3,037 matches
-
26. Eliade M.: Noaptea de Sânziene, Editura Minerva, Biblioteca pentru toți, București, 1991. 27. Eliade M.: Dicționar al religiilor (Împreună cu I.P. Culianu), Editura Humanitas, București, 1993. 28. Eliade M.: Despre Eminescu și Hașdeu, Editura Junimea, Iași, 1987. 29. Eliade M.: Morfologia religiilor, Editura Jurnalul literar, București, 1993. 30. Eliade M.: Împotriva deznădejdii, Editura Humanitas, București, 1992. 31. Eseev, I.: Cuvânt-simbol-mit, Editura Facla, Timișoara, 1983. 32. George, Al. S.: Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, Piața Scânteii, 1981. 33. Flodeanu Gh. Fantasticul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
portocalie sau roșie sunt foarte caracteristice pentru genurile Rhodotorula și Sporobolomyces datorită prezenței pigmenților carotenoidici, în schimb Metschinikowia pulcherrima produce un pigment necarotenoidic roșu purpuriu. Pentru descrierea acestor aspecte s-a folosit același mediu solid ca și pentru studiile de morfologie. Notațiile s-au făcut după 6-8 zile de cultivare la 28 Co S-a caracterizat aspectul coloniilor și culturilor în striuri pe eprubete după 3 zile și o lună de dezvoltare. 4.2.3. Determinarea capacității de sporulare a levurilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
elevii, cât și teme opționale din curriculum la decizia școlii, pentru care elevii pot opta în funcție de aspirații, interese și posibilități, tema lucrării de față permite abordări tematice diverse în cadrul disciplinelor de biologie parcurse în gimnaziu și liceu. Astfel, aspecte privind morfologia, structura, fiziologia, reproducerea și clasificarea levurilor pot fi integrate în teme ca: Tipuri de celule vegetale și animale, Compoziția chimică a celulei, Structura, ultrastructura și funcțiile componentelor celulare, Diviziunea celulară, Clasificarea, caracterizarea generală și reprezentanți ai regnului fungi, Înmulțirea și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
acest punct de vedere, se poate considera că au devenit ele însele probe: de data asta, departe de a fi calificate, ele califică, produc "socialul", reprezentările, determină judecăți colective, un public de amatori, de cunoscători, intervenții politice... Efectele morfologice Prin "morfologie" înțelegem, în tradiția sociologiei durkheimiene (Durkheim, Mauss, Halbwachs), aspectele formale ale vieții colective (demografice, generaționale, spațiale și temporale etc.), pe scurt, "fizica grupurilor". În afară de faptul că, așa cum am arătat deja, calificarea unui bun depinde de colective, aceasta produce la rândul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
refusé certains de mes livres. Contribution à une histoire sociale du littéraire", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 126/127, martie 1999, pp. 103-105). • Producerea publicului Grupurile de utilizatori ai bunurilor astfel calificate constituie cealaltă parte importantă a morfologiei culturale. "Publicurile" sunt mai mult sau mai puțin numeroase, durabile, fidele și cucernice. După Hennion (1993), muzica se definește prin ceea ce face, ea constituie o mijlocire. Aici, sociologia iubitorului se alătură și întărește dragostea pentru concertele rock, adică grupul afectiv
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1996). Cât despre practicile legate de corp (dans, sport, gimnastică...), ele sunt și mai mult diferențiate după sexe. • Geografia Privitor la faptul că determină locurile de reședință, modurile de viață specifice care le sunt asociate (urban/rural) și problemele de morfologie (densitate socială), ne îndoim de preeminența acestui factor. Se constată, de fapt, că viața culturală este întotdeauna stimulată de o ofertă concentrată (în regiunea pariziană). Invers, televiziunea are tendința de a-i ține pe oameni acasă și de a le
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privind sectoarele protejate, care inaugurează o politică planificată a patrimoniului arhitectural, aplicată în centrele orașelor istorice. Statul își asumă finanțarea operațiunilor de reabilitare. În această politică tipic centralizată, sunt protejate exemplarele din patrimoniul național împotriva mareei de urbanizare care dezechilibrează morfologia orașelor. Anul 1964 reprezintă o schimbare radicală de scară și o inversare a punctului de vedere. Totul se petrece ca și cum amenințarea asupra orașului ar necesita depășirea cadrului acestuia. Din instrument de evaluare, patrimoniul devine obiect de evaluat. Dinspre oraș, privirea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de legitimități, de grupări). Această modelizare conceptuală a datelor istorice este foarte des utilizată de Weber. Medieri: teoria medierilor își fixează atenția asupra intermediarilor care fac posibil schimbul. Socialul rezidă în acest acord intermediar, care poate fi numit și interacțiune. Morfologie: se referă la fenomenele de grup, în ceea ce privește densitatea, repartizarea, volumul și dinamismul acestuia. Pentru durkheimieni, morfologismul se substituie destul de ușor materialismului (marxist). Muzeologie: știință apărută recent (anii 1930) care studiază mecanismele muzeale: modul de selecție și expunere ale obiectelor, raportarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
