1,884 matches
-
îmi spune ceva pe limba lui, dar își dă seama că nu pricep, dansează în jurul meu, mă prinde cu multă grijă de picior, își încearcă a joacă dinții, știe el cât de mult, fără să muște cu adevărat. Unul din motani doarme noaptea cu mine, altul se încălzește dormind peste câine, în cușca acestuia și care îl suportă cu multă îngăduință. Câteodată se miros bot în bot unul pe celălalt, în semn de afecțiune deosebită, mă gândesc. Pe câteva din pisicuțe
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
îmi spune ceva pe limba lui, dar își dă seama că nu pricep, dansează în jurul meu, mă prinde cu multă grijă de picior, își încearcă a joacă dinții, știe el cât de mult, fără să muște cu adevărat. Unul din motani doarme noaptea cu mine, altul se încălzește dormind peste câine, în cușca acestuia și care îl suportă cu multă îngăduință. Câteodată se miros bot în bot unul pe celălalt, în semn de afecțiune deosebită, mă gândesc. Pe câteva din pisicuțe
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
un antierou în ceea ce-i privește semnalmentele. Este prea înalt față de restul oamenilor, având 2,5 m, apoi este chel și are burtă, fiind cam „amplu”, deși-i un vegetarian convins, mare consumator de ciuperci, această „carne” vegetală. Unul dintre motanii săi se va numi chiar Ciupercă - ucis la intrarea în Arcă și clonat apoi. În cei 10 ani ai epopeii, burta lui Tuf continuă să crească, semn că Martin nu le avea, în anii '70, nici cu operațiile estetice, nici
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
echipaj ce dorește s-o confiște, nava neavând intenția să-și cedeze punțile fără lupta pentru care fusese programată împotriva invadatorilor. Fracționați în două „bisericuțe”, clienții lui Tuf intră în Arcă deja pregătiți să se elimine reciproc. Prima victimă este motanul Ciupercă, apoi Anittas, ambii expuși forțat la atmosfera contaminată a imensei nave. Până la urmă cu toții, exceptându-i pe Tuf și „mercenara” Rica Downstar, cad victime creaturilor monstruoase slobozite din bazinele de clonare ale navei. Călare pe T-Rex, pe care-l
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
și câinoase, Mă-mpinge-apoi, sfârleaza năucita, Spre miezul vârstei țări și colțuroase. Într-un târziu cătând prin vechi sertare Dau de scrisori, fotografii, idile... Dar timpul crunt, mă lasă-n așteptare, Timid și singur, cerșetor de zile! DIN ÎNTÂMPLARE Din întâmplare motanul mătușii mele Rodica nu prinde nici un șoarece pentru că, tot din întâmplare, șoarecii se comportă mult mai deștept decât domnia sa motanul Tutuluț. Sau poate din întâmplare, motanul, de altfel bine hrănit de mătușa Rodica, preferă biscuițeii lui mici și gustoși, - care
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
scrisori, fotografii, idile... Dar timpul crunt, mă lasă-n așteptare, Timid și singur, cerșetor de zile! DIN ÎNTÂMPLARE Din întâmplare motanul mătușii mele Rodica nu prinde nici un șoarece pentru că, tot din întâmplare, șoarecii se comportă mult mai deștept decât domnia sa motanul Tutuluț. Sau poate din întâmplare, motanul, de altfel bine hrănit de mătușa Rodica, preferă biscuițeii lui mici și gustoși, - care-i apar, din întâmplare zi de zi în farfuriuța de lut de lângă ușa casei - față de niște șoareci întâmplători, neurotici, capricioși
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
mă lasă-n așteptare, Timid și singur, cerșetor de zile! DIN ÎNTÂMPLARE Din întâmplare motanul mătușii mele Rodica nu prinde nici un șoarece pentru că, tot din întâmplare, șoarecii se comportă mult mai deștept decât domnia sa motanul Tutuluț. Sau poate din întâmplare, motanul, de altfel bine hrănit de mătușa Rodica, preferă biscuițeii lui mici și gustoși, - care-i apar, din întâmplare zi de zi în farfuriuța de lut de lângă ușa casei - față de niște șoareci întâmplători, neurotici, capricioși și recalcitranți, și care au un
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
Cu-cu! Eu cu-cu! Se aude soneria. CUCU: Da, mamăă!... A venit tovarășa noastră de la serviciu (deschide ușa soției). DOAMNA CUCU: (Îmbrăcată tinerește, fustă nu pantaloni, se apleacă și-și sărută soțul pe frunte. Cucu se comportă ca un motan alintat): Ce mai faci măi Cuculeț? Ți-a fost dor de mine? CUCU: Dor mărunt, dor mărunt. Mișcare liberă. Doamna Cucu trece în dormitor, se schimbă, apoi în bucătărie, se aude robinetul, se spală. Reapare ștergându-se pe mâini. Stau
