646 matches
-
broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mă-ntreabă de necaz; uite-te la față și mă-ntreabă de viață. 107Umbra niciodată moare. 108Una-i una, două mai mult. 109Unii dumică ș-alții mănâncă. 110Unii țes la pânză și alții o poartă. 111Unul o ține ș-altul o mulge. 112Unii gustă din lămâie ș-altora li se strepezesc dinții. 113Unul ca nici unul. 114Unul cască gura ș-altu-nghite. 115Unul croiește ș-altul coasă. 116Unul îl lasă de ostenit ș-altul îl ia de odihnit. 117Din bun, și bun și rău, ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
spală pentru o lună de zile. Iarna mă ia și pe mine acolo.” în schimb, majoritatea celor de la oraș își trimit copiii la țară pe perioada vacanțelor : „ș-apoi aduce micuții ăia... Am vreo zece, i-aduce toți aicea. Le mulg lapte, le dau lapte, brînză, ouă, acolo, ce am și eu prin bătătură, ca să poată și ei să trăiască, să mai adune și ei bani, să mai facă și cîte ceva la București, acolo”. Membrii „gospodăriei difuze” nu sînt neapărat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
doi ani de atunci. Într-o dimineață când mă trezesc, noi la țară ne trezim devreme, ia bărbatul de unde nu-i! Mă uit în stânga, mă uit în dreapta...nu-i și pace! Nu e nici o nenorocire; s-o fi dus să mulgă vaca..., îmi spun în mintea mea. Mă apuc și eu de altă treabă. Dau mâncare la păsări, pun ceaunul de mămăligă, să pregătesc ceva de mâncare pentru toți. Până să fiarbă apa, am să trag o fugă în grajd, să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la păsări, pun ceaunul de mămăligă, să pregătesc ceva de mâncare pentru toți. Până să fiarbă apa, am să trag o fugă în grajd, să văd de ce întârzie bărbatul acesta al meu. Eram sigură că e în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula cu noaptea în cap... dimineața, când se trezea din somn, se spăla pe mâini cu leșie și săpun, lua găleata, și la muls. Nu-mi venea să cred ochilor! Vaca nu era mulsă și omul meu nicăieri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula cu noaptea în cap... dimineața, când se trezea din somn, se spăla pe mâini cu leșie și săpun, lua găleata, și la muls. Nu-mi venea să cred ochilor! Vaca nu era mulsă și omul meu nicăieri. Îl caut prin grădină, prin ogradă... Nici urmă de bărbat! Am intrat la bănuieli. O fi totuși la pădure; dar fără cai și fără căruță? De ce nu mi-a spus și mie că pleacă? La bufet
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
amestecată cu miere și curmale, o să-i încânte pe copii. îi plăceau prăjiturile acelea și ducea dorul ceasurilor din amurg, când mesteca o bucată, privind soarele ce se ascundea și sorbea ceaiul fierbinte la intrarea cortului său. Apoi, pe când femeile mulgeau cămilele ori flăcăii adunau caprele, se plimba alene până la ghizdul puțului, să vadă până unde ajunge apa, și refuza să admită că totul se sfârșise și că nu se va mai întoarce niciodată la fântâna și la palmierii lui sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
făcut și m-au zidit, ele m-au întocmit în întregime... și Tu să mă nimicești! 9. Adu-Ți aminte că Tu m-ai lucrat ca lutul; și vrei din nou să mă prefaci în țărînă? 10. Nu m-ai muls ca laptele? Nu m-ai închegat ca brînză? 11. M-ai îmbrăcat cu piele și carne, m-ai țesut cu oase și vine; 12. mi-ai dat bunăvoința Ta și viața, m-ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile și paza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ați putea să-l scoateți de-acolo? Întrebă Rowe, rugător. L-au vîrÎt Într-o cămașă de forță, deși Stone nu s-ar atinge nici de-o muscă. — Trebuie să chibzuim bine, zise domnul Prentice mîngîindu-și mustața, ca și cum ar fi muls-o. Trebuie să cercetăm problema pe toate fețele. — Dar Între timp Stone o să Înnebunească de-a binelea! Sărmanul! rosti domnul Prentice, fără