169, 174-175, 177, 192, 224, 231-232, 245, 248, 250, 270, 280, 300, 309-310. Monopol, 20, 70, 73, 166-167, 188, 203, 212, 219-220, 223, 238, 240, 245, 248, 250, 257, 261, 264, 273-274, 283. Monument istoric, 13, 96, 223, 227-228, 233. Morfologia grupurilor, 69, 122, 230. Motivație, 77, 85, 91, 101, 104-105, 138-139, 219, 235, 264. Muncitor, 87, 91, 125, 127-129, 146, 152, 172, 217, 283. Muzeologie, 102-103. Muzeu, 26, 49, 65, 90, 95-96, 98, 101-103, 116, 123, 125, 156, 178, 190
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
feminitate, sexualitate, reproducere, sensul atracției, al corpului și evaluării sale, capacitatea de a alăpta) sunt receptate diferit în funcție de vârstă, status familial, social, cultural, emoțional și constituie eventualități multiple din punct de vedere medical sau în afara preocupărilor induse de patologie. O morfologie mamară ideală, care să în-trunească acordul unanim privind forma și volumul, n-a fost descrisă pentru că sânul este baza unei viziuni personale. Forma sânilor poate fi considerată în funcție de circumstanțe (corp îmbrăcat, nud, în postura alăptării sau în context erotic) sau
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sânii hollywood-ieni, în anii '70, sânii fără sutien, iar din anii '90 "se poartă" sânii tot mai ridicați. Prin prisma istoriei, artei, moravurilor, volumul și forma nu permit formularea caracteristicilor unui sân "tip". Pentru a obține o vedere sintetică asupra morfologiei mamare, trebuie făcută o analiză a unor elemente componente și a limitelor variațiilor lor normale (situare, aspect, volum, limite). Aspectul estetic a fost corelat în special cu absența ptozei. Ptoza mamară nu este o stare patologică în sensul curent al
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
îndoit o clipă că există un "pe urmă" și un "dincolo". Toate presupun rupturi de nivel, praguri, treceri, tărâmuri diferite, vehicule, luntrași, zei psiho-pompi. Toate presupun desprinderi ale sufletului de trup, apoi călătorii ale sufletului, halte și etape. Există o morfologie a peisajului străbătut, o cronologie a acestei călătorii, un punct terminus al ei. Pe scurt, toate religiile dezvoltă o scenografie a lui "apoi" și "dincolo". În marile religii lucrurile se complică, apar articulații între "aici" și "acolo", armonii subtile, oglindiri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Plecând de la date mai vechi și de la cele prezente, în limitele unor ipoteze riguroase, demografia stabilește perspectivele asupra evoluției populației și schimbările de structură la care trebuie să ne așteptăm. Demografia studiază cadrul social în ansamblu său și pe părți, morfologia și viitorul acestuia (Larousse, Dicționar de sociologie, 1996, p. 80). Într-o formulare mai strânsă, putem spune că demografia este studiul mărimii, compoziției și distribuției populațiilor umane și a modului cum acești factori se schimbă în timp. Termenul de populație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
învățare, Horst Siebert, 272 pag., 110.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 102 pag., 75.000 lei • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 72.000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu, 854 pag., 295.000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu, 752 pag., 362.000 lei Redactor: Gheorghe Drăgan Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
caracterul autonom și spontan al proceselor morfogenetice care construiesc structura macroscopică a ființelor vii, acestea se disting În mod absolut de artefacte (În sensul propriu: produse ale meșteșugului, ale industriei), ca și, de altfel, de majoritatea obiectelor naturale, a căror morfologie macroscopică rezultă În mare măsură din acțiunea unor agenți exteriori. Cu o excepție: din nou cristalele, a căror geometrie caracteristică reflectă interacțiunile microscopice interne ale obiectului Însuși” . Se observă că deși, În aparență Jaques Monod face o distincție clară Între
