969 matches
-
sunt ameliorate prin ortofonie (reeducarea vocii). În general, tratamentul lor este cel al bolii în cauză 141". Elementele care caracterizează dizartriile și le opun tulburărilor de tip afazic sunt omogenitatea semiologică, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono-articulatorii142. Dovadă că tulburarea de motricitate pe care o reprezintă dizartria nu este o tulburare de limbaj și vorbire, ci numai de rostire, ne-o oferă clinica: copilul cu paralizie cerebrală normal dezvoltat din punct de vedere intelectual, oricât de dizartric ar fi, poate fi învățat
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de disgrafie specifică este incapabil să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate în pronunție, și reușește să formuleze propoziții prin alăturarea a două cuvinte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât atât. El poate să dispară după câteva zile, săptămâni sau ani. În caz contrar, devine un caz psihiatric. Retardul verbal Reprezintă o întârziere generală în dezvoltarea vorbirii, în care este implicată motricitatea, structura gramaticală, lexicul etc. În cazul când acest retard în dezvoltarea vorbirii este însoțit și de neînțelegerea celor spuse de cei din jur, avem de a face cu un retard verbal total. Și retardul verbal poate fi doar un blocaj
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.153. Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul vorbirii și conținutul acestora sunt afectate. Așadar, nu vorbim doar despre deosebiri de formă (de exprimare), ci, și, așa cum este de așteptat, despre deosebiri de conținut. Cauzele pot fi primare sau succesive. Printre cele primare se numără
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot fi clasificate în funcție de extinderea și profunzimea lor în: globale (generale sau de ansamblu) și parțiale (regionale sau locale)160. Tulburările de psihomotricitate cunosc o paletă extrem de variată care se pot grupa în următoarele categorii (după Păunescu & Mușu): • tulburări ale motricității: întârzieri în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
internă, atunci când se recurge la înlocuiri, în special de oase; • temporară (corsete, ochelari, aparat auditiv etc.). Un aspect important îl reprezintă psihomotricitatea, care este bulversată în majoritatea cazurilor. Deoarece în cele mai multe cazuri nu ne vom întâlni doar cu problemele unei motricități alterate, ci și cu agresiuni asupra stării sufletești generale a subiectului, se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
unei motricități alterate, ci și cu agresiuni asupra stării sufletești generale a subiectului, se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine), pe o relaxare normală și pe controlul inhibiției, pe reglarea și autoreglarea după limbaj. Se vor limita mișcările dezordonate și lipsite de un anumit scop (apraxia, disparaxia). Va fi urmărită adaptarea în timp și în spațiu. La nevoie, logopedul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ce fac posibilă, ba chiar recomandă activitatea de performanță.. Dar ce Înseamnă asta? În primul rând să căpătăm convingerea că respectivul copil vrea el și părinții lui să facă performanță. Apoi să constatăm toate celelalte aspecte privind sănătatea, aspectul fizic, motricitatea, capacitatea biologică, aspecte psihologice complexe ca atenția, curajul, perseverența, echilibrul proceselor nervoase etc. Practica a demonstrat că acești copii nu sunt la tot pasul, deoarece este suficient ca un singur aspect fundamental să prezinte carențe, pentru ca toate celelalte Însușiri să
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
nivelului de pregatire tehnică. Dintre calitățile care se detașează ca importanță subliniem pe cele mai puțin perfectibile prin antrenament, Îndemânarea și viteza, determinate genetic. Prima concluzie, o selecție riguroasă din acest punct de vedere. Talentul dispune din start de o motricitate superioară, capabilă de perfecționare la cote mai Înalte, mai sigur și mai rapid, dispunând În consecință de mai mult timp și energie pentru Învățarea tehnicii și a obține performanțe mai Înalte În timp util. Pregatirea fizică urmărește dezvoltarea tuturor calităților
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
folosirea potențialului integral al palmelor. Considerăm că pregătirea tehnică fundamentală prezentată În lucrare, ar trebui rezolvată de calitate, cel mai târziu până la 12 ani, pentru multe motive. După această vârstă apar modificări nefavorabile paralelelor, atât În dezvoltarea cât și În motricitate (excepție gimnastele care rămân „infantile", sau ce!e care stăpânesc foarte bine această pregătire de bază ceiace ie ajută să treacă cu succes peste aceste neajunsuri relativ normale. Vârsta mică Înseamnă greutate redusă, facilitează ajutorul acordat de antrenori gimnastelor. Acest
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
perfecționat (folosindu-l doar ca idee). Se știe că Învățarea Îndreptării În sprijin și apoi În stând pe mâini la bara joasă, este o mare consumatoare de timp și efort fizic din partea antrenorilor deoarece Începătoarele nu știu Încă nimic, motricitatea lor este foarte slabă și trebuie să Învețe mișcarea de retroducție În locul celei naturale de tracțiune și Împingerea. Dacă avem o grupă de gimnaste care clasic așteaptă la rând să-și facă Încercarea, timp În care nu prea sunt atente
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Îmbinate armonios cu deprinderile motrice specifice, simple, accesibile și atractive. El este un joc colectiv, care se desfășoară În alergare, uneori În cea mai mare viteză, ceea ce imprimă un caracter dinamic. Handbalul este un joc sportiv cu influențe pozitive asupra motricității, contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă, cât și asupra psihicului celor care Îl practică, ceea ce Îi conferă - pe lângă atributele sale de joc sportiv practicat În competiții - și atributele de mijloc al educației fizice și de sport complementar, cu o serie de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Prognosticul favorabil depinde tocmai de frecventarea grădiniței de către copii, încă de la grupa mică și mai ales la grupa pregătitoare. Forme grave de imaturitate școlară ce trebuie să fie în atenția noastră : a)capacitatea funcțională a sistemului artero - muscular, așa numita motricitate generală, care implică motricitatea fină a degetelor în vederea cultivării grafismului, dexteritatea manuală; Dacă viteza mișcărilor manuale rămâne în urmă, atunci copierea unui text, scrierea după dictare, calculul scris, copierea schemelor grafice după tablă, activitățile de îndeletniciri practice, care sunt limitate
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de frecventarea grădiniței de către copii, încă de la grupa mică și mai ales la grupa pregătitoare. Forme grave de imaturitate școlară ce trebuie să fie în atenția noastră : a)capacitatea funcțională a sistemului artero - muscular, așa numita motricitate generală, care implică motricitatea fină a degetelor în vederea cultivării grafismului, dexteritatea manuală; Dacă viteza mișcărilor manuale rămâne în urmă, atunci copierea unui text, scrierea după dictare, calculul scris, copierea schemelor grafice după tablă, activitățile de îndeletniciri practice, care sunt limitate ca timp de execuție
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mediu de 10000 kg/m, dar în condiții de activitatea musculară intensă lucrul mecanic poate depăși 18000 kg/m. 3.4. Reglarea activității cardiace Reglarea activității cardiace se face prin mecanisme nervoase și umorale, fiind conectată strâns cu cea a motricității vaselor sangvine. Mecanismul neuroreflex acționează prin componenetele simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos vegetativ. Parasimpaticul exercită o acțiune inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rezultă debitul cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a umplerii cordului face ca, până la un anumit nivel, să
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului prin trecerea fracționată a chimului în duoden. Depozitarea alimentelor este posibilă datorită relaxării reflexe a sfincterului esofagian inferior urmată de relaxarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]