3,092 matches
-
rărit deși s-a îngrășat... Știind Acolo, în registrele de sugativă în cărțuliile lor de muște strivite m-au trecut pe doi și-așa îmi voi trăi toată viața pe un petec unsuros de hîrtie pe un petec ros de multele poșete schimbate și-așa îmi voi pierde și cunoaște prietenii și-așa mă voi mărita și divorța și la nesfîrșit voi halucina încercînd să-mi amintesc și să uit să-mi amintesc... nu mă iubea nimeni pe-atunci cum să
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
meciuri transmise de televiziuni? Nu contează! Și astfel vedem cohorte de vietăți subdezvoltate mental hălăduind prin secol, aeroporturi și pe stadioane cu apucături de sălbatici scăpați din rezervații speciale. Menționez, în context, că este contraindicat și contraproductiv - ca să citez pe mulții invitați în jurnale tv pentru a ne lămuri doct probleme pe care nici ei nu le pricep - să credem că posesorii acestei noi materii cenușii sunt păstrătorii legali ai trăsăturilor mai mult sau mai puțin războinice ale poporenilor din preajma Sarmizegetusei
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
cu înfăptuirea unei crime abominabile, sărăcind familiile noastre și chiar societatea, de unul dintre cei mai interesanți psihosociologi de după decembrie 1989. Îl menajăm care cum putem, fiindcă doar el e în stare să priceapă și să ne deslușească și nouă multele spuse pe la televiziuni. Așa am aflat, de exemplu, de ce alfabetul limbii române are atât de puține vocale... - Deoarece, ne lămurește el cu o oarecare superioritate, având alfabetul un număr mai mare de vocale, acest fapt ar duce la prelungirea timpului
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
de zile. Relația mea cu profesorul Tompea este una contruită pe o comunicare directă, fără prea multe arabescuri. În acest stil am comunicat tot timpul iar dialogul nostru din carte nu a făcut excepție. Întrebările și răspunsurile directe, fără prea multa "pregătire", s-au înscris în acest stil al notru. Consider că relația de strânsă colaborare pe care o am cu interlocuotrul a fost o oportunitate pentru proiect, întrucat dialogul s-a purtat că între persoane care se știu, care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
perspectiva perioadei în care au fost scrise. Majoritatea au fost redactate în primele săptămâni ale anului 1990 (există chiar un text despre Cioran, Călătorie cu anatema, publicat în ,Revista de istorie și teorie literară" nr. 1-2 din 1988). Or, după mulții ani de interdicție, grație efortului lui Dan C. Mihăilescu, numele unor Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, V. Băncilă, P. Manoliu, P. }uțea, P. Sterian, Gh. Racoveanu, M. Polihroniade au început să iasă din uitare la începutul anilor '90. Până atunci ele
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
-i iasă pasiența, Oana Orlea din scenă. O carte, fără patetisme sau, mai rău, dulcegării, despre un soi de amanet nesolvabil, la care gajezi sentimente, destine. Nu Marioana, nici Oana, ci Alexandra, o a treia femeie purtînd, în voiajele ei multe și lungi, cu trenul (noi ,intrăm", din întîmplare, doar în gîndurile și grijile unei bucăți de drum), cîte ceva din amîndouă, ține, prinsă între locomotiva care te duce și calul pe care, strunindu-l, îl duci, socoteala unei vieți de
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
din călimara lui Claudiu Komartin. Acesta pare scos, abrupt, din venele existenței..."), cred că histrionismul tânărului nostru autor e mai puternic decât la majoritatea ,milenariștilor". Singurătatea nu este, la el, un dat existențial, ci o conduită poetică. Un exemplu, dintre multele posibile: Numai în singurătate mă pot adula/ îmi pipăi cu îndrăzneală corpul/ ca pe un sac/ plin cu pământ ud/ încetul cu încetul mă adâncesc/ sub piele/ mă înșurubez în mușchi forez/ în țesuturi/ intru-n grăsimea groasă ca lutul
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
imaginile tv ,bem servus" cu Gigi Becali, ne prindem ,frați de cruce" cu dom' președinte Băsescu și ni se frânge (Haralampy a zis!)... pardon, de toată lumea. Pensiile mici? Cozile de la farmacii? Mizeria în care trăiește o familie (doar una din multele) cu copii minori, după cum vedem într-un reportaj tv la Antena 1? Mărunțișuri. Sau inundațiile? Da' nu ne-a asigurat domnul Băsescu, după ce a survolat zona Tulcea-Galați-Brăila că ,Delta e curată - nu mai există nici gripă aviară"? Ba da, ne-
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
