1,285 matches
-
sînt și plugari, au drept în categoriile respective numai la un loc de casă și în completare pînă la 1 hectar. Mărginașii orașelor și targurilor, cultivatori de pămînt, au drept la împroprietărire numai pînă la 2 ha; de asemenea și muntenii cari nu se mută pe lot. Dacă după satisfacerea tuturor categoriilor de împroprietăriți în condițiunile de mai sus se mai găsește teren disponibil, se va completa din disponibil pînă la 5 ha lotul meseriașilor plugari. După îndestularea și a acestora
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
distanță mai mare de 15 km de comună lor de reședință, sînt datori că, în termen de cel mult trei ani dela luarea în stapanire a lotului, să se mute în comuna de care depinde lotul. Se exceptează funcționarii publici, muntenii împroprietăriți la camp cu loturi pînă la 2 ha și lotasii care pastrandu-și locuința rămîn totuși mai aproape de loturile lor, decat dacă s-ar muta în comuna de care depinde lotul. Articolul 241 Acei care nu vor îndeplini obligațiunile
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
Orașul Negrești Comunele: Bacesti Delesti Dumesti Girceni Osesti Rebricea Todiresti Vulturești 4. Circumscripția electorală nr. 4 Huși Orașul Huși Comunele: Arsura Bunesti-Averesti Drinceni Duda-Epureni Tatarani 5 Circumscripția electorală nr. 5 Costești Comunele: Albești Bancă Bogdana Bogdanita Bogdănești Costești Deleni Lipovat Muntenii de Jos Viișoara 6. Circumscripția electorală nr. 6 Codaiesti Comunele: Boțești Codaiesti Danesti Miclesti Solești Tanacu Tăcută Văleni 7. Circumscripția electorală nr. 7 Vutcani Comunele: Crețești Hoceni Hurdugi Lunca Banului Oltenești Pădureni Rosiesti Stanilesti Vutcani 8. Circumscripția electorală nr. 8
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Municipiul 603. Tecuci ● - Orașul 604. Berești - ● Comună 605. Barcea ● - 606. Bălășești ● ● 607. Berești-Meria - ● 608. Brăhășești ● - 609. Cavadinești ● 610. Corni ● 611. Corod ● ● 612. Cuca - ● 613. Cudalbi ● - 614. Drăgănești ● - 615. Gohor ● ● 616. Jorăști - ● 617. Liești ● - 618. Matcă ● - 619. Măstăcani ● 620. Movileni ● - 621. Munteni - ● 622. Nicorești ● ● 623. Pechea ● ● 624. Piscu ● ● 625. Priponești ● - 626. Rediu - ● 627. Schela ● - 628. Slobozia Conachi ● - 629. Sucevei ● ● 630. Șendreni ● - 631. Tulucești - ● 632. Tepu ● ● 633. Valea Mărului ● ● 634. Vânători - ● 635. Vlădești ● ● Giurgiu Orașul 636. Bolintin-Vale ● - Comună 637. Bolintin-Deal ● - 638. Bucșani ● - 639
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
2. Slatioarele 33. Mihail Kogălniceanu 1. Mihail Kogălniceanu 2. Gură Ialomitei 3. Hagieni 4. Luciu 34. Milosesti 1. Milosesti 2. Nicolesti 3. Tovărășia 35. Movila 1. Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40. Petrachioaia 1. Petrachioaia 2. Maineasca 3. Surlari
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Mihail Kogălniceanu 1. Mihail Kogălniceanu 2. Gură Ialomitei 3. Hagieni 4. Luciu 34. Milosesti 1. Milosesti 2. Nicolesti 3. Tovărășia 35. Movila 1. Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40. Petrachioaia 1. Petrachioaia 2. Maineasca 3. Surlari 4. Vînători 41
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Articolul 1 Se aprobă trecerea unui imobil, proprietate publică a statului, situat în comuna Muntenii de Jos, județul Vaslui, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaslui în administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, județul Vaslui. Articolul 2 Predarea-preluarea terenului
HOTĂRÂRE nr. 654 din 20 iunie 2002 privind trecerea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui în administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, judeţul Vaslui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143205_a_144534]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea unui imobil, proprietatea statului, situat în comuna Muntenii de Jos, județul Vaslui, având datele de identificare cuprinse în anexa care face parte din prezenta hotărâre, din administrarea Consiliului Local al Comunei Muntenii de Jos, județul Vaslui, în administrarea Ministerului Finanțelor, în vederea utilizării că sediu pentru unitățile acestui minister
HOTĂRÂRE nr. 529 din 12 septembrie 1997 privind transmiterea unui imobil situat în comuna Muntenii de Jos, judeţul Vaslui, în administrarea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119029_a_120358]
-
realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
boi nu puteau urni din loc căruțele cu mărfuri venite din Italia, Turcia sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la „Hanul lui Angheluță”, situat la întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
