1,102 matches
-
făcea, și-o pornea din loc. Îi lua la rând, o zi la ăla, o zi la ăla, de nicăieri nu se întorcea cu mâna goală, mai și schimba o vorbă, mai afla una-alta, că tot să stai cu mutu ăsta de om îți vine să-ți iei câmpii. Niciodată n-a avut cu el ce vorbi și, pe urmă, ce să vorbești cu bărbatu ? — Bărbatu să te știe de la brâu în jos... zice ea, și cumnată-sa, când o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce decorații avea, și cum se-ntâlnise ei și era ea jigărită și amărâtă și-mbrăcată-n negru după bărba-su. Și cum el iar se amorezase de ea, că fusese el și mai-nainte, da nu-ndrăznise să-i spuie. Asta lu mutu s-o spuie că nu-ndrăznise ! îndrăznise ei mai mulți, înșirase ea, baba, destui la viața ei, că fără foc e știut că nu iese fum, și altfel la ce-ar mai vorbi-o nebuna de Cristidoaia, care și ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aia Gelu, nepotă-miu, îmi zice Baba-Dochia ! Eee, ce băiat deștept și-nvățat și cuminte ! Ăsta zic că pân-acu n-a umblat cu v-o fată ! — Crezi ? — Io crez, da dracu știe ? Că așa e de mutulică ! Ăștia care e muți, ăștia tace și face, nu trebe să te-ncrezi în ei, că când ți-e lumea mai dragă, îți face pocinogu. Așa e și mă-sa lui, o mută și-o încuiată, și el cu ea seamănă, da și cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cum bântuie zi și noapte mașinile cu tot felul de nechemați? Apoi din când în când afli că o dispărut ba unul ba altul? - căuta să-l tempereze Făcutu. Cum să nu? Da’ ce vrei să fac? Să tac ca mutu’? Nu pot! Nu pot, omule, și pace! Atunci îi mai bine să golim țoiul ista și să ne mai caute pe afară, că pe aici ți-i drumul. Îi mai cuminte așa... Toaibă a pus mâna pe țoi, l-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să dați daruri bune copiilor voștri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I-L cer!" 14. Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieșit dracul, mutul a grăit, și noroadele s-au mirat. 15. Dar unii ziceau: El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor." 16. Alții, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer. 17. Isus le-a cunoscut gîndurile și le-a zis: "Orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Dumneata ești Dracul! Ești... Belzebut! Sigur, stimabile, că doar n-oi fi Traian Băsescu. Vă tai? Și dacă nu dăm și n-o tai, e vre-un bai? Este. Vă înzecește costul la neîntuneric ăl de Sus! S-o creadă mutul. Unde s-a văzut ca ăl de Sus să facă coaliție cu ăl de Jos?! Cum, unde, domnule? La noi! Ai uitat că suntem în plină campanie electorală de alegeri? Mari descoperiri mari... AMERICA, AMERICA De-acum nimic nu mai
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să pună umărul să mai Înveselim povîrnișul unor teorii. Scoteam În afara legii tot pămîntul din groapă, dar valurile visului nu mai izbeau decît În cifra șapte zeci și șapte. Era atîta Întuneric pe pămînt cum nu fusese nicicînd sub limba mutului, dar se poate spune și altfel: „era un Întuneric lăsat de mut cu limbă de mut”, atît de Întuneric cum nu s-a mai văzut pe pămînt. Era ― se poate spune și așa ― un Întuneric lăsat prin testament de un
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
tot pămîntul din groapă, dar valurile visului nu mai izbeau decît În cifra șapte zeci și șapte. Era atîta Întuneric pe pămînt cum nu fusese nicicînd sub limba mutului, dar se poate spune și altfel: „era un Întuneric lăsat de mut cu limbă de mut”, atît de Întuneric cum nu s-a mai văzut pe pămînt. Era ― se poate spune și așa ― un Întuneric lăsat prin testament de un orb. Jucam pe scripeți nașterea nașterii poemului dintr-o femeie balneară, pisînd
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
dar valurile visului nu mai izbeau decît În cifra șapte zeci și șapte. Era atîta Întuneric pe pămînt cum nu fusese nicicînd sub limba mutului, dar se poate spune și altfel: „era un Întuneric lăsat de mut cu limbă de mut”, atît de Întuneric cum nu s-a mai văzut pe pămînt. Era ― se poate spune și așa ― un Întuneric lăsat prin testament de un orb. Jucam pe scripeți nașterea nașterii poemului dintr-o femeie balneară, pisînd, din cînd În cînd
