1,239 matches
-
pierdute. De asemenea, îi mulțumim din suflet pentru felul frumos și demn de a reprezenta femeia română în străinătate. D-na Cantacuzino ne-a vizitat destul de des și ne-a îndemnat de a organiza filiale ale Societăților existente din țara Mumă. În primul rând, a organizat filiala Soc. Ortodoxe a femeilor române, în frunte cu energica D-nă Dr. Siminel, care conduce și azi Societatea cu multă pricepere și demnitate. În anul 1926 am înființat consiliul național al femeilor din Basarabia în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tristețea metafizică”. „Dezmărginirea” din Poemele luminii și Pașii profetului e căutată acum nu spațial, în afară, ci interior și temporal, scormonind străfundurile memoriei. Comunitatea cu Marele Tot are loc printr-o coborâre spre tiparele originare ale ființei, spre „obârșii”, la „mume”. Lauda somnului, cel mai înalt punct al liricii blagiene, împinge universul într-o noapte ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește prefigurarea fantastică a întregii spețe, fiindcă totul se situează pe tărâmul visului care permite sângelui să se „tragă înapoi
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de prea bogate reminiscențe din poezia cavalerească occidentală. Rezolvarea epicului printr-un discurs, lipsa preocupării pentru individualizare - contrar intențiilor poetului - imprimă eroilor, subordonați unei retorici grandilocvente, un aer de fantoșe. Rareori istoria vorbește prezentului cu puterea pildei vii (ca în Muma lui Ștefan cel Mare) sau prin etica aspră a timpurilor de trecute vitejii (Daniil Sihastrul). Față de restul producției lui poetice, legendele tind către o expresie relativ condensată, spre o frază mai puțin încărcată, uneori spre rezolvări aforistice. Pe un teren
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
surâde neîncrezător. — Niciodată la fel, rostește cu hotărâre. Își împreunează apoi liniștit mâinile pe piept, iar puzderia de stele de pe chenarul mantiei scânteiază scurt, aruncând lumini vii și strălucitoare. Revine cu pași măsurați în dreptul puilor. Când i-am luat de la muma lor, am folosit un cal cât mai iute cu putință, și i-am mutat după aceea pe alți cai, odihniți, care mă aștep tau pe drum. Dar tigroaica, când a găsit culcușul gol... — Și tatăl, tigrul, unde era? îl întrerupe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
chiar dintre acei numiți de el să aleagă și pe primar. Apoi este bine aceasta? Chiar sub turci exista regimul municipal. Prin urmare, locuitorii din Dobrogea sunt apți de a beneficia de toate libertățile constituționale de cari se bucură patria mumă, România"1536. În ultimii ani ai vieții, Mihail Kogălniceanu "s-a simțit atras tot mai mult (...) de Dobrogea, unde a deținut însemnate proprietăți imobiliare (la Sarighiol, Tatlageacul Mare, Capucei, Anadalchioi, Peletlia, Omurcea, Murfatlar, Alcagiu, Chichige, Palazu, Ilanlâc) și unde-și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care am participat și eu ca ministru de Externe, ridicat-am la moșia mea de curând întrupată, capul Tuzla pe Marea Neagră, această biserică împodobită cu fragmente din antica Mitropolie a Constanței, așezând-o sub patronajul etern amintitor al repausatei mele mume, Ecaterina Stavilă și a soției mele, Ecaterina, născută Jora"1538. La 10 decembrie 1884 Mihail Kogălniceanu propunea înființarea unei "flotile naționale" pentru a elimina dependența comerțului românesc de companiile de navigație străine. În același sens, în calitatea sa de ministru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tehnic"1876. În concluzie, în finalul discursului său, regele Carol I afirma că "de azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostașilor noștri de la 1877, am împreunat-o din nou cu patria mumă. Astfel, vom putea da acestei provincii și porturilor ei de pe țărmul mării toată îngrijirea Noastră, spre a lor desvoltare și propășire. Mândrii, împreună cu țara întreagă, că am ridicat un monument care face fala neamului românesc și care va fi pururi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dat sprijin săvârșirii acestui măreț act"2059. În încheierea articolului citat se făcea un apel "notabilităților, apel autorităților, apel tuturor să se adune și să formeze un comitet pentru adunarea fondului necesar ridicării monumentului comemorativ al realipirii Dobrogei la patria mumă"2060. Publicația Alarma Dobrogei a apărut în perioada 12 iunie 1897 1 iulie 1898 din inițiativa institutorului Petru Georgescu. Editată la Galați, Alarma Dobrogei avea, în general, un ton critic la adresa prefectului județului Tulcea din acea perioadă, Ion Nenițescu. După cum
