6,341 matches
-
constă în: * Măsuri generale pentru dezvoltarea, în continuare, a Pieței Interne și pentru consolidarea Uniunii Economice și Monetare în Europa (în acest sens, politica industrială face parte din politica economică generală); * Politica comercială externă (politica anti-dumping, acordurile comerciale bilaterale și multilaterale, cu implicații în anumite sectoare industriale); * Politica socială și regională (când procesul de reconversie industrială are consecințe sociale și regionale imposibil de acceptat); * Politica concurențială (instrumente juridice destinate intervenției asupra mecanismelor de piață care nu funcționează corect și monitorizării sprijinului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
eliminare treptată a substanțelor care epuizează stratul de ozon, în cadrul căruia s-a elaborat, în luna ianuarie 2004, lista proiectelor de eliminare a substanțelor care depreciază stratul de ozon, conform HG nr. 58/2004. S-a aprobat finanțarea, de către Fondul Multilateral, pentru două noi proiecte în domeniul solvenților: * Conversia prin retehnologizare a secției de degresare de la ARPECHIM Pitești care vizează înlocuirea tetraclorurii de carbon cu un alt solvent și recircularea/regenerarea acestuia; * Proiect de instruire a IMM-urilor care utilizează solvenți
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de un nivel ridicat de migrație ilegală. Centrul de contact trilateral de la Galați funcționa doar cu oficiali români. Nu a fost obținut nici un acord cu Ucraina, cu privire la delimitarea platformei continentale sau frontierei maritime. România avea acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale cu unele State Membre UE pentru problematica managementului frontierei. Mai erau necesare investiții pentru a fi dotate mai bine echipele mobile de control, pentru echipamentul din a doua linie, pentru amprentare la punctele de trecere a frontierei, pentru echipament de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în perioada 2000-2001; * aplicarea obligațiilor decurgând din acordurile OMC (în general, nivelul angajamentelor asumate de România erau sub sau la nivelul angajamentelor UE); * în perioada 2001-2002, obiectivul major a fost acela de realizare a unei noi Runde de negocieri comerciale multilaterale. În pregătirea și pe parcursul Conferinței Ministeriale de la Doha, România a susținut propunerile UE, urmărind ca rezultatele negocierilor să fie în concordanță cu viitorul statut de membru al UE. * perfecționarea cadrului legislativ, în ceea ce privește regimul de control al exporturilor de produse și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
statului asociat pentru aderarea la UE. Această pregătire are ca fundament respectarea drepturilor omului, democrația, statul de drept și economia de piață. Un Acord European este încheiat pentru o perioadă nedefinită și însumează mai multe aspecte: politic (consultări bilaterale și multilaterale pe anumite chestiuni de interes comun), comercial (crearea unei zone de liber schimb), economic, cultural și financiar. Din punct de vedere instituțional, coordonarea unui Acord European revine: unui Consiliu de Asociere, format din reprezentanți ai Consiliului UE și Comisia Europeană
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
guvernele respective a organizațiilor acreditate de către organismele naționale de acreditare și notificarea acestora pe plan internațional. În scopul îmbunătățirii credibilității de piață, pe lângă acreditarea națională, organismele de certificare și laboratoarele de încercări din orice stat pot participa la acorduri internaționale multilaterale de recunoaștere reciprocă, încheiate cu organisme similare din alte state. În Europa, referențialele principale pe baza cărora se face acreditarea sunt standardele europene din seria EN 45000 respectiv EN 45001 și EN 45002 pentru acreditarea laboratoarelor de încercări, EN 45004
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
relatate, în cele 34 expuneri, acțiuni din politica externă, inițiate și desfășurate de România (prin acești diplomațiautori), în timpul ultimelor decenii. Materialul este grupat pe activități care țin, unele de diplomația bilaterală, iar altele de noua formă a diplomației contemporane cea multilaterală. Sunt înfățișate momente și succese repurtate în raporturile pe care le-a avut România cu țări din Europa, Asia, America și Africa într-o prezentare de ansamblu a relațiilor ori pe segmente, de diplomație în domeniul politic, economic, cultural, consular
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fusese plasată într-o grupare antagonică una cu alta, astfel că ele urmau soarta blocului în care fiecare fusese plasată. Dacă statele occidentale au recunoscut imediat R.F.G., statele din Est au recunoscut și stabilit relații (inclusiv militare) prin tratate biși multilaterale, cu R.D.G.; deoarece nici unul dintre statele germane nu avea o poziție prioritară, Comunitatea internațională era confruntată în problema pe care dintre aceste state să-l considere ca succesor al Germaniei, atâta vreme cât exista suspiciune cu privire la modul de constituire și despre independența
