684 matches
-
mutat de-aici repede, nu-i așa? — Da. — De ce, domnișoară Graham? Din câte știm noi, toamna trecută Betty a stat în trei locuri diferite - toate în Hollywood. De ce se tot muta? Marjorie Graham scoase un șervețel din poșetă și îl mototoli. — Păi, nu știu sigur. — O urmărea cumva vreun iubit gelos? — Nu cred. Atunci ce credeți, domnișoară Graham? Marjorie oftă. — Domnule polițist, Betty se folosea de oameni. Împrumuta bani, le spunea diverse povești și... ei bine, aici locuiesc o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dalia, fie ca să scot cumva căsnicia noastră din impas. Am mâzgălit vreo cinci pagini în biroul meu, dar m-am oprit când am simțit parfumul lui Madeleine amestecându-se cu duhoarea de dezinfectant de la motelul Red Arrow. Iar când am mototolit paginile și le-am azvârlit la coșul de gunoi, n-am făcut decât să arunc paie pe foc. Am supravegheat vila din Muirfield Road patru nopți la rând. Stând în mașina parcată peste drum, am urmărit cum luminile se aprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de vis construită dintr-o ambiție de imigrant. Era un mare pas înainte față de motelul Red Arrow și de monumentul ridicat de Lee Blanchard în cinstea jafurilor bancare și a crimei. Am făcut dragoste cu Madeleine în fiecare dormitor. Am mototolit fiecare cearșaf de mătase și fiecare cuvertură de brocart, înconjurați de Picasso-uri, maeștri olandezi și vaze din dinastia Ming, care valorau sute de mii de parai. Dormeam până dimineața târziu și după-amiaza devreme, apoi mă îndreptam spre mahalaua negrilor. Privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
tine în zbor, ca să-mi treacă frica. Ileana Cosânzeana și Făt Frumos " Luminile s-au adunat la un loc pe fereastră. Acolo a venit și luna cuprinsă de foc și a luat cu ea întregul cer, pe care l-a mototolit să le stingă incendiul amarnic. Însă cum nici ele nu se terminau de ars, așa și focul nu se sătura de jucat prin preajma lor. Poate mi s-a părut, dar eu cred că peste toate aceste lucruri s-a așternut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
maniere. Unele trăznite, de exemplu, nici măcar nu-ți răspund la salut. Băiatul îi mai insinuă un ocol și se depărtă gânditor, peste drum, către Casa Centrală a Armatei, să-și cumpere ziarul. "Ăsta nu e ziar!" hotărî Celestin și-l mototoli. Era un număr de ziar compus din nu mai puțin de 19 fotografii ale unui personaj croit să viziteze uzine și fabrici. Cum le prindea plimbîndu-se singure pe afară, le cuprindea capul între genunchi, ca la curcani, le căsca pliscul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
c-o mână și c-un picior afară. ...Tipul care supraveghează ușile m-a rugat să trag steagul înăuntru. Eu i-am strigat că sânt în general, de acord. Numai să deschidă o dată, în mă-sa, porțile alea, că mă mototoliseră de tot și nu mai reușeam să respir... ...Le-au deschis. Și-am năvălit în aglomerația dinăuntru, cu atâta înflăcărare că nu numai c-am izbutit să nu mă mai prindă ușa aia grețoasă, ba chiar am reușit să-mi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
am gândit, și eu am putut să mă dezbrac în fața unei asemenea femei vreme de șase ani. M-a văzut dezbrăcat! Cum de putea să existe pe lume o alifie care să-ți ia femeia de sub ochi, să ți-o mototolească și apoi, oriunde ți-ai arunca privirile asupra ei, să găsești că ți-a lăsat ceva stricat??... Femeia aceasta, căreia încă nu puteam să mă opresc să-i spun Dina, și-a pierdut mințile și m-a dat peste cap
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe poarta cimitirului, roșu la față de stînjeneală, Crawford strigă În urma lui: — La revedere, părinte. Mulțumirile noastre. Apoi le Înapoie cazmaua groparilor impasibili și așteptă să se Îndepărteze toată lumea. Își trase de la gît cravata din crep negru și Își Îmbrăcă haina mototolită cu o mișcare a umerilor În care am recunoscut același gest pe care Îl văzusem la violatorul aspirant cînd fugise din parcarea Clubului Nautico. Cimitirul aproape se golise. Paula Hamilton o ștersese cu Hennessy, nelăsîndu-mă nici de data aceasta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dumneata! îndreaptă umerii, ce-ai dus crucea la înmormîntarea lui tata? El, ca pe jar. Negustorul nu mai prididea aducând alte costume. Nimeriră unul. Era cam strâmt, dar mergea. Când auzi prețul, i se strânse inima: - Cum, atâția bani? Jupânul mototoli pantalonii. - Stofă bună, domnule! Ce, crezi că magazinul meu are lucruri de două parale? Tot femeia se tocmi: - Mai lași dumneata. Sîntem oameni săraci. - Cum o să mai las? Ce marfă! Ți-e mai mare dragul să ai așa ceva pe tine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
