20,850 matches
-
lemnul Sfintei Cruci, informează . Prima celebrare solemnă a Crucii a avut loc în anul 335, cu ocazia sfințirii bisericii zidite de Constantin cel Mare, la propunerea mamei sale, pe Golgota, locul în care a fost îngropat Iisus, numită Biserica Sfântului Mormânt sau "Martyrium", iar mai târziu "Ad Crucem". În această biserică a fost depusă spre păstrare, la 13 septembrie, cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperit de Sfânta Elena. Sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci s-a stabilit însă
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci () [Corola-journal/Journalistic/25214_a_26539]
-
Anca Murgoci ARSENIE BOCA. La mormântul părintelui Arsenie Boca, de la Mănăstirea Prislop, ajung oameni care și-au pierdut orice speranță și care au senzația că rugăciunile lor sunt zadarnice. ARSENIE BOCA. Drumul până la mormântul lui Arsenie Boca nu este unul foarte ușor, indiferent din ce parte
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
Anca Murgoci ARSENIE BOCA. La mormântul părintelui Arsenie Boca, de la Mănăstirea Prislop, ajung oameni care și-au pierdut orice speranță și care au senzația că rugăciunile lor sunt zadarnice. ARSENIE BOCA. Drumul până la mormântul lui Arsenie Boca nu este unul foarte ușor, indiferent din ce parte a țării vii. Se află într-o zonă pitorească, în Hunedoara, mai precis în Silvașu de Sus, la 13 kilometri de Hațeg. Drumul este sinuos, dar mașinile se
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
să-și abandoneze mașinile la distanță de poarta lăcașului de cult. ARSENIE BOCA. Până când ajungi la Mănăstirea Prislop, la fiecare cotitură vezi oameni care vând flori. Unii săteni îți spun că nu mai are rost să cumperi pentru că oricum la mormântul "Sfântului Ardealului" sunt munți de flori, iar călugărițele nu știu ce să mai facă cu ele. Și chiar așa stau lucrurile. Mormântul lui Arsenie Boca este mereu acoperit cu flori, semn că oamenii nu îl uită nici în restul anului. Legenda spune
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
cotitură vezi oameni care vând flori. Unii săteni îți spun că nu mai are rost să cumperi pentru că oricum la mormântul "Sfântului Ardealului" sunt munți de flori, iar călugărițele nu știu ce să mai facă cu ele. Și chiar așa stau lucrurile. Mormântul lui Arsenie Boca este mereu acoperit cu flori, semn că oamenii nu îl uită nici în restul anului. Legenda spune că plantele nu se ofilesc, iar cine atinge crucea de la mormânt se vindecă de boli. ARSENIE BOCA. La poarta mănăstirii
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
mai facă cu ele. Și chiar așa stau lucrurile. Mormântul lui Arsenie Boca este mereu acoperit cu flori, semn că oamenii nu îl uită nici în restul anului. Legenda spune că plantele nu se ofilesc, iar cine atinge crucea de la mormânt se vindecă de boli. ARSENIE BOCA. La poarta mănăstirii te întâmpină un afiș pe care scrie care este ținuta obligatorie: fustă lungă, bluză fără decolteu, capul acoperit - pentru femei, iar pentru bărbați, pantalonii trebuie să depășească genunchii. La o aruncare
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
mai mulați. Și pentru că legea este sfântă și se spune că nimeni nu are voie să intre astfel îmbrăcat, la intrarea în curtea Mănăstirii Prislop există fuste lungi pe care femeile le pot împrumuta. ARSENIE BOCA. De la biserică și până la mormântul lui Arsenie Boca este cale lungă... cam de câteva mii de oameni. Românii stau la coadă cu orele, iar la mormântul lui Arsenie Boca se roagă câteva secunde - cât să sărute crucea și să o atingă cu o haină sau
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
în curtea Mănăstirii Prislop există fuste lungi pe care femeile le pot împrumuta. ARSENIE BOCA. De la biserică și până la mormântul lui Arsenie Boca este cale lungă... cam de câteva mii de oameni. Românii stau la coadă cu orele, iar la mormântul lui Arsenie Boca se roagă câteva secunde - cât să sărute crucea și să o atingă cu o haină sau cu un alt obiect drag. În acest colț de rai, cum îl numesc mulți, vin oameni care parcă nu mai au
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
mame cu copii bolnavi în brațe a căror durere din suflet le-o poți citi în lacrimile de pe obraji. Oamenii vin, pleacă și speră ca Arsenie Boca să facă minuni, la fel cum făcea și în timpul vieții. ARSENIE BOCA. La mormântul lui Arsenie Boca, puțini îndrăznesc să facă fotografii. În celelalte locuri din curtea Mănăstirii Prislop, creștinii imortalizează diferite instantanee, dar la mormânt, oamenii sunt mai rezervați. De ce există acest cult pentru ARSENIE BOCA Contactat de , Dan Ciachiar, teolog și scriitor
