3,829 matches
-
și duoden [5]. La pacientul colecistectomizat se poate realiza o hepaticosau o coledocojejunostomie. Multiple studii randomizate au arătat că tratamentul chirurgical al obstrucției biliare în cancerul de pancreas nerezecabil în raport cu tratamentul endoscopic și drenajul percutanat transhepatic se asociază cu o morbiditate mai mare, cu o spitalizare mai lungă și probabil cu o rată a mortalității inițiale mai mare, dar cu rezultate pe termen lung mai bune [5]. PALIAȚIA OBSTRUCȚIEI DIGESTIVE ÎNALTE Greața și vărsăturile se raportează la 30-50 % din pacienții cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
deshidratare, până la deces [7]. Soluția este efectuarea unei gastrojejunostomii (uzual transmezocolică posterioară). Discuțiile sunt dacă să se efectueze acest procedeu profilactic sau nu în completarea derivației biliare. Adăugarea la aceasta a încă unui procedeu chirurgical nu a condus la creșterea morbidității sau a mortalității și nici a duratei de spitalizare [8, 9]. Atât operațiile paliative pentru combaterea icterului cât și cele pentru combaterea obstrucției digestive se pot realiza clasic sau laparoscopic cu rezultate similare din punct de vedere al morbidității și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
creșterea morbidității sau a mortalității și nici a duratei de spitalizare [8, 9]. Atât operațiile paliative pentru combaterea icterului cât și cele pentru combaterea obstrucției digestive se pot realiza clasic sau laparoscopic cu rezultate similare din punct de vedere al morbidității și mortalității în centre cu experiență. COMBATEREA DURERII Durerea este cel mai frecvent simptom ce apare la pacientul cu tumoră pancreatică nerezecabilă ce invadează structurile nervoase adiacente și nu cedează la antialgice opioide. Este recomandată splanhnicectomia chimică efectuată de către unii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
T5 până la T10. Avantajele acestei metode sunt că necesită un instrumentar laparoscopic minim, nu impune cunoștințe de chirurgie laparoscopică avansată, se efectuează sub anestezie generală fără intubare, iar rezultatele sunt vizibile în timp scurt [10.] DUODENOPANCREATECTOMIA PALIATIVĂ În ultima perioadă, morbiditatea și mortalitatea post duodenopancreatectomie a scăzut până la 5% în centrele specializate [11, 12]. De aici a apărut întrebarea dacă acest procedeu oferă avantaje mai mari decât procedeele chirurgicale clasice la pacientul cu tumoră nerezecabilă fiind realizată cu margini macrosau microscopic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
întrebarea dacă acest procedeu oferă avantaje mai mari decât procedeele chirurgicale clasice la pacientul cu tumoră nerezecabilă fiind realizată cu margini macrosau microscopic pozitive. Studii extinse au arătat că la un chirurg cu experiență în chirurgia pancreatică se obține o morbiditate și o mortalitate comparabile, dar cu o supraviețuire mai mare și cu o calitate mai bună a vieții - aceasta însă numai într-un centru specializat și urmărind protocoale clare [13-15]. În concluzie, în ultima perioadă, procedeele nonchirurgicale paliative au crescut
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
pentru alte forme de cardiopatie ischemică (13). Făcând referire la evoluția mortalității prin bolile cardiovasculare în România, în peri - oada 2000‑2009, se observă aceeași tendință generală spre o evoluție descendentă ca în restul țărilor europene (11,12). 1.2. Morbiditate și factori de risc Morbiditatea, factorii de risc și bolile cardiovasculare la nivel mondial 83,6 milioane de adulți americani (mai mult de 1 din 3) prezintă unul sau mai multe tipuri de boli cardiovasculare, 2,2 milioane dintre aceștia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
ischemică (13). Făcând referire la evoluția mortalității prin bolile cardiovasculare în România, în peri - oada 2000‑2009, se observă aceeași tendință generală spre o evoluție descendentă ca în restul țărilor europene (11,12). 1.2. Morbiditate și factori de risc Morbiditatea, factorii de risc și bolile cardiovasculare la nivel mondial 83,6 milioane de adulți americani (mai mult de 1 din 3) prezintă unul sau mai multe tipuri de boli cardiovasculare, 2,2 milioane dintre aceștia având vârste de peste 60 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
profilul include, cu o probabilitate mai mare, HTA, diabet sau fumatul și, de obicei, prezintă o prevalență mai scăzută a episoadelor anginoase care precedă evenimentul (5). Așa cum mortalitatea prin bolile cardiovasculare este determinată de prezența factorilor de risc (FR), și morbiditatea acestor afecțiuni este puternic influențată de frecvența acestor factori în populația generală. Printre cele mai importante categorii considerate a fi implicate în creșterea riscului de apariție și evoluție a bolilor cardiovasculare se numără: - factorii de risc comportamentali: tabagismul, inactivitatea fizică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
