771 matches
-
centimetru de p? m�nt locuit de rom�ni nu r? m�ne sub st? p�nire maghiar?. �Atunci va fi pace �ntre unguri ? i rom�ni, a? a cum era acum 400 de ani�. Profesorul J�szi i? a mul? umit lui Iorga pentru comentariile sale, dar a specificat �n r? spunsul lui c? �nu le poate publică deocamdat? �. �? i, comenta Iorga, nu le? a publicat! � Dar �n decembrie 1918, J�szi nu era doar profesor universitar, ci ? i ministrul na? ionalit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
publicat! � Dar �n decembrie 1918, J�szi nu era doar profesor universitar, ci ? i ministrul na? ionalit?? ilor �n noul guvern democrat al Ungariei. �ntr? un mesaj adresat lui, Iorga a r? mas la fel de inflexibil că �ntotdeauna: �Dac? fiecare na? ionalitate este mul? umit? de teritoriul ei, atunci �i vom iubi pe unguri! �121 Aceasta nu era numai pozi? ia lui Iorga, ci ? i a majorit?? îi cople? itoare a rom�nilor ardeleni, practic pozi? ia �ntregii na? iuni rom�ne. Problemă ar consta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu era numai pozi? ia lui Iorga, ci ? i a majorit?? îi cople? itoare a rom�nilor ardeleni, practic pozi? ia �ntregii na? iuni rom�ne. Problemă ar consta �n cum s? fie implementat principiul că �fiecare na? ionalitate s? fie mul? umit? cu teritoriul pe care �l locuie? te! � Grup? ri numeroase, turbulențe ? i nemul? umite de unguri urmau s? fie �ncorporate �n statul rom�n ? i �n alte state. La 1 Decembrie 1918, delegă? îi rom�nilor transilv? neni s? au adunat la Albă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? Partidul s? u este �un partid democrat de st�nga�, cer�nd o reform? radical? a p? m�ntului, vot universal etc. Dar tocmai nevoia această critic? de organizare a partidului �n politic? nu era �n? eleas? de c? tre Iorga. Mul? i adep? i l? au p? r? sit �n lunile acestea ? i dup? aceea, nu numai Cuza ? i Ion Zelea Codreanu, ci chiar ? i propriul lui cumnat, ? tefan Bogdan, care a trecut la liberali 15. Era oare vorba despre lipsa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? r? a?i priva pe tot at�? ia rom�ni de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost f? cut �n 1940, c�nd, �n urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost �mp? r? it?. Era oare Ungaria din perioada interbelic? mul? umit? de aplicarea principiului autodetermin? rîi, care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are unele �ndoieli. Spiritul general era: �Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodat?!) Ungaria nu va accepta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toare. Acum aspirau cu to? îi la ceva total nou �n Rom�nia Mare. S? ne amintim de vizita f? cut? �n 1917 de ? eicaru acas? la Iorga, ocazie cu care a exprimat speran? ele acestei genera? îi. ?i de scrisorile pe care mul? i i le scriau lui Iorga din tran? ee. Vocile acestea erau pline de speran??; poate c? datorit? faptului c? r? zboiul durase �n Rom�nia mai pu? în dec�ț �n Apus, oamenii ace? tia tr? iau mai pu? în �n atmosferă deprimant
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Internă? ionala a III-a30. Socialismul marxist r? m�nea �ns? ceva str? în pentru Iorga. El era convins c? s?m? n?torismul r? spundea tuturor nevoilor Rom�niei. Comunismul fondat �n Rusia a des? v�r? it pentru el (că ? i pentru mul? i din cona? ionalii lui) monstrul. A scris �n lunile acestea o serie de editoriale �n care sistemul sovietic din Rusia era numit un �socialism antisocial�31. �n ace? ți ani de dup? r? zboi, Iorga ? i?a ratat aproape iremediabil carieră politic?. Care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
De acum �nainte, Br? tianu ? i regimul politic s? au angajat �ntr? o permanent? autofelicitare, ceva de genul acesta: �Noi am fost cei care am creat Rom�nia Mare, este meritul ? i realizarea noastr? �. Ei au l? sat astfel o mul? ime de speran? e �n? elate ne�mplinite ? i grave probleme nerezolvate. Iorga a r? mas undeva �ntre a? tept? rile genera? iei tran? eelor ? i complezen? a automul? umitoare. El r? m�nea un om al secolului al XIX-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