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
și speră ca Arsenie Boca să facă minuni, la fel cum făcea și în timpul vieții. ARSENIE BOCA. La mormântul lui Arsenie Boca, puțini îndrăznesc să facă fotografii. În celelalte locuri din curtea Mănăstirii Prislop, creștinii imortalizează diferite instantanee, dar la mormânt, oamenii sunt mai rezervați. De ce există acest cult pentru ARSENIE BOCA Contactat de , Dan Ciachiar, teolog și scriitor, a eplicat de ce există un cult pentru ARSENIE BOCA și de ce oamenii vin în număr atât de mare să se roage la
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
oamenii sunt mai rezervați. De ce există acest cult pentru ARSENIE BOCA Contactat de , Dan Ciachiar, teolog și scriitor, a eplicat de ce există un cult pentru ARSENIE BOCA și de ce oamenii vin în număr atât de mare să se roage la mormântul de la Mănăstirea Prislop. Există o nevoie de sfințenie. Poporul român are o înclinație spre sfințenie. După cum știți, românii respectă și perioadele de post. Pe de altă parte, este nevoie și de o refacere a unei demnități naționale ultragiate în acești
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
român are o înclinație spre sfințenie. După cum știți, românii respectă și perioadele de post. Pe de altă parte, este nevoie și de o refacere a unei demnități naționale ultragiate în acești 20 de ani. De aceea, oamenii se regăsesc la mormântul lui Arsenie Boca. Românii au nevoie de preoți ca Arsenie Boca pentru că se regăsesc în el. Repet: este o nevoie pentru că românii sunt un popor cu caracter ascetic. Arsenie Boca este o personalitate despre care se vorbea și înainte de '89
EXCLUSIV. Tărâmul unde românii vin cu miile să se roage. Este locul pe care puțini îndrăznesc să-l fotografieze. “Oamenii se regăsesc aici” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25218_a_26543]
-
căci curtea fiind închisă era Cum numai de trecut lemnele din mână în mânăecou, Iupidia-iupaida... eram pe trei rânduri de la grămadă până la magazie-nu Cine a făcut cântecul? aveam chef, ne întrețineam unul cu altul să treacă timpul O liniște de mormânt s-a așternut ceeace l-a inervat până ce și-a vârât dracul codița și am început să versific, și mai tare pe director, bănuind un complot”. căci de cântat, mai ușor: Și nu din solidaritate nimeni nu a spus nimic
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
plantă considerată a avea proprietăți apotropaice. RUSALII. TRADIȚII și OBICEIURI. Ajunul RUSALIILOR, biserica a consacrat-o Moșiilor de vară - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar și prilej de veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumbla printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul RUSALIILOR. De RUSALII nu este bine să se lucreze, fiind primejdios din cauza osândei grele pe care poți să ți-o atragi. Tot
RUSALII sau POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. De ce nu este bine să lucrezi de RUSALII. TRADIŢII ŞI OBICEIURI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25296_a_26621]
-
au populat copilăria, ale unor familii care au dispărut, fiind înghițite de acel Buenos Aires al anilor ’30, când toate acele sate de la câmpie au fost decimate de criză, lăsându-și morții și mai singuri ca înainte. Familia Peña. Acolo era mormântul unde zăcea Escolástica. Domnișoara cea Mare, întocmai. Misterioasa fată bătrână, plină de danteluțe și zorzoane, cu felul ei de a-l accentua pe a și cu manierele de argentiniancă de viță veche. Și familia Prados, și familia Olmos, cei care
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
aducere aminte a lui John C. Murray care s-a săvârșit din viață la 25 ianuarie 1882 la vârsta de 40 de ani. Din partea soției și a copiilor.” (în engleză în original). Până când, în sfârșit, puțin aplecat într-o parte, mormântul mamei sale: María Zeno de Bassán Născută la Veneția în 1870 Decedată în acest sat în 1913. Și cel al tatălui, alături, și cele ale fraților. A petrecut acolo un lung răstimp. Apoi a înțeles că e zadarnic, că se
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
