735 matches
-
dimensiunea spirituală în care se află, dar și de spiritele celor din cimitirul asupra căruia se află locuința familiei Freeling. Cele două filme Poltergeist prezintă, așadar, în mod alegoric, teama că utopia burgheză va fi distrusă de monștrii aparținînd clasei muncitoare sau altor rase. Spiritele apar iarăși ca să bîntuie familia Freeling și, din nou, femeile sînt cele care intră în legătură cu lumea spiritelor. În film apare bunica (interpretată de Geraldine Fitzgerald), în casa căreia locuiește acum familia Freeling și care are capacități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
piață pentru locuințe, îmbrăcăminte, mobilier și alte produse de calitate. Clasa mijlocie Este reprezentată de funcționarii și muncitorii cu venituri medii, care cumpără produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
produse la modă, de marcă, locuiesc în „cartierele bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
profesia era inferioară (Bejan, Buruiană, 1989). Într-o cercetare efectuată între anii 2000-2002 în județele transilvănene am constatat următoarea structură homogamică: dintre bărbații intelectuali, circa 80% sunt căsătoriți cu femei intelectuale, dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
păreau că vor gravita în jurul celor două clase sociale principale: burghezia națională, care controla diferite sisteme de guvernare, și un proletariat din ce în ce mai cosmopolit. Conturul unui experiment social absolut nou deja era conținut de cele mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială cu totul nouă care avea să elibereze toate ființele umane din exploatare și dominație (Marx și Engels 1977). Numeroși teoreticieni
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dacă puternicele loialități naționale vor împiedica acest proces. Discuția care urmează, precum și cea din Capitolele 6 și 7, explică modul în care principalele curente ale teoriei critice au ajuns să abandoneze "paradigma producției", debarasându-se de credința conform căreia clasa muncitoare este instrumentul privilegiat al schimbării radicale, și să se rupă de viziunea marxistă a unei emancipări universale. Însă, după cum s-a remarcat în cele de mai sus, acest lucru nu înseamnă că studenții la Relații Internaționale nu au nimic de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
multă bătaie de cap o poveste simplă, explicită, care ar fi putut fi și frumoasă dacă i-ar fi lipsit tezele unui realism socialist cam antipatic mie unuia. Un zidar portughez (ca cel din melodia lui Joe Dassin) și o muncitoare din industria textilă trăiesc În provincie din două lefuri ca vai de capul lor, de-abia scot Împreună vreo 2000 de dolari pe lună (sumele sînt exprimate, În roman, În franci). În clisa unui atare cenușiu univers, mizerabil social și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a străzii, a colectivității, devine sursă de poezie și, cum spunea însuși poetul, sentimentele lui se identifică cu universul. Poezia înseamnă protest împotriva a tot ce este abuz și împotriva a tot ce dezumanizează. M. R. Paraschivescu a cântat mâna muncitoarei 2 care a spălat, a săpat, a adăpat pentru ca "acum să nu mai fie nimic/ Decât dătătoare/ Și primitoare/ ale morții." Comuniunea cu masele, cu aspirațiile lor este transmisă direct în formule simplificatoare: "Aici lângă umărul și singurătatea mea,/ voi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un sandviș, din care a mușcat, în mâna stângă, Rosie reprezintă un icon pe care este greu să-l etichetezi ca femeie sau bărbat. Ea pare mai degrabă o reprezentare umoristică a androginului, o caricatură a combinației femeie-bărbat, decât întruchiparea muncitoarei se-rioase, hotărâte să preia sarcinile de serviciu ale bărbatului. În acest sens, Rosie funcționează ca reprezentarea iconică a opozițiilor binare masculin / feminin, muncitor / soldat, ceea ce ar explica succesul imens de care se bucură și în prezent în America. Asemenea păpușii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mamei și a copilului. A înființat în 1897 Societatea "Materna", cu scopul de a ocroti copii săraci, iar doi ani mai târziu a organizat prima creșă, la Fabrica de Tutun din București, unde a asigurat și consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 -1898. A prezentat la "Congresul acțiunilor feministe", ținut la Paris în anul 1900, lucrarea “Munca femeii în România”, alcătuind o statistică a femeilor care au reușit să promoveze intelectual. A fost invitată și la congresele de la Bruxelles