martorii dizolv? rîi Adun? rîi prin decret regal, sub pretextul c? Averescu ? i partidul s? u nu participaser? la alegeri. Atunci c�nd edictul regal a fost citit �n Camer? , aproape to? i deputa? îi au avut o reac? ie violent?; mul? i dintre ei s? au ridicat �n picioare c�nt�nd: De? teapt?? te Rom�ne! Cu c�teva zile �nainte de dizolvare, Iorga, ac? ion�nd cu o nes? buit? dexteritate politic? , a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
st�nga tot mai violente din 1920; la 9 octombrie 1920 a fost declarat? grevă general? (e? uat? , �n cele din urm?) , iar la 9 decembrie, un evreu dement a plasat o bomb? �n Adunarea Na? ional? , ucig�nd ? i mutil�nd mai mul? i deputa? i. Era ceva simptomatic pentru spiritul anarhist predominant faptul c? v�nz? torii de ziare �? i f? ceau reclam? strig�nd: �Au �nceput s?? i termine pe ? obolani! �, adic? pe politicieni 47. �n perioada aceasta ? i?a f? cut debutul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sl? biciunii ei omene? ți o f? ceau tot mai greu de suportat. Există un oarecare colonel canadian Boyle, un intim al Reginei Maria care avea acces liber la Palat. Acesta era acuzat c? adunase o avere fabuloas? (de? i mul? i rom�ni nu �mp? rt?? eau aceast? credin??) ?i nici m? car Br? tianu nu cuteza s? se ating? de el. Acest Boyle s? a amestecat �n politică intern? a Rom�niei49. Prin 1922, venise �napoi ? i continuă s? se v
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
leg? turi permanente cu Palatul, c? era invitat de rege, regin? , de prin? ul Carol ? i chiar ? i de prin? ul Nicolae, pe care �i consideră drept �prieteni� personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilal? i alc? tuiau �Mul? imea de la Cafeneaua Cap? a� demn? de dispre? 53. Cum de putea el s? fie adversarul lui Br? tianu ? i totodat? de partea regelui? Care era logică dialecticii lui Iorga? �n politic? , Iorga avea adesea propria să logic?. Emo? iile, sentimentele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pa? nic. Br? tianu era �ntotdeauna �nf?? i?at �n �Neamul rom�nesc� purt�nd un fes sau un turban ? i i se spunea �Pa? a� sau �Vizirul� . Orice urm? a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei ? i Bucovinei au disp? rut �n mul? imea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii rom�ni) fuseser? �ntotdeauna partizanii centraliz? rîi. A?a a fost Rom�nia �n cea mai mare parte a anilor �20, �n ciuda constitu? iei democrate, a votului universal ? i a Codului lui Napoleon 63
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
octombrie 1922, la Albă Iulia, acolo unde Mihai Viteazul proclamase unirea tuturor rom�nilor, a avut loc ceremonia solemn? de �ncoronare a lui Ferdinand că Rege al Rom�niei Mari. Iorga se află ? i el acolo, al? turi de foarte mul? i reprezentan? i ai familiilor regale din Balcani ? i de o sumedenie de oaspe? i str? ini (printre care mare? alii francezi Foch ? i P�tain). La urma urmei, Rom�nia era un membru important al sistemului de alian?? francez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �n veci �n stare s? mobilizeze masele de rom�ni; sociali? ții democra? i din ?? rile Lumii a Treia (mai ales din ?? rile balcanice) nu avuseser? niciodat? o ? ans? real?. Problemele erau prea urgente că s? poat? fi rezolvate de socialismul democrat; mul? i credeau c? era nevoie de un marxism mai radical care s? atrag? masele. �n 1921 a fost �nfiin? at Partidul Comunist Rom�n, dar comuni? ții nu prea aveau ce s?? i ofere unei ?? ri a c? rei populă? ie era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inamicul na? ional num? rul unu. �n ciuda disperatei situa? îi economice ? i sociale, comuni? ții nu puteau beneficia de popularitatea de care se bucurau �n Șerbia, Grecia ? i chiar ? i �n Bulgria. �n 1924, guvernul a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul? i etnici rom�ni au v? rsat lacrimi, chiar dac? , m? sura respectiv? �nc? lca principiile democra? iei. Pentru cea mai mare parte a etnicilor rom�ni, comunismul �nsemna �nalt? tr? dare; Partidul Comunist Rom�n a trecut �n ilegalitate, av�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