spre ieșire, văzând sau întrezărind alte nume din copilăria sa: Audiffred, Murphy, Martelli. Până când, pe neașteptate, a văzut uimit o lespede pe care stătea scris: Ernesto Sabato a dorit să fie înmormântat în pământul acesta cu un singur cuvânt pe mormântul său PACE S-a sprijinit de un grilaj scund și a închis ochii. Apoi, când i-a deschis, a plecat din cimitir cu un sentiment care n-avea nimic tragic: chiparoșii funebri, liniștea nopții care se apropia, văzduhul cu ușoare
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
zile, sufletele morților au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi. Pentru ca sufletele celor adormiți să se întoarcă fără incidente în mormintele din care au plecat și să fie împăcate cu această situație, rudele celor comemorați trebuie să le împartă pomeni și să respecte tradițiile familiei. Ofrandele se dăruiesc săracilor și străinilor Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moșilor cei
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineața Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin și cireșe. Ritualul de comemorare se continuă în cimitire Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Aici, credincioșii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
uitarea. Ca romancier, aș spune că uitarea e mai degrabă deziluzie, les illusions perdues, pe când memoria este doliul. Monumentele sunt felul celor rămași de a purta doliu după cei care n-o să se mai întoarcă. E ca și cum ai face un mormânt, ca să poți continua să trăiești, deși te doare. În privința uitării, cred că trebuie să nuanțăm. Franța nu-și uită supraviețuitorii pentru că așa vrea. Ci pentru că n-are putere să se mai ocupe și de ei, pentru că nu-i poate ajuta
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
Ada și „versuri sfioase, de confesiune și descriptiv-naturiste”, cum zice Ciopraga,5 dar cînd suferă o face fără cruțare. Nici de sine, nici de retorică lăcrimoasă și funebrală: „De cînd plecatai veacuri sunt,/ Pierdută mi-i visarea,/ Vieața-mi calcă spre mormînt/ Și al nimicirii aspru vînt/ Îi spulberă cărarea” (Te-ai dus). Astea nu-s chiar „miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate” (cu rețeaua, însă, așa e), cum zice Lucia.6 Astea-s strigăte în regulă, vaiete eclatante
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
spulberă cărarea” (Te-ai dus). Astea nu-s chiar „miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate” (cu rețeaua, însă, așa e), cum zice Lucia.6 Astea-s strigăte în regulă, vaiete eclatante, căci Ada merge direct „către un mormînt de jale” (Apus). E drept că nici n-are încotro altundeva să meargă, întrucît luminozitatea vieții abia de i-a strălucit o clipă: „Șiafară- i iarnă grea/ Și vîntul se muncește între pămînt și stele;/ Iar plînsu-i are ceva din
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
nostru. Degeaba ! Nu-mi trece prin minte nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Vorba lui C.A. Rosetti : „A cui e vina?“ Răspunsul aparține viitorului. i. Ultimele două versuri ale poeziei sînt gravate pe piatra de căpătîi a mormîntului Aureliei Rusu. Există însă și părerea că această elegie „a izvorît din durerea prilejuită poetului de moartea surorii sale Victoria (15 septembrie 1884 - 3 martie 1904), care a fost învățătoare și s-a stins de tuberculoză” (vezi Octavian Goga, Opere
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
continuă, transpirațiile abundente, o făcură pe tămâie în cățuile de tablă așezate lângă crucile smerite. cățelușă să se simtă din nou acasă ca pe ceva dorit, Deodată, porumbelul zări ceva straniu. căutat. Bătrânul Constantinidis alerga, însoțit adesea de Deasupra unui mormânt, o cățelușă mică scurma cockerul neastâmpărat, pe la toți medicii cunoscuți și pământul afânat. Curios, porumbelul se apropie în zbor și necunoscuți. Toate tratamentele prescrise se dovediră se așeză pe creanga celui mai apropiat copac. Privea la neputincioase. Se părea că
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
de nuntă și crucea albită. Din mișcare mișcări îmi sporesc și urcă tot cerul și coboară infernul. Cresc din muzici urechi, tristeți curg violet pe arbori străvechi. În soarele rotitor mi se-nfige tot sternul. IV Se sparge misterul din mormânt, se sparg ochii din frunze. Și toate lucrurile se amestecă triste, nebune, lehuze. Se-ndeasă unele-n altele, luciu peste lemn, lemn peste coarne, încât numai au loc, și densitatea ridică temple de granit. Din spinare, aburi de lună fierbinte mi
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]