sfera "valorilor de întrebuințare" politice e nefastă, o eroare de conștiință care, mai devreme ori mai tîrziu, e implacabil sancționată. Pentru a înțelege amploarea dezbaterii, dar și ambiguitățile ei, menționăm cîteva opinii favorabile protocronismului, excerptate
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
un fenomen care se cerea mai demult înregistrat, și anume participarea cosmică și a naturii - cu mutațiile respective - la istoria umană". Risum teneatis! Gruparea neoprotocronistă din jurul României Mari, satisfăcută că hebdomadarul "moștenește vitalitatea revistei Săptămîna", constituind un "exemplu de pură morală românească", vorba lui E. Papu, și marcînd, ca la un meci de fotbal, "o victorie a bunului simț și a galeriei populare", vorba lui M. Ungheanu, ba chiar salvînd "neamul de la dezastrul sufletesc programat", vorba lui D. Zamfirescu, este de
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
știi dumneata, Lambert, cine e Diogene, nici Cinicii. Un om ca dumneata ar trebui totuși să-i cunoască, erau comparați cu niște câini... Trăiască câinii, Lambert... Și moarte castelelor... Văd în locul lor un uriaș adăpost pentru oameni, scăpat de toată morala noastră... Lambert, Lambert, vei fi... În fine înțeleg lumea... Mă simțeam timorat de câinii dumitale, nu pricepusem nimic... Vom fi cu toții câini, în lumea asta care va veni, Lambert... Trăiască câinoșenia... Trăiască Victor Hugo... Sunt mare... mare... O vreme o
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
după doctor, la oraș. Către ora cinci, dl de l'Aubépine deschide totuși ochii. Îi trebuie ceva timp să se reculeagă. Își amintește de scrisoarea lui Victor Hugo, de vizita la Guernesey. Nu mai vorbește de oameni-câini, de Cinici, de morală. Lambert și ai lui se pregăteau să se confrunte cu un exaltat, dar descoperă un om liniștit și, curând, chiar senin, organizând o călătorie, gândindu-se cum să-l impresioneze pozitiv pe Victor Hugo. 1 În spaniolă pesadilla "coșmar" este
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
De aceea să cuvine/ Să-ngrijim de dînsul bine." Aceste prime versuri din prefața la Hristoitie, la prelucrarea din 1834 după Erasmus, se transformă în principiu al tuturor scrierilor lui Pann: a "îngriji sufletul", a compune versuri doar în sprijinul moralei, iată idealul unei poezii aflate la distanță enormă de pașoptism. însăși atracția esteticului pur i se va fi părut scriitorului dubioasă, cu toate că el însuși i s-a supus uneori, voluntar ori involuntar. Pann credea cu tărie în posibilitatea de a
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
de moralizarea pură și de gluma groasă. Viziunea poetului asupra propriei sale arte s-a schimbat, de asemenea, treptat. Dacă ideea poeziei gratuite nu-l vizitase, probabil, niciodată pe Anton Pann, odată cu Povestea vorbii arta începe să se distanțeze de morală, ca o entitate profundă și subtilă. Culmea va fi atinsă în O șezătoare la țară unde, pentru prima dată, relatarea se face la persoana întîi singular, iar Anton Pann își asumă textul drept creație strict individuală. Mai mult, el se
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
se îmbrăcau ei, cum se distrau, ce mîncau, în ce fel de case locuiau - totul cu o bogăție de detalii copleșitoare. Cît despre mesajul etic al acestei poezii, el rămîne la fel de atipic în literatura pașoptistă, precum este și poezia însăși. Morala lui Pann nu e cea a aristocratului, nici a omului bogat (spre care scriitorul privește cu respect invidios), nici măcar cea a țăranului, uneori exaltat la modul vergilian, în Povestea vorbii, dar cu care Pann nu se identifică; ea este morala
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Morala lui Pann nu e cea a aristocratului, nici a omului bogat (spre care scriitorul privește cu respect invidios), nici măcar cea a țăranului, uneori exaltat la modul vergilian, în Povestea vorbii, dar cu care Pann nu se identifică; ea este morala clasei medii în formare, la București și în alte cîteva orașe, morala micilor negustori, a meșteșugarilor, a dăscălașilor, a preoților săraci, morala servitorimii de toate gradele. Deja depărtată de lumea rurală, această societate în formare, căreia îi aparținea însă viitorul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
spre care scriitorul privește cu respect invidios), nici măcar cea a țăranului, uneori exaltat la modul vergilian, în Povestea vorbii, dar cu care Pann nu se identifică; ea este morala clasei medii în formare, la București și în alte cîteva orașe, morala micilor negustori, a meșteșugarilor, a dăscălașilor, a preoților săraci, morala servitorimii de toate gradele. Deja depărtată de lumea rurală, această societate în formare, căreia îi aparținea însă viitorul, admira de la distanță boierimea, pe care știa că nu o va putea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
țăranului, uneori exaltat la modul vergilian, în Povestea vorbii, dar cu care Pann nu se identifică; ea este morala clasei medii în formare, la București și în alte cîteva orașe, morala micilor negustori, a meșteșugarilor, a dăscălașilor, a preoților săraci, morala servitorimii de toate gradele. Deja depărtată de lumea rurală, această societate în formare, căreia îi aparținea însă viitorul, admira de la distanță boierimea, pe care știa că nu o va putea niciodată egala. Bunăstarea materială izvorîtă din muncă cinstită, aspirația spre
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
mecanicul, el e doar cel ce face inginerul, mecanicul, care nu pot absorbi întreg omul. Omul lui Kafka aruncat în lume este o condamnare la moarte cu amânarea revocabilă... * Una din temele filozofiei existențiale franceze: La vérité contraire a la morale... - adevărul contrar moralei - ideea unei justiții reale, nu bazată pe morala convențională. Vezi Recviem pentru o călugăriță. * Metastază. Figură prin care un orator pune pe seama altuia ceea ce este forțat să mărturisească. Termen preluat de etapele unei boli tragice. SEMAËS, - îngerul
