1,285 matches
-
celălalt fiind În mod fundamental egalitară (vezi Hegel, 1991, cap. IV). În consecință, suntem În măsură să Înțelegem În ce fel se servește opera lui Taylor de proiectul hegelian pentru a-l adapta condițiilor concrete de coexistență În societățile noastre multiculturale. Recunoașterea este percepută ca o nevoie vitală, indispensabilă dezvoltării personale și constituirii unei identități colective. Taylor și exigența de demnitate Analiza filosofului canadian se sprijină pe considerații istorice. Noțiunii de onoare, privilegiu al câtorva indivizi Într-o situație puternic inegalitară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Roger Kimball, el ne pune În gardă Împotriva oricărei aprobări prea grăbite a acestui tip de exigență: „Chiar dacă n-o fi pe placul multiculturaliștilor, alegerea cu care ne confruntăm astăzi nu este Între o cultură occidentală «represivă» și un paradis multicultural, ci Între cultură și barbarie. Civilizația nu este un dar picat din cer, ci o realizare, o realizare fragilă care are nevoie constantă de consolidare și de apărare Împotriva agresorilor din interior, ca și Împotriva celor din exterior” (ibidem, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lansată atunci ca singura păpușă care nu avea imaginea unui copil, ci a unei femei adulte, întruchiparea viselor de viitor ale fetițelor din întreaga lume, Barbie a trebuit să își adapteze imaginea vremurilor în care trăim. A devenit o păpușă multiculturală, feministă sensibilă la problemele de mediu sau ale persoanelor dezavantajate. Dimensiunile sale de fotomodel au rămas însă neschimbate, în ciuda criticilor care spun că Barbie la scară normală ar fi o tânără cu grave probleme de nutriție. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
fi o forță dominantă și, mai târziu, a devenit o nouă forță monopolizatoare a guvernării. 4. Dimensiunea etnică a clivajului centru/periferie O altă manifestare a clivajului dintre centru și periferie este dimensiunea etnică. Letonia a fost întotdeauna o societate multiculturală, chiar dacă astăzi se poate spune că societatea este polarizată etnic și că în ea se găsesc două comunități distincte de limbă letonă și de limbă rusă. Prin urmare, se acordă mai multă atenție clivajului etnic în calitate de manifestare a centrului și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
domeniile de activitate, în lipsa căreia limba română, rămasă la rangul de limbă vorbită, folosită doar pentru transmiterea culturii orale, n-ar mai constitui o frînă în procesul de deznaționalizare? S-a vorbit și încă se vorbește despre înființarea unei universități multiculturale la Cernăuți, cu o linie de predare în limba română avînd două facultăți, una de științe și una de științe umaniste, dar evenimentul s-a tot amînat. Între timp numărul absolvenților de studii medii în limba română tot scade și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sînt de mare dificultate, chiar în condițiile în care autorul dispunea de un foarte bogat material faptic, adunat pe teren, și de lucrări de referință pentru interpretarea materialului. Bucovina constituie un caz aparte, pentru care numai calificarea ca „spațiu multietnic, multicultural“ nu este suficientă. Aceasta caracteristică a Bucovinei este rezultatul unui îndelung proces istoric. Însuși autorul vorbește despre „indiciile etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și cele generale privind alte grupuri etnice din Bucovina“ (p. 21). Înscriindu-și cercetarea despre sărbătorile creștine populare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Diversitatea și armonia modurilor în care s-au articulat reprezentările realului, ale sacrului și ale imaginarului sunt coordonatele esențiale ce au făcut posibilă apariția acestui Eden (central)-european. Caracterul exemplar al relațiilor interetnice, certificat de o lungă istorie a simbiozei multiculturale este, la ora actuală, mai mult decît un capitol solar dintr-o istorie europeană adesea convulsivă și întunecată. Este o poveste adevărată, deci posibil un mit ce se scrie și acum, în prezent. Europa Centrală, teritoriul în care secolul al
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
reîntoarcerii și revenire la zeii precreștini, ca la Nietzsche), de noua/vechea clasă politică a României postdecembriste pentru a se îmbogăți din interesul național românesc, dar și pentru a corupe și nomadiza tânăra generație (cu demitizante modele, adicătelea novatoare, tehnocrate, multiculturale). Astfel, nu securitatea, ci făcătura ei de prin anii 1980, una și mai mică decât partidul comunist român de până la 1940, a fost aleasă de noua clasă politică a României, practic de toate nuanțele și orientările, pentru a face paradă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