doamne (Louise Labé, Anna Ahmatova, Wislawa Szymborska), pentru a ajunge la Emil Brumaru la Șerban Foarță și la Mircea Cărtărescu. Și știți de unde vine splendoarea acestei cărți? Din faptul că citind-o ne străbatem viața ca pe o poveste, cu multele ei măști. Trăim, cu fiecare capitol, un capitol al vieții noastre. Trăim întâlnirea, iubirea înaripată, oglindirea în celălalt, visul, orbirea, gelozia și disperarea, speranța și melancolia. Și aflăm, la capătul acestui volum, exprimat de cei care ne exprimă cel mai
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
zi, de-a vedea cum se tot schimbă lucrurile, știința (capitolele întregind povestea, din trecut, funcționează ca aide-mémoire) c-ai stat și tu pe locurile nou-veniților, în cancelarie și-acum, cu toate astea, ,regnul" ăsta ți-e străin. Una din multele despărțiri pe muțește de pielea în care te-ai simțit, o vreme, atît de firesc. Revin la convenții. Ian Munteanu scrie un roman, el, profesorul bun și autorul mai degrabă obscur, pe care nimeni și nimic nu l-a scos
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
Daniel Cristea-Enache Poezia lui Șerban Foarță se scaldă, în ultimii ani, în apele dulci ale consensului critic. Despre multele sale volume, antologii și plachete, din și mai multele comentarii care li s-au dedicat - numai de bine. Bătrâni și juni cronicari, vechi colegi de generație ai autorului și noi aspiranți la gloria literară, critici, eseiști, traducători și publiciști găsesc
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
Daniel Cristea-Enache Poezia lui Șerban Foarță se scaldă, în ultimii ani, în apele dulci ale consensului critic. Despre multele sale volume, antologii și plachete, din și mai multele comentarii care li s-au dedicat - numai de bine. Bătrâni și juni cronicari, vechi colegi de generație ai autorului și noi aspiranți la gloria literară, critici, eseiști, traducători și publiciști găsesc în versurile lui Șerban Foarță momente de reală delectare
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
zilele de sfîrșit de săptămînă spre a aborda un text al lui Nichita Stănescu, elaborînd noi strategii pentru bătălia desfășurată cotidian la clasă cu lipsa de apetit pentru lectură tot mai greu de stăvilit a adolescenților noștri debusolați de prea multa violență mediatizată neobosit?... De unde concluziile că evenimentele cotidiene firești, pozitive, plictisesc publicul? Cine are nevoie, în casele proprii, prin presă, numai de nenumărate tensiuni, scandaluri, decese și dezastre? Pe cine sperie, oare, normalitatea?...
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
Camus se cunosc, și-au citit, reciproc, cărțile, așa că depănarea de amintiri e, de fapt, o carte de vizită deghizată, pentru cititorul care nu-i știe. Aflăm, așa, bunăoară, că au trecut, amîndoi, la tinerețe, prin experiența exilului. Unul din multele feluri de ,moarte" ce-au ajuns, în timp, să-i pasioneze. Momentul deciziei de-a da la o parte amintiri, rădăcini (libertatea nu e, de fapt, legată prin nimic de nimic), spre-a căuta altceva. Rădăcinile libertății e un discurs
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
ceva (chiar înjurăturile) în serios. Știam că totul va trece, speram că apele se vor limpezi, că lucrurile, oricum, vor reveni la firescul lor. Firesc însemnând, pentru mine, scris și valoare. Cum s-au și aranjat, în mare parte... Dintre multele cu care m-a deprins gândul că sunt și eu scriitor, cea mai îmbucurătoare, mai plină de adevăr, mi se pare certitudinea că nu sunt decât unul dintre cei mulți, nenumărați, care au sporit Biblioteca cu câteva cărți, care au
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu erau altceva decât expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria și Amedeo Bordiga: "...fascismul este doar aripa mărșăluitoare a clasei burgheze ... ultima formă de apărare a clasei burgheze" 24
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
