655 matches
-
același comandant. Ajuns acolo, Generalul mi-a făcut cunoscut, în secret, decizia luată de a abandona Bulgaria cucerită. Eu am izbucnit în plâns, pentru că ei, bulgarii, riscau pericolul de a fi masacrați, pentru că au dat un ajutor forțat impunătoarei Armate Moscovite; pentru mine, apoi, moartea era inevitabilă; pentru că deja iraționalii Turci spuneau că eu, aflându-mă în teritoriul lor, m-am dat de partea Moscoviților și i-am chemat să vină să pună stăpânire pe Bulgaria. Generalul, mișcat de lacrimile mele
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
multe orașe și pătrunse către [259v] munți: Episcopul își reînnoi insistențele, pe lângă Catolici, la trecerea în Valahia; în sfârșit, cu ajutorul Marelui General, Dunărea fu trecută.Bulgarii s-au oprit în Valahia nemulțumiți de faptul că trebuiau să se supună trupelor Moscovite. De aceea își doreau să se reîntoarcă la prima sclavie. Eu, îndurerat și slăbit de atâtea eforturi, cazui bolnav pe moarte, dar refăcându-mă, cât de cât, în ceea ce privește sănătatea, mi-am continuat misiunea și, între timp, au venit doi Pasioniști
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
percepția ucrainenilor cu privire la inamicii naționali a fost subliniată la Conferința OUN-B din Cracovia, din 1941, când s-a afirmat, la un moment dat, că evreii din URSS au fost sprijinitorii de nădejde ai regimului bolșevic, acționând ca avangardă a imperialismului „moscovit” în Ucraina. În continuare, s-a recunoscut că guvernul bolșevic a exploatat sentimentele antievreiești ale maselor de ucraineni pentru ca să le distragă atenția de la problemele reale și să le îndrepte frustrările spre declanșarea de pogromuri. OUN trăgea concluzia că, pe de-
Stepan Bandera () [Corola-website/Science/320395_a_321724]
-
reformistă. Regele a alcătuit o propunere pentru o nouă consituție, cu contribuții din partea lui Stanisław Małachowski (președintele Sejmului), Ignacy Potocki, Hugo Kołłątaj, Stanisław Staszic, secretarul italian Scipione Piattoli al regelui, și alții. Susținătorii propunerii, deși amenințați cu violențe de către Partidul Moscovit din Sejm (așa-numiții „hatmani”), și cu mulți deputați încă neîntorși din vacanța de Paște, au reușit să mute discutarea Actului Guvernamental cu două zile mai devreme, față de cum era planificat inițial pentru 5 mai. Dezbaterea și adoptarea Actului Guvernamental
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
și de hatmanii cazacilor ucraineni Bogdan Hmelnițki ș Ivan Sirko. Arhimandritul Mănăstirii Pecersk din Kiev, Inokentii Ghizel, considera că poporul rus este format din trei ramuri: rușii mari, rușii mici și rușii albi, aflate toate sub autoritatea îndreptățită a țarilor moscoviți. Cronicarii ucraineni au folosit, de asemenea, termenul „Rusia Mică” în scrierile lor, ca, de exemplu, Samiilo Veliciko, ieromonahul Leontii Bobolinski și arhimandritul Ioaniki Goliatovski. „Rusia Mică” a fost o denumire aplicată Ucrainei occidentale, după ocuparea acesteia de către Rusia la sfârșitul
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie. Și-a petrecut următorii
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
-și ispășirea pedepsei în închisoarea Doftana. În 1936 este ales membru al CC al PCR, devenind lider al "facțiunii din închisori" a partidului (termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică - "facțiunea moscovită"). Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-și cea mai mare parte a detenției în timpul celui de-al doilea război mondial. Închis în aceeași
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
august 1944, înainte de lovitura de stat, i se da drumul din inchisoare. Este ales Secretar General al Partidului Comunist Român în 1945, dar nu a reușit să dețină controlul asupra partidului până în 1952, când a epurat partidul de membrii "facțiunii moscovite" în frunte cu Ana Pauker (liderul neoficial al partidului de la terminarea războiului, care s-a bucurat multă vreme de sprijinul lui Stalin). În 1946-1947, el a fost membru al delegației române conduse de Gheorghe Tătărescu la tratativele de pace de la
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
până atunci de stalinist. Dej a devenit arhitectul unei noi politici externe și economice semiautonome în cadrul Pactului de la Varșovia și a CAER-ului la sfârșitul deceniului al șaselea. El a luat hotărârea creării unei industrii grele, inițiativă care contravenea planurilor moscovite care rezervaseră pentru România rolul de grânar al blocului comunist. Astfel, a fost creat Combinatul siderurgic de la Galați, a cărui producție se baza pe minereuri de fier importate din India și Australia). Deasemenea, în 1953 a fost dată în exploatare