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Federală a Germaniei și Republica Socialistă România, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. Ambele părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu evoluția schimburilor economice și culturale dintre țările lor. Ele au subliniat că vor cultiva și adânci în continuare colaborarea multilaterală dintre țările lor. În acest spirit, Guvernul R.F. a Germaniei și Guvernul Republicii Socialiste România au căzut de acord să stabilească relații diplomatice și să numească reprezentanțe diplomatice la rangul de ambasadori extraordinari și plenipotențiari. Ambele părți sunt convinse că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Republica Federală a Germaniei, precum și asupra problemelor de interes comun. Ambele părți și-au exprimat satisfacția referitor la evoluția favorabilă a schimburilor economice și culturale dintre țările lor. Au subliniat decizia părților de a cultiva și aprofunda în continuare colaborarea multilaterală. În acest spirit, Guvernul României și cel al Republicii Federale a Germaniei s-au pus de acord să stabilească relații diplomatice și să schimbe reprezentanțele diplomatice la rangul de Ambasade. Ambele părți sunt convinse că aceasta va contribui la dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
septembrie 1975 a Actului Final de la Helsinki privind securitatea și cooperarea în Europa a dat un impuls și mai pronunțat, colaborării intereuropene și internaționale. Totodată, s-a constatat un interes major al țărilor occidentale față de România, exprimat în dezvoltarea colaborării multilaterale și intensificarea schimbului de delegații guvernamentale, parlamentare, economice, a schimburilor comerciale, culturale. În acest cadru, un loc aparte l-a ocupat dialogul politic româno-britanic. Astfel, în 1973, Julian Amery, deputat conservator, ministru de stat la Foreign Office și membru al
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și până astăzi", cu participarea unor istorici britanici de prestigiu în domeniul studiilor istorice, ca Seton Watson, Eric Tape și Trevor Hope, organizat sub auspiciile Centrului Marea Britanie-Europa de Est condus de sir William Harpam. În contextul dezvoltării raporturilor culturale multilaterale româno-britanice, am primit mandatul să discut la Oxford University-Bodley's Library, problema împrumutării și aducerii în țară pentru a fi expus într-o expoziție de profil a Tetraevangheliarului lui Urie (Urie unul dintre erudiții Moldovei pe timpul lui Alexandru cel Bun
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se ajunge la soluții care să scoată din impas relațiile româno-ruse; o asemenea abordare trebuie întreprinsă de ambele state, individual și împreună, pe baza unor analize obiective pentru a se concluziona că numai prin continuarea, dezvoltarea și consolidarea unor relații multilaterale, și în special a celor în domeniul economic, se va putea ajunge la raporturi profitabile pentru ambele state, care să fie relansate. Tot mai frecvent, specialiști români și ruși își manifestă interesul pentru relansarea relațiilor în toate domeniile de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vecinătate și colaborare a statelor din zonă este mai veche, iar cele dintâi încercări menite să demareze acest proces datează de la sfârșitul secolului 19 și începutul celui de-al 20-lea. Viața, realitățile, stau mărturie faptului că în Balcani colaborarea multilaterală își are originile într-un trecut îndepărtat, deși, ea a prins contururi precise, mai ales în ultimele decenii, fiind generată îndeosebi de prăbușirea Imperiului Otoman. Pe ruinele acestuia a renăscut noua Turcie modernă, plămădită din gândirea și acțiunea marelui om
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
stăpânire pe toți Balcanii, au stimulat sentimentului naționalismului și au acutizat problema Balcanilor, așa că "butoiul cu pulbere" se umplea neîncetat. După 1945, încep să apară unele simptome pozitive care indică faptul că orologiul istoriei începea să bată și ora cooperării multilaterale blacanice. Aceasta în ciuda faptului că Europa era dominată de marile puteri, prin existența sferelor de influență creionate pe un petic de hârtie în 1944 de către Churchil și Stalin. Așa se face că România a căzut sub cizma ocupantului sovietic, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
similar de secesiune. 2. Am insistat asupra evoluției unor evenimente care au contribuit la destabilizarea Balcanilor pentru a demonstra de ce a fost necesar ca politica externă a României să exercite acțiuni pozitive pe diferite planuri pentru a se relua colaborarea multilaterală. Faptul că România nu a avut și nu are probleme litigioase cu nici una dintre țările peninsulei, demonstrează dorința și acțiunile sale concrete de a nu înceta eforturile, de pe o poziție echilibrată, în scopul ajungerii în Balcani la o zonă de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