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
îți mulțumește de mii // de ori, era și ea dezesperată, căci eu am primit îndărăt un plic trimis mie de Roșiu și acuma nu-mi puteam închipui ce să va fi întîmplat cu suplica Zoi[i]. Eu, scumpul meu, mă mut cel mai târziu la 1 noiembrie, când voi avea atâta bucluc și necaz că mă îngrozesc de pe acum. Cu aceste te sărut, te sărut, te sărut și te mai sărut, petit Bebe a moi charmant și nervos. Veronica ta 26
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
obediența. Frica, foamea, frigul, falsitatea, nesiguranța zilei de mâine și a libertății, tensiunea și munca istovitoare de afirmare a spiritului. Minciuna și machiavelismul sunt axele ideologiei totalitare. Suspiciunea se întinde ca o noapte fără capăt. Oamenii trec unii pe lângă alții muți. Prietenii se ocolesc. Dezechilibrul simțire-gând-faptă, se generalizează. Criza morală determină dezechilibre în toate compartimentele societății. O atmosferă de coșmar înnebunitor. Dacă reacționează unul, sau câțiva, sunt exterminați. Dacă reacționează mai mulți și într-un singur loc, unii dispar noaptea iar
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
nici un cântec. Noi le știm p-astea, dă să cântă dăcând lumea și pământu’, bre nea Fănică. Așa! Da’ al meu, ăsta d-o să vă învăț acuma, dă când să cântă, mă taică? Dă azi? S-o spui tu lu’ mutu! Tot dăcând lumea și pământu’, măăă, capete seci ce sunteți! Adică, dăcând ne-am aciuat noi, românașii, p aici, măăăă! Da’, dăgeaba vă cert io, mai bine să vă cânt. Băgați bine la cap, că, la urmă, v-ascult, ca
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
uscat la soare, apoi am plecat împreună spre casă. Când am ajuns la hotel, am găsit o telegramă. Sosesc mâine. Stop. Trei zile libere. Stop. Aeroport. Stop. Ora cinci. Stop. Te rog vino. Stop. Nu știam ce să fac. Rămăsesem mut. M- am întors pe plajă, sperând să o mai găsesc pe Linda, dar ea nu mai era acolo. Am căutat-o chiar după stânci, dar se vede, că plecase și ea către iahtul care o aștepta. Era cât pe ce
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
va întoarce s-o revendice. Se gândi să coboare până la departamentul tehnic, ca să-i dea vestea lui Chris, bărbatul cu care avea un flirt. Preferă însă să-l sune de pe mobil, din parcare. Când îi auzi vocea, el făcu pe mutul, cu toată convingerea. Două săptămâni fără un telefon sau un e-mail. Ea își ceru întruna scuze, până când el începu să vorbească. După ce-și depăși iritarea, Chris deveni foarte grijuliu. Întrebă ce se întâmplase. Rușinea fără margini pricinuită de familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cum să zburzi, când stăpâni sunt numai ei. N-am ce face, ofu-i greu dar, în taină, Dumnezeu coace zorile și eu simt cum aurorile matematic vin încoace cu toate comorile... Vine libertatea sfântă, mama oricărei virtuți vin cuvinte pentru muți, vine legea și cuvântă, cum să urci treaptă cu treaptă, dinspre noapte înspre zi și te nvață verbu-„a fi” într-o lume, sper! mai dreaptă... 1984 Iubirea Are-o latură nebună, nu se-oprește la hotar de-i interzis
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
adus-o la sapă de lemn; cât de nedemn ar fi să nu nsemn starea ei atât de anemică. Un haos în toate; numai avarii remarci în capete, în instituții; artele-s luate de cobzarii care cântă cum surzii și muții. Totul se termină în silabă funebră, educația e la pământ, români în febră, români în zebră, Hippocrat calcă pe legământ. Unii sunt morți deși-s vii în supraaglomerate spitale; alții și-au găsit o cale și-un pat moale în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
