4,425 matches
-
îndemânare. Astfel, Dragnea A. (1996), definește îndemânarea: “Îndemânarea reprezintă o formă de exprimare complexă a capacității de performantă prin învățarea rapidă a mișcărilor noi și adaptarea rapidă la situațiile variate, conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A. - „Antrenamentul Sportiv”,1996. Deși, în 1996, Dragnea A. folosește termenul de îndemânare, odată cu anul 1999, autorul împreună cu Bota A., folosește termenul de capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, se va insista asupra însușirii unui număr cât mai mare de deprinderi motrice simple; între 6 și 10 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de coordonare segmentară; între 10 și 14 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de învățare motrică; între 14 și 18 ani, trebuie să luăm în considerare faptul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
va insista asupra însușirii unui număr cât mai mare de deprinderi motrice simple; între 6 și 10 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de coordonare segmentară; între 10 și 14 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de învățare motrică; între 14 și 18 ani, trebuie să luăm în considerare faptul că datorită creșterii extremităților corpului se înregistrează o scădere a capacității de coordonare segmentară, mai ales în cazul mișcărilor complexe; pe perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o capacitate ridicată de restabilire a organismului după unele eforturi „obositoare”. Formele de manifestare ale rezistenței: 1) În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a) Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70% din masa musculară); b) Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică probele sau ramurile de sport și unele profesii, cu indici constanți și eficienți de randament. Această rezistență specifică poate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2 și 6 minute (numite și eforturi de durată medie), în care pe fondul unor procese de tip aerob apar și unele anaerobe, mai ales spre limita inferioară de efort. 3) În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a) Rezistență în regim de viteză; b) Rezistență în regim de forță; c) Rezistență în regim de detentă; d) Rezistență în regim de îndemânare; 4) În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a) Rezistență în efort constant
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cedare în raport cu rezistența externă sau internă, prin contracția uneia sau a mai multor grupe musculare.” Dragnea A. Antrenamentul Sportiv, București, 1996. Formele de manifestare ale forței Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza intrării în acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c) Forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3) În funcție de capacitatea de efort (în relație cu „puterea” individuală), forța se clasifică în: a) Forță absolută (sau maximă), manifestată într o mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea crește odată cu mărirea greutății corporale; b) Forță relativă, care exprimă valoarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea crește odată cu mărirea greutății corporale; b) Forță relativă, care exprimă valoarea care revine în raport cu greutatea corporală proprie, ea scade odată cu mărirea greutății corporale. 4) În funcție de modul în care se combină cu celălalte calități motrice, ea poate fi: a) Forță în regim de viteză; b) Forță în regim de rezistență; c) Forță în regim de îndemânare. Forța este una dintre calitățile motrice importante ale elevului de fotbal, care determină rapiditatea mișcărilor și viteza de deplasare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mărirea greutății corporale. 4) În funcție de modul în care se combină cu celălalte calități motrice, ea poate fi: a) Forță în regim de viteză; b) Forță în regim de rezistență; c) Forță în regim de îndemânare. Forța este una dintre calitățile motrice importante ale elevului de fotbal, care determină rapiditatea mișcărilor și viteza de deplasare, reacție și execuție a acestuia și este totodată asociată cu îndemânarea și rezistența. În jocul de fotbal, forța prezintă importanță sub următoarele trei forme de manifestare: 1
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingii necesară pentru pasele lungi și trasul la poartă de la distanță; 3) forța necesară în acțiunile de marcare a adversarului și de protejare a mingii. Metodica dezvoltării forței în lecția de educație fizică În procesul de dezvoltare a acestei calități motrice se vor avea în vedere particularitățile de creștere și dezvoltare a elevilor. Astfel, va trebui să abordăm diferit, în funcție de vârstă, dezvoltarea forței: : în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 5 ani, se va evita antrenamentul de forță pură; între