parale, guralivi, puși pe petrecere și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost în pantofii noi, de lac, cu tocuri scunde, după moda timpului, în rochii de batir sau de mătase neagră tivite cu stric, ce se mototoleau la căldură, cu mărgele colorate, de sticlă, pe gâturile groase, cu ochii pe bărbații lor, care soseau aghesmuiți, cu limba ascuțită, gata să le sară țandăra și să se supere. Aici se desfăceau case, se înnodau iubiri și-și pierdea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la neveste, ei le băteau, ei le iubeau! Treceau Grivița, ținîndu-se de mână, cu copiii alături, privind galantarele negustorilor. Ocoleau halta trenurilor și mergeau în alte 318 cartiere, la nași sau la fini. Îi apuca noaptea de vorbă. Hainele se mototoleau de căldură pe ei, se desfăceau la gât încinși de zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau devreme și plecau la muncă, tot osteniți. Unora le crescuseră băieții. Îi însurau. Se ridicau și fetele de măritat. Le rămăseseră rochiile scurte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de dedesubtul mesei directorului de scenă. Philip Cantley îl aștepta pe Ben să termine de vorbit cu mine, ca un leu în cușcă. Părea agitat, n-avea stare, aruncând priviri în stânga și în dreapta, până și fularul de la gâtul lui era mototolit. Trecând pe lângă ei ca să cobor în atelier, mă țintui cu o privire goală, care părea să treacă prin mine. Încă mai semăna cu un vampir. Numai că acum părea că-i cam crăpa buza după ceva sânge. Capitolul unsprezecetc "Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de atunci, veni să bată la ușa noastră Sara cea Bălțată. Cu buzele sulemenite cu suc de rădăcină de nuc, cu ochii încercuiți cu kohol, cu unghiile vopsite cu hena, împopoțonată din cap până la vârful condurilor cu mătăsuri vechi și mototolite de toate culorile, îmbibate de prafuri frumos mirositoare. Avea obiceiul să treacă să mă vadă - Domnul să aibă milă de sufletul ei, oriunde s-ar afla! -, aducând spre vânzare talismane, brățări, parfumuri cu aromă de lămâie, de ambră, de iasomie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mele se adeveresc. Gândesc prăpăstios, nu-i așa? Mă suspectez și eu de asta, dar... Am tăcut. Mă simțeam obosit și ridicol cu retorica mea grandilocventă cu tot. Am tras cu sete dintr-o țigară pe care, În prealabil, o mototolisem cu temei Între degete. Eveline avea toate motivele să mă persifleze, i le servisem pe tavă eu Însumi În persoană, cu gura mea de aur. Apucături rele, de profesor obișnuit să explice tot timpul până pricepe și loaza din ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lumina chioară de pe holul ducând spre apartamentul doamnei Petricius, îl pipăiam tremurând, toropit de triste nedumeriri, de parcă mi-aș fi găsit atunci sufletul, văzându-l pentru întâiași dată, îl țineam între degete și nu știam ce să fac: să-l mototolesc și să-l arunc sau să-l vâr iar în mine. Am aruncat bilețelul. Sufletul mi l-am păstrat. De la Ester nu mi-a mai rămas, scrisă de mâna ei, decât o foaie de caiet dictando. Într-o noapte, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o șosetă. Încercând să ignor fraza iritantă „Care-i treaba?“ pe care mi-o murmuram, m-am concentrat asupra posibilelor explicații. Întotdeauna, absolut întotdeauna, mă dezbrac la dulapul mare de lângă dormitorul nostru, pe care îl numim eufemistic „garderoba mea“, îmi mototolesc perechea de șosete - una vârâtă în cealaltă- și o arunc astfel în coșul de rufe din colț. Nu era nici o posibilitate să-mi fi lăsat una în picior, chiar beat fiind, și nu am sărit niciodată peste obiceiul cu aruncatul-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
