57,196 matches
-
degetele'mi-laser peste răni și aerul încet ți le dizolvă în etherul pantocrator între două solstiții, între două echinocții te îmbrac în oglinda 'n ale cărei ape nu crește decât trunchiul cu o mie de crengi melancolia deschid apoi muntele: ecoul și treniile iernii se-aud la mine, în sanctuar; te ascund în aerul tare și în miezul de noapte deschid și rup adânc din marea respirație o leg cu migală de tot sistemul tău; îți dau apoi pământul ca
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
athanor nu sudoarea din folclor timbrul vocii mi-a scăzut ritm retoric să risip? geniul îmi răpi ne/chip maraton la azimut melos bal ludiclumesc? pierdum chei a-l slobozi o dată în veac o zi zeii craniul ni-l rotesc munții scad și ape pier plâns la râs/versant invers vârful schitului e vers mișunând la învieri îngropară serafimi psalmul tânguirii și până ne-om împărtăși lumânări să-i înmulțim lasă-i somn și smirna grea cerului ce se temea că
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
mal împrumută abur voal àura divinul har și privirea rod/pomăt și din scame destrămări tâlcuie pe-ntunecări chip pe care să-l arăt fiului/mormânt acum în poemu-abia ivit triplu cerc la răsărit turn și zid unde șezum după prora munților strânse-n forma candelei mamele poeților îi dau criniștea cu miei codrul de tămâi văpăi iezere de lună-n văi scorburi faguri buciumând mierla fluturi fluierând sus mai sus la linul lin dalbă în zăpezi de in îi iese cu
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
acății, ce străjuiesc hotare din vecie, nămeți întunecați, apar țăranii din iarna îndurării lor de veacuri... Cu ei, pe drumul nebătut de sănii, te stingi și tu sub fulgii de cenușă cătând la înțelesuri mai înalte suite-n furci prin munții lor de piatră. Răsare-n tremur steaua de cu seară și către miezul nopții, Carul Mare urmează-n cerc umbroasele ogășii în jurul unei osii nevăzute. Le însoțești, ori tu ești însoțitul țesut în raze, strecurat prin dese frunzișuri de răchiți
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
săi joviali nespus se miră de sine cum un prunc apoi ciocnește o bere cu Providența. Cum era Cum era cît era de greu să începi tot așa de greu cît să termini urcușul pe-acest lujer galben se sprijină muntele pe-această cioară (vopsită) mizează un Înger și promisiunea celestă se-nfruptă din fructul răscopt și curge saliva de-a dreptul din gura văzduhului cîte furnici se urcă pe mușuroiul ființei tale însă nu mai pot coborî și rămîn toropite
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]
-
nesimțite apăsătoare. Procedeul e destul de dificil, iar riscul de a supralicita e mare. De aceea, artistului plastic convertit în meșteșugar al cuvintelor nu-i reușesc chiar toate tușele. Câteva povestiri sunt, însă, excelente. Metafora din Pasărea depărtării e superbă, în vreme ce Muntele sau Un octogenar și un chinez ar face cinste oricărui prozator profesionist. Personajele sunt, aproape fără excepție, tragice: scriitori ratați, (sin)ucigași, femei singure, handicapați, bătrâni sfârșiți... Potențialul expresiv și conotativ e, astfel, și el automat ridicat. Iubiri și destine
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
Pricope, "un bărbat din preistorie", de la el învață obiceiurile și numele sălbăticiunilor. Acum se naște simpatia pentru cei "umiliți și ofensați". E mereu încântat de "dumbrăvile de plopi, sălcii și arini", de "câmpia grea de lumină până în pâcla vânătă a munților". Una din cele dintâi confesiuni literare indică primordialitatea vânatului: Căutând a stabili în trecut raportul dintre pasiunea mea cinegetică și primele manifestări literare, găsesc că întâi a fost vânatul și pe urmă a venit literatura". Totuși interesul pentru lectură e
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
am devenit proprietar al unei minunate paragini de două hectare, fără împrejmuire și fără casă de locuit. Se afla în capătul de la deal al Târgului Folticeni, aproape de Dumbrava minunată și de huceagurile Folticenilor Vechi și Oprișenilor. Se vedeau dincolo de Moldova, munții în ceață; dealuri și văi romantice, spre apa Șomuzului". S-a apucat de gospodărie și s-a așezat la scris, având în față aproape un deceniu cu deosebire de rodnic. "A fost până la 1914 o epocă tihnită a vieții mele
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