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
văzut nu fuse și nici ochiu care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întîiu și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în fășii, De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii... De atunci și până
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
se-ncheie nod Pe umerele goale. Iar umbra feței străvezii E albă ca de ceară - Un mort frumos cu ochii vii Ce scînteie-n afară. - " Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Și m-am născut din ape. O vin! odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
e la față; Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc himeric, Ca două patimi fără saț Și pline de-ntuneric. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi este muma; O vin-odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă. O vin-, în părul tău bălaiu S-anin cununi de stele, Pe-a mele ceruri să răsai Mai mândră decât
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
s-a-ntristat,/ Noi la tine ne-am rugat, cu suflet curat/ Cu inima bună, Domnul s-aibă milă!" Se crăpa de ziuă. Ceremonia era pe sfârșite. Peste trei zile aveau să dezgroape fetișul. "A murit Tata Soarelui; a înviat Muma Ploii". Bătrânul părăsi mulțimea, pornind de-a lungul râului la vale, însoțind icoanele luminoase. Părea că procesiunea continuă. Sfinți cu lumânări în mână se lăsau duși de ape pe plute improvizate. Pășea fără gânduri, în rând cu ei. Soarele răsărea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
din tărâmul său. Era o punguță făcută din prapor de berbec, conținând pilitură din călcâiul tâlharului Zlota. Haiducul i-o dăruise lui Pimen când, rănit fiind și crezând că își dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu cine naiba, a furat un bănuț de aur pe care l-a ascuns în încălțări, la călcâi. La soroc, Zlota fu zămislit cu picioarele înainte, cu un călcâi galben-strălucitor din aurul cel
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Și nimeni nu mai are de suferit când spune că dincolo e din ce în ce mai bine decât la noi! Pleacă lumea la muncă, pleacă oameni fără căpătâi, vagabonzi, curve, fără restricție. Și mulți dintre ei sunt nevoiți să se întoarcă la patria mumă, că aici e țara tuturor posibilităților, nu acolo, unde nu prea ai voie să faci ce te taie capul. în al patrulea rând, progresele în educație. Copiilor noștri nu li se mai impune educația strictă, morala comunistă. Azi au o
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Că doar amar și neguri în timp a cunoscut. 10 martie 2004 * Cască gura doar când cere; De ceri tu, e mult de tot Chiar de-n plâns și cu durere Îl asiguri de-al tău vot. 11 martie 2004 Mumă este pentru unii; Pentru alții e doar ciumă; Nu poți ca să-i schimbi cărbunii Nici cu-asprime, nici c-o glumă. 12 martie 2004 IPOCRIZIE „Sunt de partea oricui este Vrednic, cumpătat, cinstit, Iubitor de bună veste, De pofte neispitit
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Și în lumea interlopă În care colcăim E bună, fără popă, Ca să ne pocăim. Pe unii, timpu-i ține-aproape, Deși trec tot prin mari hârtoape; Pe alții, crunt îi mai desparte, Deși nu-s gropi ori oale sparte. „Pentru unii, timpu-i mumă” Cu belșug și desfătare; „Pentru alții, doar o ciumă”, „Chiu și vai prin buzunare”. Un dolar ieșit din turmă, Singur s-a predat ca rob La un leneș, dar la urmă Și-a zis trist: „Am fost neghiob!” Unii-n
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
de dragă; Nu pot să scriu cum alții pot Cu har și nestemate, Dar pot să fiu un antidot Nădejdii zbuciumate; Nu pot vorbi fără să spun Chiar de-i târziu acuma - Azi, crezu-mi este tată bun, Speranța este muma. 21 iulie 2004 NU POȚI TRĂI FĂRĂ SĂ PLÂNGI Nu poți trăi cu pace-n cort Și plin de veselie Când cel de-alături cade mort, Cosit de-o tragedie. Lacrima-i cu diademe, Iar surâsul cu mulți spini, Fără