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
dependent de morfină, dar, cu ajutorul primei sale soții, reușește să învinga răul. În 1920 renunță la cariera de medic și se dedică scrisului. Începe să colaboreze cu ziarele și trupele de teatru locale. În 1921 se mută la Moscova. Editura moscovită “Nedra” îi publică nuvelele "Diavoliada" și "Ouăle fatale". În revista “Rossia” apare primul său roman, "Garda Albă". În 1924 se desparte de Tatiana Lappa pentru a se recăsători cu Liubov Evghenevna Belozerskaia. Din 1925 începe să colaboreze cu Teatrul Academic
Mihail Bulgakov () [Corola-website/Science/297699_a_299028]
-
Acordurile de la Helsinki. Un alt fenomen cultural în URSS legat de Gulag a fost migrarea forțată a numeroși artiști în Siberia. Mulți oameni care au lucrat în Magadan au remarcat că, de exemplu, nivelul teatrelor era comparabil cu nivelul teatrelor moscovite. sovietice arată că printre țelurile GULAG era și colonizarea zonelor îndepărtate slab populate. Așa a fost introdusă noțiunea de "colonizarea voluntară". Când își ispășea cea mai mare parte a condamnării, întemnițatul putea fi eliberat pentru bună purtate în "colonia voluntară
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
a doua a "Serilor în cătunul de lângă Dikanka". 1842: La 9 decembrie are loc premiera comediei "Căsătoria" la Petersburg . În această perioadă, deși gloria sa atinge apogeul , starea dispoziției psihice și fizice îi este din ce în ce mai precară. 1843: are loc premiera moscovită a comediilor "Căsătoria și Jucătorii de cărți" (Teatrul Mare, 5 februarie) și primul spectacol cu "Jucătorii de cărți" la Petersburg (26 aprilie). 1850: În primăvară Gogol o cere în căsătorie pe contesa Anna Vielgorskaia, care îl refuză. 1852: La 1
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
engleza și rusă, excelentă pianista, Inessa a devenit guvernanță. La vârsta de nouăsprezece ani s-a căsătorit cu Alexandr Evghenievici Armând, fiul unui negustor bogat. În următorii opt ani de zile a dus o viață conformă cu standardele înaltei socități moscovite, trăind în armonie cu soțul ei, (cu care a avut cinci copii), călătorind, citind foarte mult, (inclusiv literatura social-politică), ocupându-se cu actele caritabile, deschizând o școală pentru copii țărânilor și alăturându-se mișcării feministe căreia i-a rămas credincioasa
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
lungul râului Amur și pe coasta Pacificului. În 1648, cazacul Semion Dejnev a descoperit Strâmtoarea Bering care desparte Asia de America de Nord. Marele Imperiu Rus, care avea să se afle pentru aproape trei secole într-o continuă expansiune, se născuse. Controlul moscovit al noii națiuni asupra zonelor de azi ale Rusiei a continuat după intervenția poloneză din anii 1605-1612, Rusia fiind condusă din 1613 de dinastia Romanov, (primul țar al acestei noi dinastii fiind Mihail Romanov). Petru cel Mare, care a domnit
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
Roșie. Expoziția Realizărilor Economice include 72 de pavilioane care se ocupă cu industria, agricultura, știința și cultura. O altă importantă instituție din Moscova este Grădina Botanică a Academiei Științei Rusești. Teatrul Bolșoi, în traducere Teatrul Mare, este reprezentativ printre teatrele moscovite. Moscova este un port, capitala și cel mai mare oraș din Federația Rusă. Este situată pe râul cu același nume, Moscova. Orașul Moscova este centrul economic, politic și cultural al Rusiei. Autostrăzile și numeroasele linii aeriene fac legătura dintre Moscova
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
și forma oficială de guvernarea a Rusiei între urcarea pe tron, asumarea titlului de țar de către Ivan cel Groaznic în 1547 și fondarea de către Petru cel Mare a Imperiului Rus în 1721. Anumiți cercetători ruși consideră că propagarea termenului Țaratul Moscovit în Europa Occidentală a fost un rezultat al politicii Poloniei.. La zece ani de la fondarea Imperiului Rus, Voltaire mai folosea încă termenul de Țaratul Moscovit în lucrarea sa „Istoria lui Carol al XIII-lea, regele Suediei (1731)”. Termenul este folosit
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
cel Mare a Imperiului Rus în 1721. Anumiți cercetători ruși consideră că propagarea termenului Țaratul Moscovit în Europa Occidentală a fost un rezultat al politicii Poloniei.. La zece ani de la fondarea Imperiului Rus, Voltaire mai folosea încă termenul de Țaratul Moscovit în lucrarea sa „Istoria lui Carol al XIII-lea, regele Suediei (1731)”. Termenul este folosit însă și de unii dintre cercetătorii ruși și este considerat de către ei autentic rus. În secolul al XVI-lea, monarhul rus a devenit o figură