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cele mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor eroului) la o nouă stare de echilibru. 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu Niculescu, București, Univers, 1970) Vladimir Propp centrează analiza asupra funcției înțeleasă ca acțiune a personajului și definită din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea basmului considerat ca întreg ("ceea ce fac personajele este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ii) analiza legilor sau regularităților care guvernează universul narativ (C. Bremond), a logicii acțiunii (T. Todorov) și a relațiilor posibile între personaje (E. Souriau, A.J. Greimas); iii) analiza relațiilor dintre unitățile narative și manifestarea lor discursivă (raportul histoire-récit-discours). Autorul Morfologiei basmului începe prin a disocia funcțiile, altfel spus segmentele recurente de acțiune, personajele pentru a defini povestirea doar prin concatenarea funcțiilor. În momentul restituirii unității sintactice a lanțului sintagmatic se va lua în considerare și rolul jucat de personaje a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Klincksieck Miclău, Paul, 1975 "Poetica, structuralismul și semiotica" studiu introductiv la Poetica. Gramatica Decameronului de T. Todorov, București, Univers Pavel, Thomas, 1986 L'univers de la fiction, Paris, Seuil Prince, Gerald, 1973 Grammar of Stories, Mouton, La Haye Propp, V.I., 1970 Morfologia basmului, București, Univers Rastier, François, 1973 Essais de sémiotique discoursive, Paris, Mame Ricoeur, Paul 1983-1984 Temps et récit, Paris, Seuil Ricoeur, 1986 Du texte à l'action Essais d'herméneutique II, Seuil (trad.rom. Eseuri de hermeneutică, 1995, București, Humanitas
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Hjelmslev, din reunirea formei conținutului și a formei expresiei (recunoscute și analizate separat) rezultă semnul lingvistic și în genere orice semioză. FUNCȚIE NARATIVĂ În semiotica narațiunii funcția se definește ca acțiune a unui personaj, în raport cu desfășurarea intrigii (cf. Propp Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din psihanaliza lui Freud și mai ales din psihologia analitică a lui Jung. Morfologia, deși o metodă potrivită pentru studiul culturilor, e nesatisfăcătoare consideră Blaga pentru că eșuează în explicarea lor. Conform acestei concepții, factorul principal care determină cultura unei populații este viziunea acesteia asupra habitatului natural pe care-l ocupă 21. Altfel spus, viziunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru a rezolva inconsistența teoriei morfologice este transpunerea problematicii spațiale "de pe tărâmul morfologiei culturii pe planul psihologiei abisale, adică al acelei psihologii care vede în subconștient sau inconștient [...] o realitate psihică foarte complexă" (Blaga, 1936:17). Dacă însă la Frobenius și Spengler, sentimentul spațiului ca factor care stă la baza unui stil ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
David A. (2001), "Collective Identity and Expressive Forms", în Smelser, N. J. & Baltes, P. B. (ed.), International encyclopedia of the social and behavioral sciences, Londra, Elsevier Science, pp. 2 213-2 219. Spengler, Oswald (1996 [1918/1923]), Declinul Occidentului: schiță de morfologie a istoriei (vol. I și II), Craiova, Beladi. Stănculescu, Manuela și Berevoescu, Ionica (coord.) (2004), Sărac lipit, caut altă viață!, București, Nemira. Stăniloae, Dumitru (2002 [1992]), Reflecții despre spiritualitatea poporului român, București, Elion. Stăniloae, Dumitru (1939), Ortodoxie și Românism, Sibiu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau aproape toată fața ocluzală. Primele inlay-uri executate din aur erau considerate adevărate bijuterii. De fapt, în unele tratate este redată fotografia unui craniu mayaș având incisivii incrustați cu turcoaze în scop “estetic“. Avantajele inlay-urilor din aliaje metalice: -refac corect morfologia ocluzală, -refac corect proximal: punctul de contact, ambrazura ocluzală și cea parodontală, -protejează smalțul prin acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale, -pot proteja unii cuspizi periclitați, prin acoperirea acestora (= inlay-onlay), -sunt rezistente, fiabile, -sunt neutre chimic și biologic. Dezavantaje: -sunt exigente privind
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
hârtie sau gumele nu au acces total. Frezele de oțel produc însă suprafețe mult mai netede decât cele diamantate. Instrumentele Black pot fi utile (bizotatoare de dentină și de smalț). COROANE ESTETICE Generalități Sunt proteze fixe unidentare, ce refac atât morfologia, cât și estetica, deoarece sunt realizate în întregime din materiale nemetalice (ceramice, polimeri și rășini compozite), de culoare identică sau foarte apropiată cu a dinților adiacenți. Se mai numesc și coroane fizionomice. Obiective: -reabilitarea fizionomiei, -asigurarea rezistenței bontului (consolidarea lui
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aproximativ 1 mm (0,8 mm spre cervical, 1-1,2 mm spre incizal). Fața vestibulară preparată va fi ușor convexă, atât mezio-distal, cât și gingivo-incizal. În prepararea ei ne vom ghida după dinții adiacenți. Fața orală se va prepara conform morfologiei sale, dată de existența cingulumului, deci va avea în final 2 zone (pe secțiune verticală, fig. 1.29). a.) o zonă plană cingulo-gingivală, paralelă cu treimea gingivală a feței vestibulare, pentru a asigura o bună retenție (se utilizează pietre cilindrice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]