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
s-a-ntristat,/ Noi la tine ne-am rugat, cu suflet curat/ Cu inima bună, Domnul s-aibă milă!" Se crăpa de ziuă. Ceremonia era pe sfârșite. Peste trei zile aveau să dezgroape fetișul. "A murit Tata Soarelui; a înviat Muma Ploii". Bătrânul părăsi mulțimea, pornind de-a lungul râului la vale, însoțind icoanele luminoase. Părea că procesiunea continuă. Sfinți cu lumânări în mână se lăsau duși de ape pe plute improvizate. Pășea fără gânduri, în rând cu ei. Soarele răsărea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din tărâmul său. Era o punguță făcută din prapor de berbec, conținând pilitură din călcâiul tâlharului Zlota. Haiducul i-o dăruise lui Pimen când, rănit fiind și crezând că își dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu cine naiba, a furat un bănuț de aur pe care l-a ascuns în încălțări, la călcâi. La soroc, Zlota fu zămislit cu picioarele înainte, cu un călcâi galben-strălucitor din aurul cel
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vechile canoane, au fost aspru pedepsiți. Bisericile s-au umplut de mâini și limbi tăiate. Unii s-au ascuns În păduri, alții au plecat să-și găsească adăpost și liniște pe alte meleaguri. Puterea lui Anticrist era Însă imensă. Patria Mumă Își Întindea mereu hotarele. Pe unde ajungeau pribegii, ajungea și mâna țarului. Era ca un blestem. În cele din urmă, blestemul s-a Întors Împotriva prigonitorilor. Și Patria Mumă a fost pedepsită pentru fărădelegile ei. Venirea a doua a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
liniște pe alte meleaguri. Puterea lui Anticrist era Însă imensă. Patria Mumă Își Întindea mereu hotarele. Pe unde ajungeau pribegii, ajungea și mâna țarului. Era ca un blestem. În cele din urmă, blestemul s-a Întors Împotriva prigonitorilor. Și Patria Mumă a fost pedepsită pentru fărădelegile ei. Venirea a doua a lui Anticrist a scăldat Rusia În sânge. Icoanele au fost arse, clopotele topite, bisericile transformate În posturi de miliție, În băi publice și crescătorii de păsări sau În cocine. Locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
transformate În posturi de miliție, În băi publice și crescătorii de păsări sau În cocine. Locul crucii l-a luat steaua cu cinci colțuri. Atunci vechea Rusie s-a prăbușit, dar În curând noul Anticrist a prins puteri și patria mumă și-a extins din nou hotarele. În urmă cu două sau trei veacuri, strămoșii Mașei și-au găsit adăpost pe dulcile meleaguri bucovinene. Împărații Austriei i-au luat sub ocrotirea lor. Întorcându-se de pe front, ostașii Patriei Mumă le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și patria mumă și-a extins din nou hotarele. În urmă cu două sau trei veacuri, strămoșii Mașei și-au găsit adăpost pe dulcile meleaguri bucovinene. Împărații Austriei i-au luat sub ocrotirea lor. Întorcându-se de pe front, ostașii Patriei Mumă le-au topit clopotele și le-au dărâmat cupolele semețe ale mănăstirii. Iar atunci când, după câteva decenii, armatele eliberatoare au intrat În sat, i-au adunat pe toți credincioșii În fața bisericii Uspenia și, sub amenințarea mitralierelor, i-au pus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
credincioșii În fața bisericii Uspenia și, sub amenințarea mitralierelor, i-au pus să se lepede de Hristos. Numai bunul Dumnezeu i-a putut salva vii din mâinile eliberatorilor. Dar oricât de crunt i-ar fi prigonit de-a lungul veacurilor Patria Mumă, ei au continuat s-o iubească și să se roage pentru bunăstarea ei. - Așa-i, oftă Mașa. Sângele apă nu se face, filosofă ea. - Se preface-n vin sau chiar În spirt Royal, spuse șugubăț Extraterestrul. - Poate vreți să spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
apa împroșcată de roțile unei mașini, și fără nici un strop de cer, fără nici un strop de cer. Londra e o bătrână cu respirația grea. Dacă o asculți, poți să auzi cum gâfâitul astmatic îi mănâncă plămânii. Nesuferita Londră. Până și mumele ei atârnă ca o piatră de moară. Uneori, când merg pe stradă - trebuie să mă războiesc cu vremea. Atunci mă iau de zeii vremii. Îi fac praf. Îi izbesc ca picioarele, cu pumnii și mârâi. Oamenii se uită și uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]