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
condițiile stării neîncetate de război în care se afla țaratul cu vecinii săi. Rusia a rămas o entitate relativ necunoscută în Europa de vest până la publicarea în 1549 a lucrării baronului Sigismund von Herberstein, „Rerum Moscoviticarum Commentarii” ("Note cu privire la afacerile moscovite"). Această lucrare cuprindea o mulțime cuprinzătoare de informații despre un stat care era necunoscut în vest. În deceniul al șaptelea al secolului al XVI-lea au fost publicată memoriile de călătorie din Rusia ale lui Adam Olearius, care au fost
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
râului, o zonă slab populată în acele timpuri. În perioada 1559 - 1571, Țaratul Rusiei a construit o serie de fortificații, care au fost ocupate mai apoi de cazacii independenți. În 1577, după ce cazacii de pe Volga au fost înfrânți de armatele moscovite, aceștia s-au împrăștiat. O parte a lor și-au întemeiat noi așezări în bazinul râului Terek. Voievodul Novosilțev a construit o nouă fortificație în regiune, punând bazele astfel Armatei cazacilor de pe Terek. În 1584, și această fortificație a fost
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
un nou avanpost. Doar doi ani mai târziu, avanpostul a rezistat cu eroism la atacurile kumîkilor și daghestanezilor. Deși rezistența lor a câștigat admirația țarului, cazacii au fost sfătuiți să-și dărâme avanpostul. Cazacii de pe Terek au luptat alături de trupele moscovite pentru înfrângerea în 1671 a răsculaților lui Stenka Razin. În 1680, după ce schisma din Biserica Ortodoxă Rusă a atins și stanițele cazacilor de pe Don, un număr de credincioși de rit vechi și-au părăsit satele și s-au așezat pentru
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
pe 6 iunie 1607, în Bătălia de la Guzów. Un alt conflict important din timpul domniei lui Sigismund a fost Războiul polono-moscovit (1605 - 1618), cunoscut sub numele de Dymitriads. Sigismund și mulți dintre magnații polonezi au încercat să exploateze războiul civil moscovit, și după un lung război, Armistițiul Deulino a oferit unele concesii teritoriale pentru Republică (în principal Voievodatul Smolensk). Cu toate acestea, acest război a crescut tensiunile dintre Polonia și Rusia și a ruinat perspectivele pentru o Republică polono-lituaniană moscovită. Sigismund
Sigismund al III-lea Vasa () [Corola-website/Science/318135_a_319464]
-
civil moscovit, și după un lung război, Armistițiul Deulino a oferit unele concesii teritoriale pentru Republică (în principal Voievodatul Smolensk). Cu toate acestea, acest război a crescut tensiunile dintre Polonia și Rusia și a ruinat perspectivele pentru o Republică polono-lituaniană moscovită. Sigismund a murit la vârsta de 65 de ani în Castelul Regal din Varșovia. Mulți istorici cred că Sigismund a privit Polonia ca pe un instrument care să-i permită să recâștige tronul Suediei. În acest scop, el a încercat
Sigismund al III-lea Vasa () [Corola-website/Science/318135_a_319464]
-
(n. 2 martie 1976, Moscova) este un actor rus. S-a născut într-o familie tipică de intelectuali moscoviți, în care alți actori nu au mai fost, tatăl său fiind lingvist, iar mama - terapeut. Părinții au divorțat pe când Daniil era foarte mic, de aceea foarte mult timp el a locuit cu bunicii. În prezent tatăl său locuiește în Boston
Daniil Strahov () [Corola-website/Science/318792_a_320121]
-
a acordat limbii române statut de limbă regională. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Oprișeni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Comunitățile religioase din Oprișeni cuprind o parohie a Bisericii Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei moscovite și o mare adunare de creștini evanghelici-penticostali. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Oprișeni se ridica la 1800 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,61%), cu o minoritate de germani (1,28%), una de ruteni (1,0%) și una
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
organizației de la Harkov, din aprilie 1944. OUN-B a condamnat în timpul acestui congres crimele antievreiești. În timpul congresului s-a afirmat la un moment dat că evreii din URSS au fost sprijinitorii de nădejde ai regimului bolșevic, acționând ca avangardă a imperialismului „moscovit” în Ucraina. În continuare, se recunoștea că guvernul bolșevic a exploatat sentimentele antievreiești ale maselor de ucraineni pentru ca să le distragă atenția de la problemele reale și să le îndrepte frustrările spre declanșarea de pogromuri. OUN trăgea concluzia că pe de-o
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]