manuscrise, de care nici o editură, autohtonă ori străină, nu s-a interesat. Așteaptă neștiute: Drum către mintea cea de pe urmă (memorii); De la arta primitivă la simbolul erei electronice (eseuri artistice), Salvador Dali (monografie); Personalitate și destin (ediție definitivă); Chemarea de peste munți (roman al Războiului de întregire a țării); Profiluri și orientări românești contemporane (dialoguri radiofonice). Biberi a transmis un mesaj generațiilor ulterioare, prea puțin auzit. Iar cărțile lui așteaptă nerăbdătoare. De succes, la vremea sa, a fost și Thanatos, în care
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
a se strânge într-un singur loc în care n-a nins niciodată, felul de a se topi repede sau încet, de a sta mult timp ca o lapoviță, apoi de a se liniști ca ființă vie, rămânând pe vârful munților Kebnekaize, mult timp, aproape un an, până când, în sfârșit, va întâlni imaculata față de copil a unei noi zăpezi. Toate aceste nume sunt sacre pentru laponi și unele din ele au pătruns și în limba suedeză care are și ea, ca
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
noi automobile și așa mai departe până la ultima marcă de pastă de dinți. Dorințele pluteau în aerul orașului; ca după erupția unui vulcan făcând să plouă cenușă peste trecători. Pe frumoasa suprafață a abundenței exista un fel de neliniște nervoasă, munți de dezamăgiri, coji goale de angoasă, ca și cum bogăția singură niciodată n-ar putea aduce fericire. Starea de spirit a traficului de prânz era nesimțită, apatică, febrilă. Timpul parcă se umfla, din spărturile pielii lui cădeau valuri de apă prăbușindu-se
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
roman, Buddenbrook (1901). Într-un fel, Oameni și umbre e un echivalent românesc al lui Buddenbrook, dar un Buddenbrook care ar fi fost publicat abia după 40 de ani de la data scrierii și n-ar fi fost deci urmat de Muntele Magic, de Iosif și frații săi, de Dr. Faustus sau de Lotte la Weimar, ci doar de povestiri și nuvele, sau de cîte un roman scurt precum Caiet pentru..., Dimineața devreme ori Seara tîrziu, trecute prin cenzura comunistă, și poate
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
unanim apreciatei Bibliografii a literaturii franceze din secolele XIV-XVIII, stabilit la Santa Cruz de Tenerife, în insulele Canare, își amintește că în liceu colegii îi spuneau Cioară. Explicația o găsește în originea păstorească și transilvăneană a familiei. Strămoșii, ciobani, treceau munții cu turmele în Muntenia și ajungeau cu ele până în Crimeea. Oile negre se numeau laie sau ciorane, de la cuvântul rusesc ciornâi - negru. De aici, numele Cioran și mai apoi Ciorănescu. Părinții erau amândoi institutori, stabiliți la Moroeni - Dâmbovița pe la 1900
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Silvia Chițimia În barca lui Rimbaud Înlăuntrul rece al literei O Picură apa. E-ul s-a ascuns În cavoul cu moaștele sfinților Părinți. Uruitul lui U abia se mai aude prin Scoica istoriei. I-ul urcat pe muntele lui A Luminează, luminează Până ia foc și arde cu totul. La ce bun atâtea vocale Când toată lumea Nu vrea decât bani... Apocalips XXI Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. O înșiruire digitală. Un
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
Ioana Postelnicu În anul 1939 era o vară dogorîtoare. Lumea părăsea capitala, alergînd la mare sau la munte, fugind de pîrjolul soarelui care încălzea caldarîmul. Am sunat la ușa lui E. Lovinescu, am intrat în apartamentul răcoros, comunicîndu-i că voi pleca în vilegiatură, și am venit ca să îmi iau rămas bun. L-am găsit preocupat de călătoria pe
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
aceea de a o apăra de dușmănoase dezbateri în problema Transilvaniei românești). Neagu Djuvara a instruit și, cu permisiunea Aliaților, a trimis, în misiune, în România, parașutiști. Tineri Români, mai ales foști ofițeri români refugiați în Apus erau trimiși în munții României - prin Grecia - spre a cerceta teritoriile din spatele cortinei de fier (numele lor, Sabin Mare, Gavrilă Pop, Ilie Rada și alții, abia acum ne sînt revelate!). Unul dintre ei, Silviu Crăciunaș, reușește performanța de a pătrunde clandestin în România și
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ba se poate, spune regele plîngînd două șiruri de lacrimi lungi ca niște perle. Rege bun și de bună-credință. I-a biruit pe turci. I-a somat pe ruși. Își apără onoarea. Dar la gazete? Frații noștri. Cei de dincolo de munți. Și gazetele cum să tacă dacă află? "Trece trenul prin Balcani/ încărcat cu militari". Dar militari germani spre Turcia. Asta e neutralitate, domnule? Teribilă autoritate are Carp bătrînul. Iar la suveran vine Czernin, diplomatul cu nasul de ceară. Cere Czernin