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
este mitul distrugerii unei societăți de către o femeie publică. Pentru bărbații care o divinizează, ea este, rând pe rând, Venus, Meluzina sau diavolul din Evanghelie. Zola a văzut Imperiul al Doilea că un imens lupanar, plin de burgheze adulterine și muncitoare seduse. Este, bineînțeles, imposibil a rămâne astăzi la definițiile mitului că povestire în care divinitățile joacă rolul principal. Și totuși, un element merită a fi reținut: mitul prezintă o acțiune ce ține de o putere superioară omului. Chiar și în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de drôle, de commun, comme un restaurant, où vont leș employés et leș ouvrières; j'adore leș parties dans leș guinguettes! Oh! și nous avions pu aller à la campagne!" Ea dorește chiar să se travestească într-un costum de muncitoare: "Mme de Marelle murmura: "C'est très gentil. Nous serons très bien; une autre fois, je m'habillerai en ouvrière"" [Maupassant, Bel-Ami, p.83]. Similitudinea o b i e c ț e l o r atinge chiar și bijuteriile, distincția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
până în pavaj, urcă din nou pe turlele bisericii, după care pică pe o altă intrare în sfântul lăcaș, deasupra căreia scrie „Clubul Muncitoresc Lenin, Odessa”. Muzica de acompaniament devine Internaționala prelucrată în stil săltăreț de fanfară de parc. Muncitori și muncitoare care joacă dame, șah, citesc ziare, o proletară cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja în întregime. A nimerit. Figura cade în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
meserie „ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o varză înflorită, de care râd muncitoarele textiliste. Prietena lui, țesătoarea Ileana (element sănătos), îi cere să termine cu prostiile „creative”. Dinu face pe șeful, nu ține seama de nimic. Pe răspunderea lui, se fabrică rochii pe care nu le cumpără nimeni. „Artistul” are un adevărat coșmar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în costum cenușiu și cu pălărie, un milițian „în civil”, o întreabă dacă nu vrea să meargă cu el. Când ea răspunde zăpăcită „unde ?”, vigilentul om al legii o și saltă. Mai mult nu se putea pune în sarcina unei muncitoare, fie ea și rătăcită. Secvența trezește fiori, însă într-o direcție nedorită de realizatori : cât de ușor putea fi arestat un om și băgat în pușcărie pentru nimic în Republica Populară Română. Annie Girardot, în schimb, joacă memorabil în filmul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
despre el. Se umflă în pene și o face pe vedeta. Vrea să plece, dar forța de convingere a colectivului își spune cuvântul și așa este recuperat pentru combinat. Dincolo de interesul economic, Partidul Comunist dorește o creștere cantitativă a clasei muncitoare, masă de manevră și pepinieră de cadre. Pe de altă parte, tot propaganda cinematografică promovează un proces invers : tinerii ingineri, medicii, profesorii să meargă în sate. Proletarizarea țărănimii și ruralizarea intelectualității sunt obiectivele a căror realizare asigură PCR o structură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
negativ, necompensat de prezența vreunui inginer pozitiv. Ștefan (Octavian Cotescu) este laș, unsuros și agresiv. Și „burghez” : „Pentru inginer totu- i apă caldă și mașină mică !”, taxează Cioba. Aidoma maistrului cu origini burgheze din filmele anilor ’50, îi cășună pe muncitoarea Mariana, care îl place pe tânărul Vive. Ajunge până la a- l bate cu sălbăticie pe un Vive distrus de moartea lui Cioba. În culmea furiei, îi strigă acestuia : „Eu am făcut o facultate, mă, când tu mergeai la ceaiuri !”. Diminețile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