uleiuri esențiale carpatine, obținute din cetina de pin, brad sau molid, de la uleiul extras din fructele de ienupăr folosite de ardeleni ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la rădăcinile de toporași sau cojile și fructele de stejar pe care locuitorii plaiurilor moldovene sau bănățene le utilizau în tratamentul afecțiunilor bucale sau la florile de mușețel întrebuințate de locuitorii dobrogeni, istoria medicinii populare consemnează
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
acel idilism retoric și pitoresc facil, creat de imitatorii lui Alecsandri, impuneau o acțiune de înnoire a poeziei. Această menire și-au asumat-o conștiințele și temperamentele poetice dezvoltate în mediul bucureștean, impulsionate și de instinctul propriu de regenerare al muntenilor, pe care Ibrăileanu îl remarca sau, cum tot el sublinia, de receptivitatea lor față de modelele literaturii universale. Pe deasupra, se relevă îndemnul direct și constructiv al poetului Macedonski, activ și interesant intermediar în pătrunderea parnasianismului la noi. Teoretician, creator de versuri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care-l cunoscuse pe Hagi Murad atunci când trecuse la ei, sperând că-l vor ajuta să-și recupereze familia capturată de șeful unei grupări rivale, iar apoi îl văzuse cum a luptat când a fost vânat pentru că fugea înapoi, spre muntenii lui, care continuau lupta de eliberare începută în urmă cu un secol și jumătate) va sfârși prin a spune: „A fost totuși un viteaz, dă-l încoa’ să-l pup!”. Replică de neimaginat în nici un alt loc din lume. Ediția
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
românești. Acțiunii deja menționate i se adăuga cea din 5 februarie 1849, când lordul Dudley Stuart confirma primirea unei scrisori de la Dimitrie Brătianu, exprimându-și plăcerea de a-l vedea a doua zi. Energia lui avea să dea roade, liberalul muntean fiind primit mai întâi în audiență, iar apoi acceptat pentru o discuție cu lordul Beaumont pe 8 februarie 1849 ca urmare a recomandării aceluiași lord Stuart. Acesta devenea la scurt timp după discuțiile purtate cu emisarul român un avocat al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de fonduri pentru propaganda unionistă 55. Diferențele de opinie în cadrul familiei liberale apăreau încă din acest moment. Astfel, în timp ce Dimitrie Brătianu desfășura acțiuni de tipul celor enunțate deja, Mihail Kogălniceanu era preocupat, în primăvara anului 1857, ca mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lider cu un comportament politic anarhic, revoluționar 68. Din grupul mai mare acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera să se păstreze pe "terenul național" și să nu provoace noi dispute interne. Dincolo de presiunea momentului și de săgețile otrăvite trimise spre liberalul muntean, conservatorii înțelegeau foarte bine faptul că acum se puneau bazele viitoarei forme de organizare și funcționare a statului român. Destul de prezent în spațiul public în acea perioadă, Gh. Bibescu nu făcea un secret din faptul că, pentru el, Regulamentul Organic
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea de această dată remarcat prin reluarea unei critici serioase la adresa împrumutului de instituții din societățile occidentale 99. Conservatorii manifestau în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic din Camera Deputaților 100, dar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ideea creării unei coaliții puternice cu moldovenii și a realizării unei regrupări în jurul lui Al.I. Cuza pentru a-l ajuta pe domnitor în implementarea programului său de reforme. Fără a da prea multe explicații, în clipa în care liberalul muntean aborda subiectul amintit cu Mihail Kogălniceanu în decembrie 1861, cel din urmă refuza să se ralieze unui proiect de factura celui amintit. Liberalul moldovean avusese obiecții față de programul de reforme al radicalilor, cât și față de modul în care intenționau să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era aceea de a pune bazele unui partid liberal care să aibă o acoperire națională pentru a avea instrumentul care să asigure implementarea valorilor liberale după momentul integrării administrative, el apela și la Mihail Kogălniceanu pentru a adopta atitudinea moderaților munteni. Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja desemnat, dar și pentru a oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în cazul altor lieri de aducerea unui prinț străin, ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]