legii, la cerere, grupe, secții, colegii, facultăți și instituții de învățământ cu predarea în limba maternă. În acest caz, se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. (2) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și activități multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și integrării la nivel național și european. ... (3) Se încurajează, la cerere, pregătirea de specialiști români în limbile minorităților naționale." ... 38. Articolul 124 va avea următorul cuprins: "Art. 124. - În învățământul de toate gradele și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117267_a_118596]
-
aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituțional adecvat, înlăturând restricțiile în limba minorităților naționale, conform protocolului semnat de către partenerii de coaliție și a înțelegerilor dintre acestia; - lărgirea cadrului instituțional al învățământului superior de stat prin universități multiculturale și, în funcție de necesități, instituții de sine stătătoare în limbile minorităților naționale; - elaborarea și aprobarea normelor privind susținerea materială de către autoritățile publice a structurilor învățământului laic înființat de către cultele recunoscute oficial (conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 ). 2
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
Articolul 1 Se însărcinează Ministerul Educației Naționale cu declanșarea, gestionarea și urmărirea integrală a procedurii de înființare a Universității de stat multiculturale cu limbile de predare maghiară și germană "Petofi-Schiller". Articolul 2 Pentru realizarea sarcinilor prevăzute la art. 1, la propunerea Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, în cadrul Ministerului Educației Naționale, în termen de 7 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României
HOTĂRÂRE nr. 687 din 30 septembrie 1998 privind iniţierea procedurii de înfiinţare a Universitatii de stat multiculturale cu limbile de predare maghiara şi germană "Petofi-Schiller". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121823_a_123152]
-
prezentei hotărâri, se constituie un grup de lucru care va avea următoarea componentă: a) cinci funcționari din Direcția generală învățământ pentru minoritățile naționale și din Direcția generală învățământ superior din cadrul Ministerului Educației Naționale; ... b) conducerea provizorie a Universității de stat multiculturale cu limbile de predare maghiară și germană "Petofi-Schiller", compusă din cinci specialiști, numită prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, după consultarea comunităților universitare maghiare și germane. Articolul 3 (1) Grupul de lucru constituit
HOTĂRÂRE nr. 687 din 30 septembrie 1998 privind iniţierea procedurii de înfiinţare a Universitatii de stat multiculturale cu limbile de predare maghiara şi germană "Petofi-Schiller". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121823_a_123152]
-
3) În conformitate cu raportul de evaluare al Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, Ministerul Educației Naționale va înainta spre aprobare Guvernului, până la data de 15 decembrie 1998, proiectul de hotărâre privind acordarea autorizației de functionare provizorie a Universității de stat multiculturale cu limbile de predare maghiară și germană "Petofi-Schiller" și a dreptului de organizare a admiterii. Articolul 4 Ministerul Educației Naționale va asigura infrastructura necesară desfășurării în bune condiții a activității grupului de lucru. Articolul 5 (1) Toate cheltuielile legate de
HOTĂRÂRE nr. 687 din 30 septembrie 1998 privind iniţierea procedurii de înfiinţare a Universitatii de stat multiculturale cu limbile de predare maghiara şi germană "Petofi-Schiller". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121823_a_123152]
-
Ministerului Educației Naționale, suplimentat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/1998 . ... (2) În conformitate cu raportul de autoevaluare și cu raportul Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare se însărcinează Ministerul Finanțelor cu includerea cheltuielilor legate de organizarea și funcționarea Universității de stat multiculturale cu limbile de predare maghiară și germană "Petofi-Schiller" în bugetele anuale începând cu anul 1999. ... PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ---------------- p. Ministrul educației naționale, Mihai Korka, secretar de stat Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru minorități naționale, Gyorgy Tokay p.