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
în discuțiile cu mamă-sa. De astă dată, atentă 95%, simțise că înșiruirea făcută mai avea un loc de completat! Problema era că nu-și dădea seama cu care dintre cei "plecați"? S-ar fi înregimentat și Fiuliță, dragul de motan... o amendă în sine Nicole. Trecuse aproape un an... și nu-și reveniseră după irosirea animăluțului. Șaptesprezece ani le îmbogățise căminul purtându-și blănosul trup prin camere, lustruind gingaș orice atingea prin unduirea dezmierdătoare a fracului galben-dungat, purtat peste albul
C’EST LA ROSE... de ANGELA DINA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352196_a_353525]
-
-și reveniseră după irosirea animăluțului. Șaptesprezece ani le îmbogățise căminul purtându-și blănosul trup prin camere, lustruind gingaș orice atingea prin unduirea dezmierdătoare a fracului galben-dungat, purtat peste albul fin al gâtului și pieptului, aducându-le aminte că au un motan ori de câte ori îl aveau în față, doar purta inscripționat pe frunte însemnul majestuos M, făcându-le să se considere avute datorită imenșilor ochi de chihlimbar genați de două șiruri de cili roșiatici... Poate era mai confortabilă pentru fată omisiunea?! Poate, spre
C’EST LA ROSE... de ANGELA DINA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352196_a_353525]
-
îmi spune ceva pe limba lui, dar își dă seama că nu pricep, dansează în jurul meu, mă prinde cu multă grijă de picior, își încearcă a joacă dinții, știe el cât de mult, fără să muște cu adevărat. Unul din motani doarme noaptea cu mine, altul se încălzește dormind peste câine, în cușca acestuia și care îl suportă cu multă îngăduință. Câteodată se miros bot în bot unul pe celălalt, în semn de afecțiune deosebită, mă gândesc. Pe câteva din pisicuțe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
s-a făcut nevăzut. Nici un mort, dar erau răniți destui. Când s-a constatat că la ora respectivă soția primului ministru se afla în liceu, lucrurile au luat o întorsătură gravă. Îmi terminasem treburile mele mărunte și mă minunam de motanul mare, un fel de Tom cat, parcă ar fi fost licențiat la Oxford, atâta de manierat era. Dacă voia să iasă din bucătărie, se așeza în fața ușii și aștepta în tăcere. Dacă se afla prin preajmă unul dintre neastâmpărații ăia
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
ușii și aștepta în tăcere. Dacă se afla prin preajmă unul dintre neastâmpărații ăia mici gata să miaune la orice pas, îi trăgea pur și simplu o lăbuță peste bot și-l punea repede la respect. Nu știam că și motanii aplică astfel de corecții celor mici, când nu sunt cuminți. Au luat și ei obiceiurile noastre, asta e. Dacă mă așezam la masă neglijându-l, sta cuminte în două labe, numărându-mi dumicații și atât. Sigur că îi făceam și
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
I - Flavia Muntean apus de soare - pe deal păpădiile se aprind pe rând Locul II - Dan Norea statornicie - de zeci de ani același cuib de rândunici Locul III - Livia Ciupav Felinarul stins - doar luna și liniștea greierului Mențiune - Maria Tirenescu Motanul negru urmărește frunzele... poc! o castană Etapa 54 - 1 XII 2008 Locul I - Livia Ciupav Lătrat de câine - zdrențuită de viscol sperietoarea Locul II - Henriette Berge Cerul de iarnă- stelele s-au coborât în ramuri de brad Locul III - Corneliu
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
un fulger răzleț. Locul III - Virginia Popescu lumini și umbre - tren alergând în noapte mânat de crivăț Locul III - Corneliu Traian Atanasiu în ocoale largi ciorile fac nimb turlei - fulguie mărunt Mențiune - Monica Trif amurg de iarnă - tolănit lângă sobă motanul alb Mențiune - Valeria Tamaș Aproape singur - cu luna noului an la ceașca de ceai Etapa 62 - 26 I 2009 Locul I - Livia Ciupav Ziua morților - a mai căzut o frunză din bătrânul nuc. Locul I - Corneliu Traian Atanasiu cer întunecat
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
de vară - peste râul revărsat pod curcubeul 44 știuleți de porumb - fetițele împletind părul păpușii 45 ograda mamei- doar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia 46. fulger în noapte- încheidu-și zborul ultimul cocor 47. peronul pustiu - pe-o bancă motanul nimănui toarce la soare 48 primul clopoțel - până și nucile se mută-n ghiozdane Valeria Tamâș Referință Bibliografica: haiku / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă
ZIUA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356047_a_357376]