asta? O felicitare, nu? O trase afară din buzunar și se uită la ea, apoi din nou la mine, cu buzele groase contorsionate în lupta lor de a reține chicotelile care bolboroseau vizibil în spatele lor. Nu numai că plicul era mototolit, ci se și umezise de la mănușa udă. Am văzut că majuscula „S“ era mânjită și difuză sub degetul mare al fetei. Pentru o clipă m-am gândit să merg mai departe cu schimbul; poate să-i sugerez să pun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ceva, apoi au mai râs amândoi, enervant și neliniștitor, zgâlțâindu-se pe canapea din cauza istericalelor copilărești. După o vreme și după mulți „vai de mine!“ și „aoleu!“, râsetele tâmpite se potoliră și Crystal își scoase un șervețel din buzunar, îi mototoli un colț și-și șterse delicat machiajul de sub ochi, acolo unde începuse să-i curgă puțin. — Acum, redevenind serioase, iubito, cum stai cu indigestia? Ți-e mai bine azi? Mai ai probleme cu râgâitu’ și cu pârțurile alea? Asta, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
tânără și nebună, îngrozitor de tânără și de nebună, inima petrecerilor. Bătea step, avea un costum de spaniolă și castaniete, îi plăcea să cânte jazz la pian." Nevastă-mea are gusturi exotice. Știți, sângele italian..." Se uită la bărbatul său și mototoli fața de masă cu un gest crispat: "Hm, idiotul!" Simți dintr-o dată nevoia să plângă și se ridică. ― Unde vă duceți, doamnă? ― Mă doare capul. Vreau să iau un antinevralgic. ― Stai, draga mea! Melania Lupu scotoci în buzunar și îi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mădularele, vă rog să mă credeți... ― Mucles! ― Niciodată în viața mea... Chipul cârnului se schimonosi. Fixă amortizorul, întinse brațul și apăsă pe trăgaci. Glonțul se înfipse cu un pufăit ușor lângă bombeul profesorului. Ioniță Dragu sări ars în picioare. Șoferul mototoli spasmodic fața de masă. ― Ce faceți?! Nu vă dați seama? E cri... Alt proiectil îi șuieră pe lângă ureche retezîndu-i cuvintele. Scarlat încercă să intervină: ― Lasă-i în pace. Sânt proști! Nu știu nici un cântec. ― Ba da! Ba da! Trebuie să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Miga le arunca priviri furișe: "Un adevărat complot. Casa e înconjurată de bandiți, indivizi machiavelici! Nici măcar nu se cunosc între ei... Își trimit mesaje, au instalat probabil microfoane. Altfel cum naiba știu ce se întîmplă cu ăștia de aici?" Scarlat mototoli spasmodic hârtia. ― De ce n-o fi dat telefon? Avea limba umflată, încleiată, abia rostea cuvintele. Ochii îi căzură pe aparat. Receptorul stătea strâmb. ― Mda... O fi încercat. Firește, suna ocupat! Pune-l ca lumea. Cârnul apucă receptorul cu două degete
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și Șerbănică dădu fuga la ușă. ― A venit jurnalistul! Trebuie să-i plătesc. Cristescu, fulgerat de o idee, rupse o foaie din carnet, o îndoi și o puse pe parchet. Așteptă câteva clipe până auzi ușa de la intrare închizîndu-se, apoi mototoli cu un gest crispat hârtia. " Nu! Nu așa a expediat biletul. Curentul nu-i destul de puternic. Nici măcar nu s-a clintit. Atunci cum, Dumnezeule? Cum?!" ― Ce-a vrut? se interesă Șerbănică. ― Aiureli! A făcut o budincă teribilă cu rom și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
câteva clipe cuvintele rămaseră agățate de geam. Adăugă bîțîindu-se de pe un picior pe altul. ― Și o lună! Ca un dovleac congelat. Privi spre ceilalți încîntat de comparație. Popa bombăni ceva. Își ștergea tot timpul nasul umed cu o batistă dubioasă, mototolită în mănușile de lâna, apoi consulta rezultatul. ― Măcar dacă am avea un radiator... ― Or să se mire al naibii cei de la Miliție când vor vedea că n-am reparat instalația, completă sculptorul. ― Ce?! se sperie Valerica Scurtu. Vin iar? Era
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bate vântul, exact în această situație se afla comisarul, obligat să aleagă între a petrece prost noaptea sub un pom din parc, în văzul femeii cu găleata, ca un vagabond, sau încălzit confortabil de pledurile deja ponosite și de cearșafurile mototolite de la providențial, s.a., asigurări&reasigurări. Până la urmă explicația n-a fost atât de succintă pe cât am promis mai sus, însă, așa cum sperăm să se înțeleagă, nu puteam să abandonăm, fără evaluarea cuvenită, nici una dintre variabilele în cauză, detaliind cu imparțialitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fugea gândul la fiecare trăsătură a lui în parte, fără să pornesc de la un anume citat din nuvela lui Alexandru Ivasiuc, fie că, profitând de tăcerea celor din jur, chiar în autobuz sau în tren, îmi desfăceam hârtiile volante și mototolite în grabă, unde aveam anumite selecțiuni din text, copiate în fugă cu stiloul (adevărată merinde pentru cel care vrea cu orice preț să depășească discuțiile banale din jurul lui) și le reciteam de atâtea ori, pasaj cu pasaj, până reușeam să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]