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
noaptea precedentă băuseră împreună, ei și încă vreo patru-cinci persoane, notabilitățile satului. Nu fusese propriu-zis o petrecere, ci mai de grabă o întrunire de rămas bun. Părerea celor mai mulți era că ofensiva va fi pornită în Ardeal, pentru desrobirea fraților de peste munți. La ce se puteau însă aștepta din partea bulgarilor? La mai nimic, se pronunțase cu dispreț notarul. Abia îi învinsesem, dovedindu-le forța noastră. Vom sta de veghe la graniță, și asta va fi suficient. Ca niciodată erau cu toții de acord
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
supunîndu-se instrucției de ultimă oră. Recruții abia avură timp să învețe cum să ducă pușca la ochi și să apese pe trăgaci. Li se anunță deodată vestea că vor intra în foc. Își ziceau că vor lua drumul Ardealului, peste munți, într-acolo unde trupele noastre dobîndiseră deja victorii importante și se pregăteau să ia Brașovul și Sibiul. Își ziceau că probabil nu vor participa la ciocniri, drumul fiind curățat. Vor întări doar succesul. Abia în clipa cînd începură să sară
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
mulți, mulți, ar fi putut să se-ngroape în pămînt și să reziste ori să se repeadă ei înainte, cu baionetele. Poate ar fi răzbit! Și noi acum ce facem? Încotro ne duce domnul colonel? O fi primejdie și dinspre munți? Dacă e așa înseamnă că ne-au înconjurat și trebuie să ne rugăm rușilor să ne-ajute..." Se gîndea, își făcea toate aceste socoteli, dar în adîncul lui nu se tulburase. Parcă nenorocirea la care asistase fusese numai o nălucire
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
plus și la minus aveau toate culorile furate și aveau topite filele în capodopere scufundate și țîțele ei îmi înghițeau cu blană cu gheare cu prada proapsăt ingurgitată tigrii și rechinii din străfundul capului și țîțele ei erau ca niște munți adolescenți și verzi în formă de inel ori de palmier ori de violoncel ori de armonică ori de vioară și țîțele ei erau rîuri de vară pîrîuri de toamnă cascade de primăvară și ghețari strălucitori în iarnă și țîțele ei
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
mine!), nu-mi lasă literele în dezmățuri nesfîrșite de mărgele colorate straniu: șiraguri de bile enorme, orînduite nu pe ațe, ci pe frînghii, odgoane, cabluri metalice, cumva, așa... crîncene spînzurători de dăruit iubitelor... de cinsprezece-șiaisprezece metri... spre bălăbănire dulce printre munții sînilor carpați. L-am poreclit înger, dar mai în apropierea înfățișării aspre i-ar sta numele de îngeroioloiul sau îngeri-Trăsni-Zdrobilă. Desfășoară, a decalitețe și-a plictis, aripe large, penoase fulgoase, puternice, devastatoare. îți ia auzul, și văzul, și mirosul, și
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
douăzeci de shekeli. Dincolo de zid, pe dealul stîncos, o masă compactă înveșmîntată-n negru așteaptă răbdătoare să-l primească pe Messiah. Un măgar încărcat cu canistre de benzină coboară pe Via Dolorosa. Doi cai au scăpat și aleargă liber în trafic. Muntele Măslinilor e dezgolit. Ce goliți arată măslinii în Grădina Getsemany! Și tinerii arabi se uită la noi cu ochi incendiari. Și tinerii israelieni ne măsoară pe toți cu mitraliera. Locul unde Maica Domnului a leșinat. Casa Ultimei Cine. Biserica ridicată
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
închinare? Vară în iarna Pe plajă încinsă privești că ereticul nori somnambuli de culoarea saramurei fierbinți marea subțire, ca firul lunatec al dogmei un "site" mângâiat în convulsii de mână divină o simplă butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin cu zăpadă peste cearșafuri și mingi, castel mici de nisip sub șolzi albăstrui "ca calmă și cioplita-i moartea" gata, doar ai clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
alți gînditori ai secolului XX: Omul nu este nici înger nici bestie și din nenorocire cine vrea să joace rolul îngerului îl joacă pe acela al bestiei"). Mi-aduc aminte de un circuit pe care l-am făcut odată în Munții Apuseni, descoperind pentru prima oară Roșia Montana, un loc încîntător, nu foarte cunoscut între turiști, în ciuda peisajului său helvetic, cu păduri dese, lacuri solitare împrejmuite de munți bătrîni și nuferi plutind pe suprafața lacurilor ca într-un tablou de Monet
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]