membri ? i nu a constituit niciodat? un partid important �n perioadă interbelic?. Printre membrii lui se aflau pu? ini etnici rom�ni, dar, �n schimb, un mare num? r apar? în�nd a? a?numitelor na? ionalit?? i �ostile�: unguri, ucraineni ? i mul? i evrei. �ncep�nd din anul 1920, Iorga nu a mai avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea Sovietic? drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale sale, nu numai �n cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al ? aselea sim? a f? cut că operele lui Iorga s? fie at�ț de valoroase. Iat? c�teva citate din r�ndurile scrise de el cu 60 sau mai mul? i ani �n urm? despre comunismul rusesc, atunci c�nd pu? ini (chiar ? i din cei de la Kremlin!) se �ndoiau de faptul c? Rusia nu p?? ea pe adev? rata cale a internă? ionalismului proletar. M?șurile tactice nu erau dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
luat de multe ori atitudine ferm? �mpotriva a? �??rîi la ur? antisemit? , a demagogiei ? i violen? ei (mai ales din partea corpului studen? esc), avertiz�nd c? �n Rom�nia Mare doar dragostea poate realiza ceva�87. Aflat �n contact permanent cu intelectualii occidentali (mul? i dintre ei evrei) ? i c? l?torind frecvent �n ?? rile din Vest, el �n? elegea c? integrarea vital? a Rom�niei �n Sistemul de la Versailles va fi dificil? dac? barbarismul antisemit care domină �n Rom�nia continuă. Drept urmare, el era �n favoarea accept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tip secolul al XX-lea �ntr? un mediu la fel de str? în că ? i o planet? ostil?) . Iorga vedea solu? ia chestiunii evreie? ți nu numai �n �ncurajarea asimil? rîi lor, ci ? i �n restructurarea social? ? i economic? a comunit?? îi evreie? ti91. Mul? i evrei au venit la conferin? a ? inut? de Iorga �n 1923 �n oră? ul moldovenesc Român. (Era ceva nou ? i avea loc �n toat? Rom�nia). A vorbit despre diferen? a dintre na? ionalismul latin, cu diversitatea să inerent? , ? i despre na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi s? fie �ndrept?? ițe. Ar trebui aici s? ne g�ndim la o paralel? instructiv?. Alian? a israelit? a obligat statul rom�n victorios s? ? în? sub control excesele antisemite ? i s? acorde drepturi civile evreilor rom�ni neasimila? i (mul? i dintre ei abia ? tiau s? vorbeasc? rom�ne? te), dar atunci c�nd ? i?a oferit serviciile evreilor unguri, ace? tia au refuzat. Nu era �n obiceiul evreilor unguri s? caute ajutor la str? ini �mpotriva compatrio? ilor lor. V. V
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei abia ? tiau s? vorbeasc? rom�ne? te), dar atunci c�nd ? i?a oferit serviciile evreilor unguri, ace? tia au refuzat. Nu era �n obiceiul evreilor unguri s? caute ajutor la str? ini �mpotriva compatrio? ilor lor. V. V�zsonyi, liderul mul? imilor de evrei, declară �n 1924: �Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru na? iunea noastr? , el nu ne poate asigura drepturile�. Alian? a israelit? a tras concluziile cuvenite ? i a rupt? o cu comunit?? ile evreilor unguri, excluz�ndu? le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
element s? devin? parte integrant? a organismului cald ? i d? ț? tor de via?? al na? iunii? Problemele nerezolvate, la care se ad? uga �nstr? inarea tineretului �i vor acorda lui Cuza �n anii urm? tori ? ansa de a?? i pune �n aplicare ideile. Mul? i tineri (mult prea mul? i studio? i, at�ț la nivel universitar c�ț ? i la cel liceal) au descoperit c? drumul spre st�nga tradi? ional? era blocat. Nu pentru c? politică de st�nga ar fi fost incompatibil? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a organismului cald ? i d? ț? tor de via?? al na? iunii? Problemele nerezolvate, la care se ad? uga �nstr? inarea tineretului �i vor acorda lui Cuza �n anii urm? tori ? ansa de a?? i pune �n aplicare ideile. Mul? i tineri (mult prea mul? i studio? i, at�ț la nivel universitar c�ț ? i la cel liceal) au descoperit c? drumul spre st�nga tradi? ional? era blocat. Nu pentru c? politică de st�nga ar fi fost incompatibil? cu antisemitismul. Era vorba despre platformă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ional? era blocat. Nu pentru c? politică de st�nga ar fi fost incompatibil? cu antisemitismul. Era vorba despre platformă Cominternului. Rom�nii na? ionali? ți nu acceptau dezmembrarea Rom�niei Mari. Plus atitudinea anti?? r? neasc? a comuni? tilor. Mul? i dintre ace? ți tineri studio? i proveneau din mediul rural ? i nu trebuiau dec�ț s? se uite peste Nistru că s??? i fac? o idee despre suferin? ele �ndurate de ?? răni din cauza sistemului comunist. Mul? i dintre ei erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]