liniștea nu va dăinui în Balcani și va curge mereu sânge pe Dunăre, care nu mai este de mult albastră. Ar trebui avute în vedere câteva direcții prioritare privitoare la relansarea încrederii. Pe prim plan, se află acțiunile privind cooperarea multilaterală, în strânsă legătură cu dezvoltarea relațiilor bilaterale. Această cooperare pe multiple planuri va trebui să depășească faza declarațiilor de intenții, a previziunilor utopice fără suport politic și material. Ea impune și reluarea unor proiecte anterioare, abandonate pe parcurs, din diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
alte domenii, la care predau renumiți profesori universitari, care îi examinau pe diplomați la examenele și concursurile de avansare în grad diplomatic. S-a format într-adevăr un corp diplomatic de elită, competent, profesionalizat și specializat pe relații bilaterale și multilaterale, pe zone geografice, cunoscători de limbi utilizate pe plan internațional și regional, apreciați în capitalele țărilor de reședință. Diplomația țării noastre a moștenit o tradiție care, din păcate, a fost întreruptă după al doilea război mondial, odată cu instaurarea regimului comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Fiind Ministru-consilier pe lângă Uniunea Magrebului Arab, am făcut vizite de lucru conducerilor ministerelor de externe ale Libiei, Marocului, Tunisiei și Algeriei, informând Ministerul de Externe al țării noastre despre rezultatele convorbirilor, prezentând propuneri de noi acțiuni în relațiile bilaterale și multilaterale cu fiecare țară, sau cu dialogul între țările mediteraneene și cele din bazinul Mării Negre, benefic pentru cele două regiuni și favorabil procesului de pace din Orientul Mijlociu, concentrându-mi atenția spre cooperarea economică și investiții în România. Am fost deseori membru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
într-un moment important (s-a referit la criza datorată eșecului politicii agrare a lui Hrușciov, legată de insuccesele de pe pământurile desțelenite). Am informat MAE al României despre discuția avută cu Leonid Ilici Brejnev. Altă etapă deosebită în relațiile noastre multilaterale a constituit-o întâlnirea cu președintele Indiei, Radakrishnan, participarea la dineul oferit în cinstea lui de către șah. Am asistat la expunerea Președintelui consacrată luptei pentru pace. Eram în aula Universității din Teheran. Am aflat de la alți diplomați că aici în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de societăți mixte de producție cu Chile și Peru în domeniul minier a constituit o mare noutate în politica economică externă a României, fiind o nouă formă de cooperare economică, extinsă apoi și în relațiile cu alte state. II. DIPLOMAȚIE MULTILATERALĂ Gânduri peste ani CONSTANTIN ENE* AMBASADOR Motto: Lucrurile pe care nu le spui se pierd Summary Based on his long experience in world affairs, the author shares his views on selected areas of the world diplomacy conspicuous during the second
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Națiunilor Unite, la New York și, mai târziu, ca ambasador la Geneva. În acest răstimp, am fost detașat pentru câțiva ani și sub autoritatea Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, ca funcționar internațional, membru al Secretariatului Națiunilor Unite. Evoluând în diplomația multilaterală, am reprezentat România la zeci și zeci de conferințe și reuniuni internaționale, la ONU și în diverse centre ale globului, am participat la dezbaterea multor probleme de interes mondial și la pregătirea și elaborarea de documente și instrumente internaționale în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
anduranța politică pe care o proiectează cariera parcursă nu a avut la bază altceva decât profesionalismul. Am ales să contribui la acest volum cu câteva exemple din activitatea desfășurată, așa cum le-am trăit. Faptul că ele provin din mediul diplomației multilaterale, al organizațiilor și reuniunilor internaționale, le sporește autenticitatea, dat fiind că în acest mediu imaginea care se creează asupra unei țări trece prin sita evaluărilor și aprecierilor unei multitudini de actori. De asemenea, exemplele nu au fost luate la întâmplare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din letargie și diplomația, care a început cu timpul să dobândească notorietate, mai ales în organizațiile internaționale, pe ecranul cărora se înregistrează fidel performanțele statelor membre. Personal am fost favorizat să fiu implicat în acțiunile diplomatice ale României în mediul multilateral. Fie că era vorba de Organizația Națiunilor Unite și organismele sale specializate, de forurile pentru dezarmare despre care voi vorbi mai departe, de instituții ale țărilor socialiste sau, mai târziu, după prăbușirea comunismului și revenirea României la democrație, de instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Tratatul de la Varșovia. Ne loveam de probleme similare și în cadrul global al organizațiilor internaționale, numai că, în cazul Tratatului de la Varșovia, manifestările erau mai directe, uneori chiar brutale, proprii manierei de a proceda a sovieticilor. În cadrul larg al diplomației multilaterale, "Războiul Rece" își pusese amprenta așa cum am mai spus, mai ales prin compartimentarea relațiilor dintre delegații pe principii politice și ideologice care pluteau în atmosferă la tot pasul. Cadrul general fiind însă mai larg, densitatea și duritatea manifestărilor erau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]