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru a putea dezvolta suplețea: exercițiile pentru dezvoltarea supleței generale care sunt recomandate în perioada pubertății, se vor executa în așa fel încât să nu suprasolicite aparatul locomotor. Detenta Detenta nu este recunoscută de majoritatea specialiștilor domeniului ca și calitate motrică. Totuși, noi considerăm detenta ca o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
supleței generale care sunt recomandate în perioada pubertății, se vor executa în așa fel încât să nu suprasolicite aparatul locomotor. Detenta Detenta nu este recunoscută de majoritatea specialiștilor domeniului ca și calitate motrică. Totuși, noi considerăm detenta ca o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocul de fotbal este foarte necesară pentru fundamentarea științifică a organizării și conducerii jocurilor în cadrul lecțiilor de educație fizică școlară. Orice joc sportiv, ca de altfel orice ramură de sport, pentru a putea fi practicat necesită un bagaj de deprinderi motrice specifice legate de manevrarea obiectului de joc, bagaj de deprinderi motrice numit de terminologia sportivă: tehnică. Pentru a fi mai bine înțeleși vom enumera în cele ce urmează câteva definiții ale tehnicii: „Tehnica reprezintă un ansamblu de deprinderi motrice de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deprinderi motrice specifice legate de manevrarea obiectului de joc, bagaj de deprinderi motrice numit de terminologia sportivă: tehnică. Pentru a fi mai bine înțeleși vom enumera în cele ce urmează câteva definiții ale tehnicii: „Tehnica reprezintă un ansamblu de deprinderi motrice de procedee specifice manevrării mingii și deplasării jucătorilor în vederea executării acestor manevre care se desfășoară după legile activității nervoase superioare și ale biomecanicii, în scopul realizării randamentului maxim în joc.”. Constantinescu D., Fotbal-curs de bază, Iași, 1995 „Tehnica de joc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm scopul și sarcinile de atac și apărare ale jocului .”. Colibaba-Evuleț D. și Bota I., Jocuri sportive - teorie și metodică , București, 1998 „Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în Teoria educației fizice și sportului (2006), definește tehnica astfel: „Tehnica reprezintă, deci, îmbinarea cea mai
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în Teoria educației fizice și sportului (2006), definește tehnica astfel: „Tehnica reprezintă, deci, îmbinarea cea mai rațională (cu măiestrie) a structurii acțiunilor motrice, în conformitate cu scopul urmărit, prin valorificarea optimă a legilor biomecanicii. Ea cuprinde: totalitatea procedeelor de executare a acțiunilor motrice (sensul larg al noțiunii) sau elementelor de bază (fazele acțiunii) și legătura obligatorie dintre ele - mecanismul de bază - și cele secundare (detaliile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în Teoria educației fizice și sportului (2006), definește tehnica astfel: „Tehnica reprezintă, deci, îmbinarea cea mai rațională (cu măiestrie) a structurii acțiunilor motrice, în conformitate cu scopul urmărit, prin valorificarea optimă a legilor biomecanicii. Ea cuprinde: totalitatea procedeelor de executare a acțiunilor motrice (sensul larg al noțiunii) sau elementelor de bază (fazele acțiunii) și legătura obligatorie dintre ele - mecanismul de bază - și cele secundare (detaliile tehnicii) ceea ce presupune existența unor variante de execuție cu caracter individualizat, care nu pot fi neglijate (sensul restrâns
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
tehnica este o activitate în care se utilizează rațional mijloace dintre cele mai variate, în funcție de adversari și situațiile de joc, în scopul obținerii victoriei.”. Citându-i pe Colibaba-Evuleț D. și Bota I. putem afirma că: „În esență, tehnica conturează structura motrică a fiecărui joc sportiv în parte, iar diferența ei este direct legată de capacitatea performanțială a fiecărei echipe (jucător) în parte.”. Dar, ținând seama de obiectul acestei lucrări, considerăm necesar să amintim câteva din definițiile tehnicii jocului de fotbal, definiții
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sistematizare a tehnicii jocului de fotbal, oferind posibilitatea cititorului să și formeze o imagine mult mai vastă asupra acestui subiect. După Ion Motroc tehnica jocului de fotbal se compune din elemente și procedee tehnice. 1. Elementele tehnice reprezintă formele generale motrice cu și fără minge specifice jocului de fotbal și anume: 1. intrarea în posesia mingii; 2. păstrarea mingii; 3. transmiterea mingii; 4. alergările; 5. săriturile; 6. schimbările de direcție; 7. căderile, etc. 2. Procedeele tehnice reprezintă modalitățile concrete de realizare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]