în principalul panou de control energetic al navei. Grosvenor se duse să caute întrerupătorul în magazia de înregistrări pe suporturi magnetice și, peste câteva clipe, ieși pe coridor, urmat de McCann. Pe coridor întâlniră numai oameni adormiți. McCann îi privea, mut de uimire. - E greu de crezut că omul poate fi o ființă atât de neajutorată! exclamă el în cele din urmă. - Ba și mai rău decât îți închipui, zise Grosvenor. Când ajunseră în sala motoarelor, Grosvenor se târî spre panoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să se enerveze, dar în cele din urmă se auzi un pocnet scurt și lacătul cedă: ștergându-și fruntea de sudoare doctorul privi triumfător spre fetiță: - „ Ei gata, am reușit, hai să vedem „comoara”!-și înălță capacul dar brusc rămase mut de uimire, cutia era plină de monezi de aur. „De unde erau oare, de ce nu le folosise cerșetorul, cum de nu descoperise pe ce bogăție stătea?” - „E cutia mea magică, e cutia mea magică, ți-am spus eu!”striga fetița fericită
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
Eu așa te-oi blăstăma: Prin cea pădure deasă, Mare ploae te pălească, Calul jos să te trântească, Mâna stângă să-ți o frângă Și cea dreaptă să ți-o rupă, Să ții frâul cu dinții, Să mâi calul ca muții, Și încă să te mai duci Pân ce-i cădea rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când se-nvechește, ca omul când îmbătrînește, mai mult în necazuri decât în plăceri trăește. 226 Amoriul când te privește rămâi încremenit, că ochii ți se-nchid tocmai ca la un orb, limba ți se leagă tocmai ca la un mut, gura ți se-ncleștează tocmai ca la un mort. mintea sboară și te lasă ca pe-un pește prins în plasă. 227 Amoriul, când te prinde, ca un crin frumos te vede, iar când te lasă, ca șofranul fața ți-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
e cazul. Sânt chestiuni care vă privesc personal. ― Totuși, țin să precizez un lucru. Atunci când... mă rog, s-a întîmplat ce s-a întîmplat n-am ieșit din casă. Am martori... O gripă rebelă. ― Asta să i-o spui lu' mutu'! interveni Dom Matei. ― Soțul ei tocmai mă vizitase... ― Și i-ai zis pe nerăsuflate: "Căpitane, nevastă-ta ne înșală!" Așa-i? ― Cu dumneata nu discut! Sculptorul se ridică. ― Foarte bine. Țin să vă anunț că după o matură chibzuință am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Corto și uniforma sa de marinar se preschimbă în fracul albastru al clownului cu toiag de aur. Dar ochii care îl privesc din cer nu au buze care să vorbească. În zadar Corto își înalță vocea către ochii ce rămân muți. Cortina se lasă și ochii dispar, iar cerul se întinde din nou deasupra lui Corto. Căpitan al navei pe care se regăsește acum, Corto simte lângă el prezența neliniștitoare a lui Cranio. Dar tu ești mort. Ai fost ucis în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să-l preamărim pe Dumnezeu, să-i mulțumim sau să-i cerem ajutor - devenind o voce a întregii sale creații. De fapt, știm că: Dumnezeu nu este un Dumnezeu absent, ci el este prezent în întreaga creație. Dumnezeu nu este mut - el vorbește orice limbă și prin orice semn. Chiar și arta religioasă este o expresie a vorbirii noastre cu Dumnezeu și despre Dumnezeu. Ce anume înseamnă interzicerea imaginilor? Porunca de a nu ne face nicio imagine a lui Dumnezeu, nu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
un puhoi de primăvară ce târa un mâl greu de vorbe cu el. În cele din urmă n-au avut încotro, s-au ridicat cu toții de la mese și au plecat, lăsînd-o singură în fața cafenelei; ea striga mai departe, batjocoritor: "Momîilor, muților, nu sînteți în stare de nimic, nici măcar să mă faceți să tac". Și de disperare că nu mai avea pe cine să ocărască, femeia izbucnise în plâns. Dar Marta nu era rea de gură. Din partea ei pescarii n-aveau de ce
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
propriul nume de familie - ca de exemplu: Bărbuță - cel ceavea barbișon, Clampă - cel care bând strașnic a spus la trezire că s-a „îmbătat clampă” și Clampă i-a rămas numele. Unul ce nu auzea bine era poreclit Surdul, altul Mutul, un altul, om nevoiaș cu mulți copii, avea porecla de „Peștișori cu oțețel, mănâncă băieții de se strică la bârdănel”, pentru că întrebat de vecini ce le mai dă de mâncare copiilor repeta mereu formula amintită și i-a rămas numele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]