1,282 matches
-
elită, lansări de carte, expoziție de pictură naivă, spectacol de durată și cu nume mari, petreceri sportive, ba, mai mult, la Laza ar fi "sărbătoarea satelor de pe Valea Racovei" cu prezența mai multor primari și formații din Gârceni, Pungești, Ivănești, Munteni de Jos. E de lăudat primarul Hapiuc de la Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță culturală pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
itul Daniel sau Teofan - mitropoliți, prezența, slujba și interviul special (pentru TV.V.) a Prea Fericitului părinte Patriarh Teoctist, interviuri cu episcopul vicar (și alți episcopi), stareți, protopopi, preoți, fie cu ocazia târnosirii bisericilor ca cele de la Vinețești, Ferești, Satu Nou, Munteni de Sus și multor altora, fie la marile sărbători religioase de peste an. De Paști TV.V. a transmis integral slujba de înviere. Ediții speciale s-au realizat cu ocazia instalării Episcopului Corneliu. Efectul spiritual, cultural, informatic la care se adaugă creșterea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Aurel Spătaru din Viișoara conduce VOINICELUL, ansamblu special pentru stimularea talentelor locale. Sunt mai multe asemenea inițiative (locale), demne de toată lauda, ca cele de la Pogonești, Murgeni, Buda (Stemnicul, condus de Romică Rusu, comuna Oșești), păpușarii lui Romică Brunchi din Muntenii de Jos, sau... ziarul Viața Satului de la Văleni, al lui Dan Ailincăi. Ambițios, prof. Ioan Parteni, de la Liceul "Ștefan Procopiu", scoate cu elevii de acolo "Buzz! Univers școlar", ajuns la nr. 7. Purtătoare de folclor viu și păstrătoare de tradiții
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Trecînd în revistă numele cu care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, în ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei pînă unde au fost întîi, ce limbă țin și pînă acmu, cine au lăcuit mai înainte de noi pe acest pămînt și sub ce nume, - scot de știre tuturor carii vor vrea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la modul direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote „Forum“, 1993, nr. 11-12, p. 104. footnote> , limba literară și limba populară în diversele ei ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote> (vezi, de pildă, AGRIȘ, AGRIȘĂ, fără corespondente în limba română, AGONOSEALĂ, cunoscut în tot spațiul românesc, tălmăcit prin „pomost“, cu circulație regională, în Muntenia, dar cu sensuri necorespunzătoare, nici măcar în exemplul citat din folcloristul muntean C. Răduleascu-Codin, etc.). Există însă numeroase nepotriviri între cuvintele folosite de autor și cuvintele cuprinse în dicționar, fapt ce-l transformă în ficționar. Pentru a convinge, introducem în text la pagina 5 formele pronumelui și ale adjectivului demonstrativ din dicționar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia „cumplit român“, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor, acoperișul foarte înalt, unele particularități ale limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar vara bate ca un vânt uscat care sporește evaporația și transpirația plantelor. Din sud-vest ne bucurăm de vântul numit „Austrul”, care aduce, de regulă, timp frumos, dar secetos. Alte două vânturi care se mai resimt în zona noastră sunt „Munteanul” din vest și „Băltărețul” din sud-est, aducând de cele mai multe ori precipitații. Iernile din anii 1939 și în special 1954 au fost cumplite prin intensitatea vântului și a căderilor de zăpadă însoțite de temperaturi foarte scăzute. Aceste ierni au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o „femeie stearpă” Acoperământul mortuar rămas după ea se spune că ascunde „o fire misterioasă și o adevărată enciclopedie universală”. Pentru aproape 32 de ani după cum s-a consemnat, voievodului i-a stat alături prea frumoasa Maria Voichița, fiica domnitorului muntean Radu cel Frumos și a Mariei Despina (cu acesta Ștefan cel Mare a purtase câteva războaie). Viața și faptele lui Ștefan se împart în două epoci distincte: până la căsătoria cu Maria Vochița și după. În prima perioadă (a Evdochiei de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
l-a convins pe tânărul Hira Singh să-și ucidă unchiul, pe bravul rajah Sachet Singh, fapt pentru care au avut nevoie de o armată de douăzeci de mii de oameni, deși adversarul său era Însoțit doar de patruzeci de munteni curajoși.” Crima avu loc Într-o mică moschee aflată la cinci mile distanță de Lahore. Fiind un fanatic convins, Jalla, idolul 229 lui Hira Singh, unelti Împotriva marelui preot al sikhșilor, guru Baba Bir Singh. Sub pretextul că acest om
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
panditul Jalla. Acesta refuză cu Încăpățânare - dar, conștientizând totodată că era prea slab pentru a se opune pe față răzvrătiților, reuși să fugă (așa cum am menționat ceva mai devreme), Însoțit fiind de Mean Son Singh, de panditul Jalla și de munteni, partizanii lor, Îndreptându-se cu toții spre râul Ravi. Dar sikhșii nu Îi Împărtășeau interesele și chiar prietenii săi cei mai apropiați porniseră În urmărirea lui alături de trupele armate; când i-au ajuns din urmă, nici unul dintre oamenii lui Hira Singh
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
românești. Acțiunii deja menționate i se adăuga cea din 5 februarie 1849, când lordul Dudley Stuart confirma primirea unei scrisori de la Dimitrie Brătianu, exprimându-și plăcerea de a-l vedea a doua zi. Energia lui avea să dea roade, liberalul muntean fiind primit mai întâi în audiență, iar apoi acceptat pentru o discuție cu lordul Beaumont pe 8 februarie 1849 ca urmare a recomandării aceluiași lord Stuart. Acesta devenea la scurt timp după discuțiile purtate cu emisarul român un avocat al
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de fonduri pentru propaganda unionistă 55. Diferențele de opinie în cadrul familiei liberale apăreau încă din acest moment. Astfel, în timp ce Dimitrie Brătianu desfășura acțiuni de tipul celor enunțate deja, Mihail Kogălniceanu era preocupat, în primăvara anului 1857, ca mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lider cu un comportament politic anarhic, revoluționar 68. Din grupul mai mare acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera să se păstreze pe "terenul național" și să nu provoace noi dispute interne. Dincolo de presiunea momentului și de săgețile otrăvite trimise spre liberalul muntean, conservatorii înțelegeau foarte bine faptul că acum se puneau bazele viitoarei forme de organizare și funcționare a statului român. Destul de prezent în spațiul public în acea perioadă, Gh. Bibescu nu făcea un secret din faptul că, pentru el, Regulamentul Organic
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea de această dată remarcat prin reluarea unei critici serioase la adresa împrumutului de instituții din societățile occidentale 99. Conservatorii manifestau în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic din Camera Deputaților 100, dar
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ideea creării unei coaliții puternice cu moldovenii și a realizării unei regrupări în jurul lui Al.I. Cuza pentru a-l ajuta pe domnitor în implementarea programului său de reforme. Fără a da prea multe explicații, în clipa în care liberalul muntean aborda subiectul amintit cu Mihail Kogălniceanu în decembrie 1861, cel din urmă refuza să se ralieze unui proiect de factura celui amintit. Liberalul moldovean avusese obiecții față de programul de reforme al radicalilor, cât și față de modul în care intenționau să
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era aceea de a pune bazele unui partid liberal care să aibă o acoperire națională pentru a avea instrumentul care să asigure implementarea valorilor liberale după momentul integrării administrative, el apela și la Mihail Kogălniceanu pentru a adopta atitudinea moderaților munteni. Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja desemnat, dar și pentru a oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în cazul altor lieri de aducerea unui prinț străin, ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]