meu prieten Ipi. Atat am si pot sa pastrez din aceaste scurte, totodata vesele si triste, perioade de calda prietenie pe care le-am trait cu bunul meu prieten de care imi voi aminti mereu, cu sentimente de tandrete si multa admiratie pentru tot ce a facut. Este de admirat, de asemenea, hotararea Dumnevoastra de a mentine treaza memoria marelui profesor Claudiu Matasa. Va rog sa primiti, Domnule Alex Cetateanu, asigurarea stimei mele deosebite. Eugen Culicov Mult stimate domnule profesor: Asa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu capul acoperit de plete și cu o barbă de marinar descins parcă direct de pe ilustratele cu matrozi și pirați din alte vremuri. Cei care-l cunoșteau nu se mai mirau de strigătul lui, sintagma cu pricina, „Ahoe” fiind de multa vreme atribuită, ca poreclă, personajului care o rostea: poetul Tudor George. Vara, în gradina amintită, ori iarna, în local, bardul era o prezență întrucâtva ciudată, mai ales prin felul de a se manifesta: uneori, în toiul celei mai pașnice conversații
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plâng în hohote, trebuie să fac o sforțare și să mă întorc la cafeaua cu lapte de la iubitul Răcăciuni: Era vara, dimineața, pe o masă mare, întinsă într-o sufragerie de scânduri, de o parte larg deschisă spre grădină, cești multe, mari și ele, tigăi pline cu un lapte minunat, farfurii cu caimac gros, să-l tai cu cuțitul, unt proaspăt, miere ca aurul, și cafeaua tare, esența parfumată, delicioasă (fără pic de cicoare!). Iar noi, eredo-cafegiii turnând când lapte, când
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
Mihail Neamțu Scandalul provocat de apariția daneză și difuzarea pan-europeană a caricaturilor Profetului a fost deja comentat copios în presa română. Între multele reacții pertinente și curajoase făcute de comentatori - între care Traian Ungureanu, Cătălin Avramescu sau Cristian Pârvulescu - au persistat totuși indiciile unei confuzii. Nu puțini au forțat aparențele comparației islam versus creștinism. Având acces facil la silogistică, dl Cristian Tudor Popescu
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
întregi, pe deplin exprimați. În ceea ce-i privește pe liricii fertili, ei nu "fug" în cantitate, ci sunt invincibil tentați să se servească de întinderea cantitativului, la modul cel mai legitim. Ei nu vor să inverseze adagiul latin, din Non multa, sed multum în opusul său: Non multum, sed multa! Conștient sau nu, prolificii vizează un multum in multa (acest in mă încântă tot atât cât prepoziția întru pe C. Noica!). S-a scris mult despre diferența lirismului petrestoician față cu
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
liricii fertili, ei nu "fug" în cantitate, ci sunt invincibil tentați să se servească de întinderea cantitativului, la modul cel mai legitim. Ei nu vor să inverseze adagiul latin, din Non multa, sed multum în opusul său: Non multum, sed multa! Conștient sau nu, prolificii vizează un multum in multa (acest in mă încântă tot atât cât prepoziția întru pe C. Noica!). S-a scris mult despre diferența lirismului petrestoician față cu exprimările altor importanți poeți, de la "stelișii" înainte-mergători din anii
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
invincibil tentați să se servească de întinderea cantitativului, la modul cel mai legitim. Ei nu vor să inverseze adagiul latin, din Non multa, sed multum în opusul său: Non multum, sed multa! Conștient sau nu, prolificii vizează un multum in multa (acest in mă încântă tot atât cât prepoziția întru pe C. Noica!). S-a scris mult despre diferența lirismului petrestoician față cu exprimările altor importanți poeți, de la "stelișii" înainte-mergători din anii cincizeci până în zilele noastre. Citez un paragraf dintr-un
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
primite de la Noica sînt inserate chiar în paginile volumului -, ne dăm lesne seama că, departe de a fi rodul unei prelucrări exclusiv livrești a unor note de lectură, cartea aceasta este rezultatul unei experiențe de viață. Tocmai de aceea, din multele volume apărute după 1989 pe marginea filozofiei noiciene, cea semnată de Ion Ianoși inspiră încredere și poate fi considerată un reper în exegeza actuală. Poate suna a precizare pedantă și oarecum oțioasă, dar Ion Ianoși este unul din puținii intelectuali
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
perioada de glorie a Imperiului Roman, când romanii construiau în același ritm. Cum o să arate China în două-trei decenii? Care o să fie cursul istoriei, după aceea? Această populație atât de numeroasă, o să aibă destule alimente să supraviețuiască? Iată câteva din multele întrebări care-mi vin în minte. Pe 25 ianuarie, în multe localități, se tăia porcul; un porc mare,alb era întins pe o masă și urma să fie tăiat în bucăți. Am văzut carne și cârnați puse la uscat, pe
My trip to China. In: Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]