bolilor cardiovasculare (4). Supravegherea acestor boli include culegerea activă, sistematică de informații și analiza acestora pentru furnizarea de date referitoare la povara bolii în cadrul unei populații. Mai precis, sistemele de monitorizare trebuie să includă colectarea de date epidemiologice privind mortalitatea, morbiditatea, frecvența factorilor de risc, precum și costurile legate de pre- venție sau tratament. Chiar în contextul actual este de remarcat că unele țări nu dispun încă de un sistem de supraveghere a HTA și a altor factori de risc pentru bolile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
a apariției unor leziuni” (1). În derularea studiului Framingham, identificarea, documentarea și înțelegerea acțiunii unor factori majori de risc precum fumatul, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea și sedentarismul, în funcție de sex și grupe de vârstă, s au dovedit critice pentru prevenția morbidității și mortalității cardiovasculare. Datorită identificării lor precoce, aceste variabile sunt denumite în prezent factori de risc tradiționali (2). În ultimele decenii, tabloul riscului cardiovascular a fost completat cu o întreagă constelație de anomalii metabolice și vasculare, care oferă astfel o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
și se pierde reglarea răspunsului imun (12). 7.2.3. Sindromul de fragilitate Sindromul de fragilitate este definit de caracteristicile disfuncționale ale variatelor sisteme și organe, apărute ca urmare a procesului de îmbătrânire, inducând un status vulnerabil, cu impact asupra morbidității și mortalității. Acest declin funcțional conduce la o scădere a capacității individuale de a rezista la stresul biologic de orice natură, chiar în absența statusului de dizabilitate (8). Prevalența estimată a acestui sindrom este maximă la populația foarte vârstnică (25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
8). O meta analiză care a inclus un număr de 54.250 de vârstnici a relevat o asociere puternică a bolii cardiovasculare aterosclerotice cu sindromul de fragilitate ( OR = 2,7 4,1), asociere ce pare a avea ca substrat atât morbiditatea indusă de boala cardiovasculară, cât și efectele multisistemice ale factorilor de risc cardiovascular (14). 7.2.4. Sarcopenia Pierderea de masă musculară este un proces progresiv, care debutează din a treia decadă de viață și are ca substrat scăderea sintezei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
MTHFR 677C > T, în timp ce activitatea fizică, consumul moderat de alcool și un bun status al folaților și al vitaminemiei B12 sunt factori de protecție. Subiecții cu un nivel înalt al homocisteinemiei, definit ca > 15 µmol/l, au un risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculară, de depresie și de tulburări cognitive la înaintarea în vârstă, iar femeile au densitatea minerală osoasă scăzută și un risc mai mare de osteoporoză (32). Posibilitatea de corecție a hiperhomocisteinemiei prin suplimentare vitaminică a reprezentat o direcție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
vârstnici care prezintă simultan depozite numeroase de amiloid și fenomenul de hiper - intensitate a substanței albe, care susțin teoria unei „duble lovituri” în patogeneza demenței simptomatice la populația geriatrică (44). Creșterea PWV aortice este un predictor independent de mortalitate și morbiditate cardiovasculară, dar limitele de definire a valorilor de referință sunt diferite la vârstnici. Un studiu din 2008, pe o populație cu vârsta cuprinsă între 60 și 75 ani, a stabilit că valorile normale pentru acest parametru sunt cele < 10 m
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
mare a unor patologii extracardiace ce necesită inter - venții chirurgicale (deci evaluări cardiovasculare prealabile), trebuie admis că necesarul de ecocardiografii la vârsta a treia este mult mai mare decât cel mediu al populației generale. Patologia cardiovasculară reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate în cadrul populației și, în condițiile în care populația vârstnică devine un segment demografic tot mai important, cunoșterea particularităților legate de evaluarea cardiologică a acestei categorii dobândește o importanță aparte. Particularități ale semiologiei ecocardiografice a vârstnicilor sănătoși Aparatul cardiovascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
creșterea rigidității arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces diferit de ateroscleroză. Velocitatea undei de puls, index al rigidității arteriale, crește cu vârsta, atât la bărbați, cât și la femei. Rigiditatea arterială (RA) este un predictor independent al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se produce creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, presiunea arterială diastolică scade și presiunea pulsului crește (22). Amiloidoza senilă are drept cauză depunerea extracelulară a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
au evidențiat o intensificare a ratei tratamentului conform recomandărilor ghidurilor actuale la pacienții vârstnici, cu impact favorabil atât asupra prognosticului pe termen scurt, cât și pe termen lung. În cazul în care au fost aplicate recomandările conform ghidurilor actuale, mortalitatea, morbiditatea și calitatea vieții în rândul vârstnicilor au fost comparabile cu cele înregistrate la tineri (5,6). O limitare importantă în intensificarea măsurilor terapeutice la vârstnici este reprezentată de lipsa trialurilor clinice randomizate, limita de vârstă fiind frecvent un criteriu de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