convingere, cu o compasiune rece. Dar Poole? — A venit la mine o dată - nu mai țin minte precis cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dracul, altul ca tac-su. Deveneam atent. Cu înțelepciune, nea Manalache adăoga: - Copilul la cur se bate iar femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am scos buruian, am dat drumul la porc, am lăsat vițelul să sugă, de-acolé am muls și vaca lui bădia Neculai... Îmbrăcată în rochiță de sărbătoare, albastră, cu ciorapii roșii, viitoarea doctoriță mă privea stăruitor, scobindu se în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am scos buruian, am dat drumul la porc, am lăsat vițelul să sugă, de-acolé am muls și vaca lui bădia Neculai... Îmbrăcată în rochiță de sărbătoare, albastră, cu ciorapii roșii, viitoarea doctoriță mă privea stăruitor, scobindu se în nas. Avea capul ca un dovleac fără bărbie. - Cum merg treburile, domnișoară? Mirată, dînsa se uita în sus
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vrînd parcă să spună ceva, dar nu rosti nimic. — Ai mai fost pe-acolo? Întrebă bărbatul. — Nu, zise băiatul. — E prima dată cînd bați drumurile, nu? — Da, zise băiatul. — Ce-i cu tine? zise vagabondul zîmbind. Te-ai săturat de muls vaci la fermă, nu? Am dreptate? Băiatul zîmbi Încurcat o clipă, apoi zise: — Da. — Mi-am Închipuit eu, spuse vagabondul chicotind grosolan. O, Doamne! Vă cunosc eu pe voi, ăștia picați acum de la țară, după felul cum pășiți. După puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să scoată un timp mai bun decât data trecută. în mod straniu, monitorul se albi. Niște litere de culoarea pielii se așternură într-o frază. Începu să citească: Știți care e diferența între un bou și o vacă?..........când este muls, boul zâmbește..... - Hai măi, șefa! acuma de ce mă demotivezi? Știi ce implicat, ăăă, sorry, ce involved sunt în project-ul ăsta!! LXVI Cum intrăm pe ulița Muzicuței, tanti Cucu începe să strige peste gardurile unse cu păcură ale vecinilor: țață Leano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cruci. "Protocolul" cerea ca, înainte de căderea serii, să fiu la "palat". Trebuia să am grijă să deschid portița bivoliței care mergea în ciurdă. Apoi, mă instalam la ușa grajdului, lângă părul unde fusesem amenințat cu spânzurătoarea, așteptând ca mama să mulgă bivolița. Mă obișnuisem să beau pe nerăsuflate, înainte de cină, cam un litru de lapte. "Să nu te prind că nu mănânci la masă", îmi zicea mama, dîndu-mi oala aproape plină. 22. Lisa era un loc ideal pentru a demonstra selecția
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Anii au trecut, au venit bătrânețile cu greutățile ei. A început războiul, băieții au fost luați pe front. El a rămas numai cu baba lui, așa cum au rămas toți bătrânii satului. Ordonanța Petrache B....ă Petrache se trezea de dimineață, mulgea vacile, făcea curat în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
m-așteaptă tata. — Bine, atunci du-te. Vrei, te rog, să-i spui lui Carl să intre-n casă? — Da, sigur. — Noapte bună, Nickie. — Noapte bună, doamnă Garner. Nick ieși În curte și se duse spre șopron. Joe și Frank mulgeau vacile. — Noapte bună, spuse Nick. M-am distrat de minune. — Noapte bună, Nick, spuse Joe Garner. Nu rămâi la masă? — Nu, nu pot. Îi spuneți dumneavoastră lui Carl că-l cheamă mama lui? — Da, Îi zic. Noapte bună, Nickie. Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
respectivă, dimensiunile morale sînt însă imuabile: descoperirea speranței, călătoria inițiatică, confruntarea dintre bine și rău care se soldează cu răpunerea citopului și triumful binelui, găsirea armoniei etc. - Lasă-l pe ăsta! Mai zi din ăla cu pițele și cudatele! "...să mulgi un bleazăr, să cînți la ran, s-arunci cu pietre-n apă, s-asculți cum bîzîie hondrii peste cîmpia înflorită!... Odihnește-te lîngă mine, iubito! Nu pleca!..." Am rîs împreună. El de fragmente și eu de el. În miezul zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
