1,647 matches
-
, Ion (12.VII.1881, Boteni, j. Argeș - 15.VI.1949, București), prozator. Fiu al moșneanului Niță Croitoru, B. va fi înscris oficial ca Ion Ionescu-Boteni, dar va semna, ca scriitor, Ion Boteni. A absolvit liceul la Câmpulung, în Muscel, apoi devine licențiat al Facultății de Litere și Filosofie (1906) și al Facultății de Drept (1907) din București. A fost profesor de franceză la câteva licee din capitală, apoi ca titular până la pensionare la Liceul „Sf. Sava”, alcătuind și editând
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
fondatori ai Societății Scriitorilor Români (1909). A debutat la „Sămănătorul” (1905) și a mai colaborat la „Ramuri”, „Neamul românesc”, „Universul literar” ș.a. Între 1907 și 1908, apoi pentru câteva luni în 1916, a scos la Câmpulung și București revista literară „Muscelul”, iar la București a redactat periodicul „Căminul nostru” (1910-1911). Primele două volume - Casa din Muscel (1907) și Din satul nostru (1908) - conțin și povestiri care au determinat încadrarea în sămănătorism. Formula e a prozei descriptive, având în centru satul muscelean
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
la „Ramuri”, „Neamul românesc”, „Universul literar” ș.a. Între 1907 și 1908, apoi pentru câteva luni în 1916, a scos la Câmpulung și București revista literară „Muscelul”, iar la București a redactat periodicul „Căminul nostru” (1910-1911). Primele două volume - Casa din Muscel (1907) și Din satul nostru (1908) - conțin și povestiri care au determinat încadrarea în sămănătorism. Formula e a prozei descriptive, având în centru satul muscelean, cu personaje și obiceiuri specifice, într-o viziune simplă asupra vieții, percepută în aspectele ei
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
ușoare sinuozități, în care reușita (un post de profesor în București) este asigurată de calități intelectuale și morale proprii. Notele de călătorie din volumul Drumuri (1910) dezvăluie un observator atent al spațiilor noi și al comportamentului oamenilor. SCRIERI: Casa din Muscel, Câmpulung, 1907; Din satul nostru, București, 1908; În zile de vacanță, București, 1910; Drumuri, București, 1910; Florica Mantului, București, 1931; Pe Argeșel..., București, 1933; Scrisoarea din Cogealac și alte nuvele, București, 1938; Moara din Vârtop, București, 1943. Repere bibliografice: N.
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
de franciscanism. Cu „un accent frumos” (G. Călinescu), tradiționalismul lui B. denotă și o fericită petrecere pe la școala modernă. SCRIERI: Darul voievozilor, Craiova, 1925; Prour pentru porți uitate, Craiova, 1934. Traduceri: Elena Văcărescu, Contesa de Noailles, Miresme de departe, Câmpulung Muscel, 1927 (în colaborare cu A. Pop-Marțian). Repere bibliografice: C. D. Fortunescu, „Darul voievozilor”, AO, 1925, 20; C. D. Fortunescu, „Miresme de departe”, AO, 1927, 31; Lovinescu, Scrieri, IV, 427, 434, VI, 96; C. D. Fortunescu, „Prour pentru porți uitate”, AO
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și introd. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea, Câmpulung Moldovenesc, 2001. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Mircea Eliade, Comentarii la legenda
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
din București, absolvită magna cum laude în 1930. Ar fi făcut, în acest răstimp, și studii la Paris. După un debut cu versuri în „Nufărul” din Alexandria (1919) și după câteva încercări în proză apărute în revista „Muguri” din Câmpulung (Muscel), în „Foaia tinerimii” și la „Cugetul românesc”, elevul lui Mihail Dragomirescu optează pentru exercițiul critic, fiind unul dintre cronicarii sârguincioși și de bună-credință ai deceniului al treilea. Este secretar de redacție la „Cugetul românesc” (1923-1924), la „Buletinul cultural” (1925-1928), redactor
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
a audiat prelegerile lui Jules Michelet și Edgard Quinet la Collège de France. Aflat în capitala Franței, a făcut parte din Societatea studenților români (1845). Revenit în patrie, a luat parte la evenimentele revoluționare de la 1848, fiind numit prefect de Muscel (3 august-22 septembrie 1848), pentru ca, în vara anului 1849, să se afle în statul-major al generalului Iosif Bem, ca ofițer adjutant. După înfrângerea revoluției, a luat drumul exilului, acționând în Franța pentru împlinirea dezideratelor de unitate ale românilor. Revenit în
BALACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285558_a_286887]
-
evocare, ultimele zile ale domniei lui Gheorghe Bibescu, instalarea puterii revoluționare în Țara Românească, arestarea Guvernului provizoriu și apoi eliberarea lui de către populația răsculată a Bucureștilor, înrolarea sa în Garda națională, calitate în care a și fost numit prefect de Muscel, funcție pe care a abandonat-o odată cu înaintarea trupelor otomane și țariste în interiorul Țării Românești, când s-a văzut nevoit să fugă, prin pasul Bran, în Transilvania. Perioada exilului, alături de alți fruntași ai revoluției române, între care Nicolae Bălcescu și
BALACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285558_a_286887]
-
BĂLĂCESCU, Costache (20.I.1800, București - 29.II.1880, București), poet și dramaturg. Este fiul clucerului Ioan Bălăcescu. B. a învățat la școlile grecești din București. A fost prefect în județele Muscel, Prahova, Dâmbovița, Olt. Membru al Societății Filarmonice, este ales, în 1866, în Comitetul teatral, iar mai târziu ajunge, se pare, chiar director al Teatrului Național. S-a bucurat, în epocă, de multă popularitate, unele versuri ale sale știindu-se pe
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
imposibilă menținerea în acest post"1998 a domnului Constantin Turculeț. Ca urmare a raportului prefectului județului Tulcea, în ședința guvernului din data de 29 aprilie 1897 s-a hotărât ca "domnul Marius Velescu, licențiat în drept, actual director al prefecturii Muscel"1999 să fie "numit provizoriu și, sub rezerva sancțiunii ulterioare a Majestății Sale Regelui, în funcțiunea de subprefect la plasa Sulina, județul Tulcea, în locul domnului C. Turculeț, destituit"2000. În mai 1897, ministrul de Interne Mihail Pherekyde l-a destituit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1901, mortalitatea infantilă era de: 23-25 % în județele Suceava, Iași, Roman, Fălciu, Tecuci, Tutova, Covurlui și Brăila; 20-22% în județele Dorohoi, Botoșani, Vaslui, Putna, Râmnicu Sărat, Tulcea, Constanța, Ialomița, Ilfov, Vlașca, Dâmbovița; 15-19% în județele Neamț, Bacău, Buzău, Prahova, Muscel, Argeș, Dolj, Romanați, Olt, Teleorman și de 10-14% în Mehedinți și Vâlcea 2326. În anul 1899 România avea o populație foarte tânără. Astfel, 40,1% din totalul populației avea sub 15 ani, 38,6% între 15 și 40 de ani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plătit urcând târâș pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta. Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut! Ion IONESCU BUCOVU <biography> Născut în comuna Râca, județul Argeș la data de 15 01 1938. Studii: Scoala Pedagogică la Câmpulung Muscel; Institutul pedagogic București; Universitatea București, Facultatea de Filologie-română. Profesia: Profesor gr I de limba română; Lucrări de specialitate: -Realitate și fictiune în ,,Moromeții” lui Marin Preda, lucrare coordonata de prof.univ.:Ion Rotaru si Alexandru Piru; -Dezvoltarea vocabularului la copiii din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
inaugurată linia de montaj autoturisme de teren ARO, realizată în zona liberă Manaus din Amazonia, autovehiculele Cross Lander produse aici urmând să fie comercializate atât în Brazilia, cât și în alte țări latino-americane, inclusiv în S.U.A.. Evoluțiile ulterioare de la Câmpulung Muscel și modul în care au fost privatizate uzinele ARO au compromis perspectivele cooperării romano-braziliene inițiate la Manaus, care urma să ajungă la o producție de cca. 10.000 autoturisme de teren în faza finală a investiției. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Trimit în coș două săculețe de pânză albă cu pământ de la Răzoare unde au fost luptele de la 6 august 1917. Apoi un sac de pământ de la Mărăști din două puncte, unde s-au decimat regimentele 2 vânători și 30 infanterie Muscel.” Hristache Solomon, Focșani (B-dul Lascăr Catargiu 22) ȚĂRÂNA de la OITUZ și CAȘIN „Subsemnații mai jos notați, declarăm că pământul luat de la dl. Butnaru, funcționar din Iași, este din localitățile următoare: Valea Munciugului, Grozăvești sticlărie, Măgura Cașinului sticlărie proprie și cimitirul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
au marcat existența. Aici orizontul se pierde în neant și se împreună cu cerul. Poezia aspră a vieții mi-a întărit sufletul și m-a învățat să lupt. Am făcut școala elementară în comuna Izvorul de sus, școala Pedagogică la Câmpulung Muscel, Institutul Pedagogic de 3 ani București și Universitatea București, Facultatea de filologie-română. Am fost profesor de limba română 40 de ani, am dat generații întregi de elevi și am format peste 25-30 de profesori de limba română. Mi-a plăcut
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pe acolo, că-și sleiseră banii și nu mai aveau decât pentru bilete. Avură noroc. Când porni trenul, își făcură cruce toți deodată. În vagon era cald. Călători multișori și mai ales țărani, care de prin Ialomița, care de prin Muscel, care din Teleorman ori mai de departe. La căldură limbile se dezmorțiră. Cei șapte de la Amara, însă, strânși într-un colț, mocneau și numai arar își aruncau cîte-o vorbă. Doar Lupu Chirițoiu se plângea că au cheltuit atâția bani degeaba
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu se simți. Din aceeași fereastră, Olga și Grigore surâdeau celor rămași pe peron, repetând cu toții ca un refren: ― La revedere!... La revedere!... La revedere! Glasurile se amestecau, se confundau, se pierdeau în zgomotul din ce în ce mai mare al lumii... Valea Mare―Muscel decembrie 1930―septembrie 1932 1 Dar, Gogule, dacă e serios, atunci tu ești mai mult decât ridicol! (fr.) 2 Dar tu ești nebun, micule drag! (fr.) 3 Ah, da, este într-adevăr foarte frumos, foarte parizian! (fr.) ?? ?? ?? ??