numeroși (13): ‒ preluarea glucozei de către mușchiul scheletic, mediată de insulină; ‒ vasodilatația în interiorul mușchiului, mediată de insulină; ‒obezitatea;‒activitatea fizică scăzută;‒dieta săracă în carbohidrați;‒medicamente cu potențial diabetogen (diuretice tiazidice, glucocorticoizi). Prezența DZ la vârstnici reprezintă un factor important de morbiditate și mortalitate. Într-un studiu cu o durată de 6 ani, efectuat în Oxford, s-a raportat o incidență a cardiopatiei ischemice, accidentului vascular cerebral (AVC) și bolii arteriale periferice (BAP) de 56, 22 și respectiv 146 de cazuri la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mai crescute ale MBL comparativ cu pacienții normoalbuminurici, iar determinarea nivelului plasmatic de MBL poate avea un rol prognostic la pacienții diabetici (47). Diabetul este un factor de risc coronarian independent care favorizează dezvoltarea precoce a aterosclerozei coronariene, crescând astfel morbiditatea și mortalitatea cardio - vasculară. Mai multe studii clinice au arătat ca diabeticii care prezintă un bun control metabolic au valori serice normale ale LDL-colesterolului. Cu toate acestea, la pacientul diabetic se remarcă două anomalii ale metabolismului lipoproteinelor: valorile à jeun
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
o ameliorare mai redusă a simptomelor subiective post-by-pass. Angioplastia percutană oferă o serie de avantaje teoretice în comparație cu by-pass-ul; totuși, angioplastia poate fi practicată în general doar la pacienții cu leziuni aterosclerotice proximale relativ ușoare [De Sanctis, 2001]. Avantajele principale sunt morbiditatea și mortalitatea postoperatorii reduse [i timpul de spitalizare scurt. Din păcate, majoritatea pacienților renali, incluzând aici în special pe cei cu nefropatie diabetică, prezintă în mod tipic leziuni difuze, extinse distal, care nu pot fi sancționate prin angioplastie [Koskas et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
mai amplă (de aproximativ 389%) în același interval de timp (1,2). În anul 2030 se estimează că un sfert din populația Europei va avea peste 65 de ani (3). Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de mortalitate și morbiditate la vârstnici. Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, peste 60% dintre subiecții cu infarct miocardic acut au peste 65 de ani, iar peste 80% dintre decesele prin infarct miocardic acut se produc la această grupă de vârstă (2). Studii necroptice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
aterosclerotică în antecedente, ca de exemplu un infarct miocardic acut, reprezintă un predictor puternic de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii care au urmat un tratament adecvat al HTA, insuficienței cardiace, bolii coronariene, AVC, tulburărilor de ritm și de conducere, DZ, dislipidemiilor. Condiția esențială pentru a putea iniția măsurile de prevenție este selectarea judicioasă a subiecților cu risc cardiovascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
performanță fizică și chestionare (1). În final, fragilitatea nu trebuie să împiedice administrarea terapiilor convenționale, ci să ajute la administrarea unui tratament personalizat, adaptat individului. De asemenea, fragilitatea are o importantă valoare prognostică, aceasta asociindu‑se cu o mortalitate și morbiditate de două ori mai mare în tot spectrul de boli cardiovasculare (1). Tratamentul farmacologic adjuvant al vârstnicilor post-IMA Când se discută despre tratamentul medicamentos post-IMA în cazul pacienților vârstnici, trebuie avute în vedere două observații:vârstnicii au fost multă vreme
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va contribui la dezvoltarea HVS, și scăderea TAD, care face să se reducă perfuzia coronariană. Ambele procese explică riscul crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculare asociat arteriosclerozei și rigidizării arteriale [Blacher et al., 1999]. 5) Tratamentul cu eritropoietină Tratamentul anemiei din IRC cu eritropoietină recombinantă umană (EPO) poate avea diverse efecte secundare, dintre care cel mai frecvent este HTA, raportată în 35-45
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
scăderea nesemnificativă ori creșterea TA în timpul somnului) se întâlnește frecvent la pacienții renali și poate avea explicații multiple: hipervolemia, disfuncția sistemului nervos autonom, sindromul apneei de somn [Zoccalli et al., 2001]. Această anomalie reprezintă un factor de risc independent pentru morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare la pacienții cu HTA esențială [Zweiker et al., 1994; Verdecchia et al., 1994; Staessen et al., 1999; Yamamoto et al., 1998] și la cei hemodializați [Amar et al., 2000]. Se poate presupune că diagnosticarea și tratarea HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]