-
curent, apoi totul va reveni la NORMAL. Caut un vers ca pe Sf. Graal, Ca fecioria în cartierul Crucea de Piatră, Dau peste mere și pere, În Piața Matache Măcelarul, Vagabonzi, oameni și câini autodidacți Se adăpostesc în Grădina Ceșmegiului, Motanul Behemoth îmi șuieră la tâmplă, Dar Moartea mea, dacă pun mâna pe tine, Nu știu ce-ți voi face, că ești fecioară. Iubirea din ascunse amintiri, Le cânt și cânt ființa din aceste cânturi, Că om sunt eu, ca voi
CĂUTARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356881_a_358210]
-
ce-au scris o limbă”. Îl văd pe ,,bardul” Davidiuc, Ce regula n-o schimbă. . . În odaia mică, singur, Cu condeiul el s-alină, Căutând câte o rimă Ce întârzie să vină. Toby, scheaună la ușă, Cerșind de mâncare Iar motanul toarce leneș, Stându-i la picioare. Amintiri îi dau năvală, Din sătucu-i drag Și o doină parc-aude, Din frunză de fag. Copil din nou se vede Cu pălăria veche Și pana-n partea dreaptă, Purtată pe-o ureche. . . Și
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
haluștele?” În față la ROMEXPO ... tarabe, cu tot felul de produse și preparate ... Haluștele-s ... sarmale! Pe farfurioară, cu mămăliguță, haluștele ne aduc, pe mine și pe Mădălina, la tăcerea cea mai adâncă ... poate, cu un ușor tors, de plăcere, ca motanii. În timp ce mănânc, îl văd pe un fost coleg de serviciu, din Timișoara, profesor de filozofie, pensionar acum, uitându-se luuuuuuuung la cei care se învărteau pe la maramureșeni. Și el e tot de pe valea Izei ... sângele-l trage, tot aici ... dar
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
Autorului Se părea că omul care răspundea de funcționarea injectorului de ulei lipsea. Apartamentul profesorului era la etaj. El era văduv și avea doi copii perfecți. Lumea credea că sunt produși în laborator. Însuși profesorul apărea noaptea sub chipul unui motan negru. Era un profesor emerit, deși nu era membru al Academiei. Se ocupa de magia neagră. Nimeni din personalul casnic nu discuta această chestiune. Erau destule cazuri dezbătute la Tv, în oraș, astfel că profesorul nu făcea o excepție. Deși
DETENŢIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355262_a_356591]
-
foarte convins. Instalatorul o tulise, era evident. Trebuia căutat altul. Iar șoriceii nu se pricep la injectoare, în schimb pot fugi cu prima ocazie. Asistentul îl privi îngrijorat pe profesor. Pe măsură ce îl privea, acesta devenea tot mai asemănător cu un motan negru. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Detenția / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 602, Anul II, 24 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DETENŢIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355262_a_356591]
-
rând, nu știu cum a reușit Giulia să închidă ușa. Edy sărise în pat, deja se dezbrăcase din mers cu nivelul politic ridicat și a hotărât: - Costumul lui Adam nu îl dau jos în ruptul capului! Întinzându-se la perete ca un motan în așteptarea desertului la conservă. Giulia, uimită, mai mult amuzată de ținuta de oraș a lui Edy, își lăsase niște chiloței, un furou minuscul și îl urmă; venea rândul meu, pletos, slăbănog într-un chilot rupt și culmea, curat, să
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
metri, era un spațiu amenajat cu cca 200 de scaune. Sigilat. E normal, stimate tovarășe... iresponsabil cu organizarea? Sau a amenajat Primarul General, doctor, un colț de Auschwitz, cu renumitele sale băi? Aceeași situație și la cealaltă scenă, unde bietul motan Dănilă, era, cât pe ce, să ajungă în lac! În acest timp, ultramodernul teatru de vară era și el sigilat! Tot pe bani publici! * Am mai bătut câmpii despre numele unor stații. Ale mijloacelor de transport în comun. Numele lor
TABLETA DE WEEKEND (35): PRIN BUCUREŞTIUL IUBIT ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346074_a_347403]
-
mireasma ierbii transilvane. Poeziile sale îți aduc aminte de Sorescu, până la un punct, ca mai apoi metafora și firul epic s-o apuce brusc în altă parte, ajungând în spații semantice necunoscute. În antologia de față îi citim nuvela „Ispas, motan gras”, o poveste marinărească ciudată și spectaculoasă, o parabolă plină de filozofie și o meditație profundă pe marginea înțelepciunii, a meandrelor și a puterii destinului. Este multă poezie, dragoste de viață și filozofie în povestirea aceasta care se citește cu
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]