și știi de ce? Romancierul actual e foarte leneș, el nu vrea să mai muncească, nu vrea să mai construiască cu sudoare un roman. Vrea să scrie cum Îi vine, chiar dacă are talent. E ca și cum s-ar bălega vaca, atunci când o mulgi, chiar În căldarea cu propriu-i lapte.“ Rămân absolut uimit de comparație. „Ia, de exemplu, să-l luăm pe cutare romancier foarte cunoscut, Eugen Barbu. Ce părere ai despre el?“ „Este un romancier...“ (Încerc să caut un atribut convenabil, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce-i îmboldise bărbatul să iasă atât de grabnic. Avusese chiar intenția să se ia după el, dar renunțase în cele din urmă. Copilul lor nu era făcut să-și petreacă toată viața la sapă sau la tăiat piatră, să mulgă vacile, că culeagă măslinile sau, în cel mai bun caz, să repare bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-l snopi în bătaie dacă ar încerca să fugă sau să comunice cu cineva pe drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul su siguranță spiona plecarea lui, drept care Tommaso strigă: Oaia molipsită pleacă, n-o să mai aveți pe cine mulge. VIII La Altomonte a dat de o vrăjmășie pregătită și pusă la punct de mesagerii ce sosiseră înaintea lui. Era tratat ca un paria, certat pentru orice-ar fi făcut, atenționat necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu fac caz de asta și o-nghit fără să le fie scârbă, cel mult zic oftând: "biata creatură mică pătrunsă într-o ditamai creatură". Prin grajduri, prin țarcuri siluiesc animalele să le satisfacă plăcerile, iar de-i privești în timp ce mulg caprele sau vacile e ca și cum ai asista la niște orgasme smintite, la spovedanii. Sigur că e mai bine să trăiești în odăile din palatele napolitane, căci legăturile cu oameni de o asemenea speță pot să te umple de murdărie și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Popa are mână de luat, nu de dat”; „Popa mănâncă și de pe viu, și de pe mort”; „Popa plânge când nu are morți de Îngropat”; „Câte un colac, câte un pitac, popa umple un sac”; „Țăranul paște vaca, și popa o mulge”.) După trei zile, oaspeții se pun la râșniță. (Altfel, există riscul ca aceștia să-și deformeze caracterul, asumându-și o falsă psihologie: fie cea de gazdă, fie cea de găzdaș.) Cine nu poate săvârși un lucru să nu se apuce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să treacă În ochii săi și ai altora mai mult decât este În realitate.) „Amorul-propriu este cel mai mare lingușitor.” (La Rochefoucauld) „Îi lăudăm pe semeni pe măsura stimei care ne-o poartă.” (Montesquieu) Eu domn, tu domn, cine mai mulge vaca? Când două orgolii, la fel de mari, se ciocnesc, un lucru care se cere Înfăptuit rămâne neînceput sau neterminat.) Din păcate, mulți oameni cred că valoarea lor este dată de poziția socială pe care o au la un moment dat: „Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu era artist la sex, ca numărul șase; era însă genial în bucătărie și mi-a spus că îmi pregătește „lapte de pasăre“... Eram teribil de curioasă cum se prepară, mai ales că nu-mi puteam imagina pe unde se mulge găina. Ne-am și certat un pic pe tema asta, el a zis că folosește lapte la cutie, dar eu voiam să văd cu ochii mei cum procedează și îi cumpărasem una de rasă din piață; o alesesem pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața, apă albastră! / Fă-mă mândră și frumoasă / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca garoafa când înfloare, / Ca struțul flăcăilor / Ca jocul flăcăilor!"366 Tot în această dimineață, când merg la muls vacile, fetele iau apă în doniță, se spală și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]