legendele mor (regia Stuart Millar, cu Richard Widmark), Desculț în parc (regia Gene Saks, cu Robert Redford, Jane Fonda), Binecuvântați animalele și copiii (regia Stanley Kramer), Mesagerul (regia Joseph Losey), Anonimul venețian (regia Enrico Maria Salerno, cu Tony Musante), Clasa muncitoare merge în paradis (regia Elio Petri, cu Gian Maria Volonté), Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (regia Damiano Damiani, cu Franco Nero, Martin Balsam), Hello, Dolly ! (regia Gene Kelly, cu Barbara Streisand), Doi pe un balansoar (regia Robert
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
săracă sau viceversa - este echivalată „socialist” : unul cu studii superioare, celălalt fără ; sau el cărunt, ea sub 30, cum e cazul profesorului universitar Cremene, în amor cu o studentă (Probleme personale). Inginerul Mândrican își îngăduie o relație fluctuantă cu o muncitoare (Destine romantice). Profesorul Ion Cristian nutrește o afecțiune împărtășită pentru o colaboratoare, fapt ce îl expune intriganților (Orgolii). Mama refuză căsătoria fiului ei cu o simplă muncitoare (Scopul și mijloacele). Mihai este muncitor, Ileana e studentă. Părinții ei se opun
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957) 61, 68, 70 Ciulinii Bărăganului (1958) 61, 68 Civilization (1916) 26 Clanul sicilienilor (Le Clan des Siciliens) (1969) 189 Clasa muncitoare merge în paradis (La classe operaia va in paradiso) (1971) 188 Clipa (1979) 192 Clipa de răgaz (1985) 234, 244 Codin (1963) 115 Columna (1968) 111, 115-116, 144, 199 Comoara din Vadul Vechi (1964) 111-112 Concurs (1982) 234, 239, 264-266
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
revoluționar. Acesta este motivul pentru care programele școlare de istoria le cere dascălilor ca "explicând apariție și dezvoltarea religiei, profesorul trebuie să aibă totdeauna în vedere că religia a fost un puternic instrument în mâinile claselor dominante, pentru oprimarea maselor muncitoare exploatate" (Istoria: programa școlară pentru clasele V-VII, 1952, p. 7). Istoriografia comunistă a vremii reflectă o atitudine ambivalentă față de ortodoxie: pe de o parte, rolul bisericii în istoria românilor este diminuat simțitor comparativ cu centralitatea pe care a dobândit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățătură în comuna Blidari (1941-1948), urmează Școală Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de Confecții (1951-1952) și pedagoga în cadrul Grupului Școlar Profesional și Tehnic din București (1954-1955), ca profesoară la Foleștii de Sus, județul Vâlcea, si Copaciu, județul Gorj (1959-1960), devine asistență și ulterior lector de literatură la Facultatea de Ziaristica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
li se interzică fiilor burgheziei să mai scrie etc. Când în capul unui biet semidoct intră legitatea dictaturii proletariatului și ideea represiunii, prin organe de stat, se produc astfel de ravagii grotești. Și azi poetul P.S.M. plânge și deplânge: Clasa muncitoare a pierdut puterea. Decepție, mare decepție, într-adevăr... O idee simplistă a rămas totuși ireversibil înfiptă într-o conștiință primară, de unde nu mai poate fi scoasă nici cu buldozerul. Un caz destul de general, de altfel. 4. Mult mai complicată, mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mondial, care, în mod evident, a avut un impact imens în toate țările occidentale. Pe de altă parte, extinderea votului a fost văzută de diferiți liderii europeni conservatori ca un mijloc pentru mai buna integrare a claselor sociale "de jos" (muncitoare, în primul rând) sau ca o modalitate de a consolida puterea parlamentară a partidelor conservatoare. Este, vorba, deci, de o problemă complexă de incluziune/excludere, în care strategia de incluziune a elitelor politice (clasele de mijloc sau burghezie) ajută la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]