HOTĂRÂRE nr. 687 din 30 septembrie 1998 privind iniţierea procedurii de înfiinţare a Universitatii de stat multiculturale cu limbile de predare maghiara şi germană "Petofi-Schiller". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121823_a_123152]
-
și O'Neill, S. (2010). Introduction: A Postnationalist Era? În K. Breen și S. O'Neill (coord.). After the Nation? Critical Reflections on Nationalism and Postnationalism (pp. 1-18). Basingstoke, UK: Palgrave Macmillan. Brown, D. (2000). Contemporary Nationalism: Civic, Ethnocultural, and Multicultural Politics. Londra: Routledge. Burke, P. (1992). Preface. În M. Bloch. The Historian's Craft (pp. vii-xviii). Manchester: Manchester University Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cetatea lui Platon (2010) lucrare ce a primit premiul Revistei Transilvania și premiul "Vasile Conta" al Academiei Române, 2012; Noi și postcomunismul (2012). A coordonat Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013) și Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015). A coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Massmedia și democrația în România postcomunistă (ediția I în 2011; ediția a II-a revăzută și adăugită, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011), Zece exerciții de inginerie constituțională (2013). A realizat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vreo zece ani la CNSAS, am văzut cum i s-au confecționat piesele în baza unor reclamații făcute pe la Sărmaș, Hodoșa, de unde era el de loc, de către un trio foarte interesant: un ungur, un român și un rrom. S.B.: Turnătorie multiculturală. Cum vedea tatăl dumneavoastră politica? A comentat politică față de dumneavoastră? Mai ales că era stigmatizat, urmărit și știa clar de unde i se trage această hărțuire... V-a ținut departe de discuțiile politice? Până la urmă, care era atmosfera în familie? Pentru că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe aceeași scenă de la CCTS. Dar Radu avea obligația să cenzureze partea politică. S. B.: Să nu se atace, să nu se irite. D. T.: D.T.: Să se rezume la dansuri, folclor... numai la parte artistică. S. B.: Un dialog multicultural. Cam asta era. D. T.: Ideea a fost foarte frumoasă, am fost lăudați pentru ea. S. B.: Nu ați avut probleme, incidente? D. T.: La început ieșeau unii la deschidere, dădeau mesaje politice, făceau apel la liderii lor politici. S.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și Melbourne, statul Victoria. Cooperarea cultural-științifică între România și Australia Distanța mare dintre România și Australia (și costurile generate de aceasta) creează dificultăți în realizarea unui program ritmic de schimburi culturale între cele două țări. România participă activ la evenimentele multiculturale care au loc anual în Australia, beneficiind și de sprijinul unor asociații ale comunității românești locale. În noiembrie 1969, a fost deschisă la Melbourne o expoziție românească permanentă. În anul 2008, la Melbourne, s-a desfășurat o nouă ediție a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
multitudine de variante, nu numai pentru Bucovina, ci pentru întreg spațiul Europei Centrale, mitul habsburgic aduce în atenția contemporanilor "o realitate a Imperiului habsburgic idealizată azi, ca simbolizând armonia dintre popoare diferite", un fel de "paradis transnațional" cu un potențial multicultural și multilingvistic benefic, roditor pentru gânditori și poeți; pornind de la o reconstruire nostalgică a trecutului, proiectând "o versiune concentrată a Europei însăși în întreaga ei varietate culturală (o varietate maximă în interiorul unui spațiu minim), autorii și apărătorii mitului habsburgic sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
literatura și civilizație română (la universitățile din Cernăuți și Ujgorod) și, respectiv, de limbă, literatura și civilizație ucraineană (la universitățile din București și Suceava), în funcție de necesitățile sus-menționate. Articolul 11 Părțile au convenit să studieze condițiile de creare a unei instituții multiculturale de învățământ superior (universitate) în orașul Cernăuți și, în acest scop, să propună posibile variante de organizare și funcționare a acesteia. Articolul 12 O comisie mixtă româno-ucraineana de specialiști în domeniul elaborării manualelor de istorie, geografie, cultura și dezvoltare economico-socială
PROTOCOL din 24 aprilie 1999 de colaborare în domeniul învăţământului între Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Învăţământului din Ucraina pentru anul de învăţământ 1999-2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125908_a_127237]
-
condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și ctivitati multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european. ... (4) La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregăti orice cetățean român, indiferent de limbă să maternă
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
84/1995 , în redactarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 , rezultă că aceste prevederi sunt neconstituționale pentru următoarele considerente: a) Se oferă posibilitatea să se înființeze, la cerere și prin lege, instituții de învățământ superior multiculturale, în care limbile de predare vor fi stabilite în cadrul legii de înființare, ceea ce poate exclude și folosirea limbii române. Având în vedere că orice universitate este, prin menirea să, multiculturală, sintagma "universitate multiculturală" nu este de natură să asigure prezenta
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
înființeze, la cerere și prin lege, instituții de învățământ superior multiculturale, în care limbile de predare vor fi stabilite în cadrul legii de înființare, ceea ce poate exclude și folosirea limbii române. Având în vedere că orice universitate este, prin menirea să, multiculturală, sintagma "universitate multiculturală" nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. ... b) Prevederile legale criticate sunt în contradicție și cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]