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
doar cel ce face inginerul, mecanicul, care nu pot absorbi întreg omul. Omul lui Kafka aruncat în lume este o condamnare la moarte cu amânarea revocabilă... * Una din temele filozofiei existențiale franceze: La vérité contraire a la morale... - adevărul contrar moralei - ideea unei justiții reale, nu bazată pe morala convențională. Vezi Recviem pentru o călugăriță. * Metastază. Figură prin care un orator pune pe seama altuia ceea ce este forțat să mărturisească. Termen preluat de etapele unei boli tragice. SEMAËS, - îngerul iudaic decăzut având
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
pot absorbi întreg omul. Omul lui Kafka aruncat în lume este o condamnare la moarte cu amânarea revocabilă... * Una din temele filozofiei existențiale franceze: La vérité contraire a la morale... - adevărul contrar moralei - ideea unei justiții reale, nu bazată pe morala convențională. Vezi Recviem pentru o călugăriță. * Metastază. Figură prin care un orator pune pe seama altuia ceea ce este forțat să mărturisească. Termen preluat de etapele unei boli tragice. SEMAËS, - îngerul iudaic decăzut având douăsprezece aripi... * Un retor vorbind repede, fără ca vorbirea
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
exuberanță, vitalitatea, grecii din antichitate, Shakespeare, secolul elisabetan, ca al lui Pericle. Epocile de împăcare socratică sunt un semn al decadenței, inteligenței decadente, - iar Epicur, cu a lui serenitate morală, nu sunt prielnice tragediei. Numai dionisiacul o face posibilă. Dacă morala cade, lumea nu mai poate fi justificată decât estetic. Morala ar fi, așadar, o voință de negare a vieții, un instinct secret de aneantizare, un principiu de ruină, de decădere... Puterea estetică a Naturii. Originea Tragediei. * Principium individuationis, - principiul care
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
lui Pericle. Epocile de împăcare socratică sunt un semn al decadenței, inteligenței decadente, - iar Epicur, cu a lui serenitate morală, nu sunt prielnice tragediei. Numai dionisiacul o face posibilă. Dacă morala cade, lumea nu mai poate fi justificată decât estetic. Morala ar fi, așadar, o voință de negare a vieții, un instinct secret de aneantizare, un principiu de ruină, de decădere... Puterea estetică a Naturii. Originea Tragediei. * Principium individuationis, - principiul care îl face pe om să nu se uite pe sine
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
pe un arestat este: cărei clase îi aparține, ce origine are, ce fel de educație a primit și ce este de profesie? Aceste întrebări ar trebui să hotărască soarta acuzatului. Aceasta este chintesența terorii roșii."viii Definiția leninistă a noii morale e fără echivoc: "morala noastră este total subordonată intereselor luptei de clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
cărei clase îi aparține, ce origine are, ce fel de educație a primit și ce este de profesie? Aceste întrebări ar trebui să hotărască soarta acuzatului. Aceasta este chintesența terorii roșii."viii Definiția leninistă a noii morale e fără echivoc: "morala noastră este total subordonată intereselor luptei de clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
de profesie? Aceste întrebări ar trebui să hotărască soarta acuzatului. Aceasta este chintesența terorii roșii."viii Definiția leninistă a noii morale e fără echivoc: "morala noastră este total subordonată intereselor luptei de clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem să nu sesizăm apropierea de concepția despre morală exprimată în celebrul fals propagandistic - Protocolul înțelepților Sionului
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
clasă a proletariatului", cu scopul "desființării clasei capitaliste": "Morala este ceea ce servește la distrugerea societății vechi exploatatoare și la unirea tuturor celor ce muncesc în jurul proletariatului care făurește societatea noastră comunistă". (Nu putem să nu sesizăm apropierea de concepția despre morală exprimată în celebrul fals propagandistic - Protocolul înțelepților Sionului: "Tot ce e benefic pentru poporul iudeu este drept și sacru din punct de vedere moral".) Măreția "Reich-ul de o mie de ani" ori societatea egalitaristă comunistă, paradisul săracilor - iată imaginile promisive
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
de Camille Roy, Violeta Dinescu, Adina Dumitrescu, Maurice Ravel, un portret monolit Iannis Xenakis (Dipli Zhia, Nomos Alpha, Charisma, Kottos), precum și un crochiu "Aurel Stroe" (L'Enfent et le Diable). A fost un fel de fabulă cu cel puțin două morale: 1) atunci când ai instrumentiști ca violonista Noemi Schindler și violoncelistul Christophe Roy aproape orice muzică poate deveni comestibilă, chiar apetisantă; 2) fiindcă veni vorba de Ravel cu a lui Sonata pentru violină și cello (1922): cine are bătrâni, să-i
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
ține de ipostaza dirijorului-cercetător identificată cu aceea de dispecer al întrebărilor fundamentale legate de ceea ce reprezintă arta dirijorală în lumea noastră brăzdată de o copioasă inerție ori ignoranță. Iar atunci când interogațiile sunt pertinente, ele se vor conjuga grație unei posibile morale comune, întâlnită, de altfel, și în Die chassidischen Bücher de Martin Buber: ca să găsești un nucleu de autenticitate, precum și comorile locului tău, trebuie mai întâi să-ți părăsești vatra, fie și doar printr-un excurs teoretic. Și numai după un
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]