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai mare cu un contur mai mic, cu frontiere de stat mai ușor de apărat decât cele ale vechii Românii. România este așezată la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în mijlocul continentului; meridianul 25, care trece prin Făgăraș și Câmpulung Muscel împarte atât pământul României, cât și al Europei în două părți aproximativ egale. Dintr-o altă perspectivă, Europa se poate împărți în două părți cu totul deosebite. „Spre Răsărit de țara noastră se întinde un șes uriaș, care se prelungește
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-mi revendic nicio pricepere, repetam numai ce vorbește lumea... Da, da, acum modul de a vorbi al unei femei simple și sănătoase, pe care îl afișează în rusticele tablouri vivante sau la ocaziile când își îmbracă frumosul costum popular de Muscel ! Și cu ce supusă îngăduință îi răspunde musafirului, deși el nu s-a arătat deloc amabil față de ea ! Chiar dimpotrivă ! Dar a vedea aici o deplasată cochetărie ar însemna din partea soțului ei fantezie bolnăvicioasă ? Neurastenie ? — ...așa că politica am lăsat-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întâmplat ca în spitalul din Iași Ecaterina Teodoroiu să cunoască o altă eroină din acel prim război mondial. Este vorba de ardeleanca Maria Minciulea, supranumită „Eroina de la Olt”. în noaptea de 30 spre 31 august 1916, Regimentul 30 Dorobanți „Muscel”, comandat de colonelul Alexandrescu, a fost îndrumat de fetița din Pârâu să treacă Oltul printr-un vad doar de ea știut. Operațiunea s-a petrecut în cele mai bune condiții, fără nici un fel de pierderi. Dar Cătălina a mai
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
plus ceva rezervă pentru zile grele. Și așa am făcut. Fata s-a dus la școală iar eu am plătit toate taxele. În iunie am luat bacalaureatul iar în iulie am plecat la școala normală Regele Carol I de la Câmpulung Muscel unde am urmat cursuri pedagogice de vară pentru pregătirea învățătorilor suplinitori în vederea titularizării. Cursurile au ținut două luni. Erau cursanți din toată ța ra, oameni în toată firea dar și tineri sub 20 de ani. Cursuri admirabil pregătite. Directorul școlii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
măritase cu un om bogat, Bejenaru, în Câșlița Dunării, județul Ismail. În fine, a venit și ziua mult așteptată. Cap compas: Școala normală "Costache Negri" din Galați, școală cu renume, așa cum erau în țară cele de la Iași, Bârlad și Câmpulung Muscel, despre care se spunea: "Cu frică și cu tremur să vă apropiați!" Pentru mine era examenul hotărâtor al vieții. Știam cât de grea este munca de învățător, cât de desconsiderată era de către domnii din guvernele care se succedau la putere
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la Departamentul Cultelor și Instrucțiunei Publice, cu N-o 4802. 580 {EminescuOpXVI 581} Am decretat și decretăm: Art. I. Se pun în disponibilitate, cu începere de la 4 iunie 1876, revizorii școlari și anume: D. Al. Teodosiade, de la districtele Argeș și Muscel D. D. Constantinescu, de la districtele Gorj și Vâlcea D. Al. Chibici de la districtul Fălciu D. M. Eminescu de la districtele Iași și Vaslui D. A. Simionescu de la districtul Roman D. P. Gafton de la districtul Tecuci D. I. Cireș de la districtul Teleorman D. Al.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]