1,095 matches
-
Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireș Steluța CRĂCIUN ... Citește mai mult A l'aiseSe amestecă ploaia c-o fărâmă de iarnă,Dintr-un rest indecis de zăpadă apoasă,Se nalță și vântul către nori și-i răstoarnă-Fantomatice neguri peste-o lume cețoasăPrea tihnitele clipe stau acum la căldurăPășind blând în tic-tac de ceasornic aleneTimpu-n loc zăbovind fără-a ține măsurăAtârnând somnoros, încurcat între gene.Chiar și dorul de ducă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
cuminteTot sperând o plecare, tot visând un senin,Încropind traiectorii din banale cuvinte,Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin.Aș dori o mireasmă desenând zbor de fluturși-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes,Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur,Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireșSteluța CRĂCIUN... Abonare la articolele scrise de steluța crăciun
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
de păcat. Tu plângi din ceruri pentru fiecare, Ne ierți, că suntem pământești, Mâinile ne-ntinzi spre iertare, Nu ne pierzi, căci ne iubești. Curcubee-aduci după furtună, Lacrima ne-o ștergi de pe obraz, Ne cureți sufletul de zgură, Mereu ne-nalți peste talaz. Răspunde-ne la orice întrebare, Când nu mai știm găsi răspuns Și dă-ne liniște-mpăcare, Tu știi ce-n suflet este-ascuns. Reînoiești în fiecare primăvară, Promisiunea de a Învia, Dacă scăpăm de rea povară, Păcatul, din inima
ADRIANA TOMONI [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
de păcat.Tu plângi din ceruri pentru fiecare,Ne ierți, că suntem pământești,Mâinile ne-ntinzi spre iertare,Nu ne pierzi, căci ne iubești.Curcubee-aduci după furtună,Lacrima ne-o ștergi de pe obraz,Ne cureți sufletul de zgură,Mereu ne-nalți peste talaz.Răspunde-ne la orice întrebare,Când nu mai știm găsi răspunsși dă-ne liniște-mpăcare,Tu știi ce-n suflet este-ascuns.Reînoiești în fiecare primăvară,Promisiunea de a Învia,Dacă scăpăm de rea povară,Păcatul, din inima grea
ADRIANA TOMONI [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
Tălpău , publicat în Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Aceeași tu, aer ușor și foc ce arde răul oricum aș fi și chiar de te-aș trăi cu gând pierdut, dorință-arzătoare... hăul se-nalță în absent și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră-mbrățișare, lumina o trimit iubirea mea din două o spirjin cu o tijă ca moartea s-o alung în micul infinit ca să
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ROLUL MEU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Rostul meu Pe raze pudrate de lună Ca aripi de fluturi nocturni, Cu aură pe chipu-mi cunună, Mă-nalț la Domnul cu îngeri în sâni. Din harul născut din Pământ, Din cuvântul topit într-un Soare, Ca trimis al Duhului Sfânt Vă dau o binecuvântare ! Am jurământ adânc înfipt în ființă De-o viață răsărită în apus Pentru cei
ROLUL MEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380859_a_382188]
-
eu sunt graiul, începutul și sfârșitul, răsăritul și-asfințitul. Suferința-i toată în mine și flacăra din rubine, eu mă urc, eu mă cobor, eu mă nasc și eu mă mor. Eu îmi râd și eu mă plâng, eu mă-nalț și eu mă frâng, eu m-aprind și eu mă sting, eu m-atac și eu mă-nving. Sunt otravă și-antidotul, geniul sunt și idiotul, sunt prisaca ce dau miere și-s pelin, pocal cu fiere. Totul, totul e
EU SUNT IADUL, EU SUNT RAIUL de DORA PASCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380904_a_382233]
-
timp,... XIII. ȘOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENȚĂ, de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Ateh (Selma) adoarme, un somn greu o cuprinse, gânduri, lumini, trăiri, vârtej de vise, întreabă al ei spirit, Ea, fiica Luminii, se-nalță, plutește, în al său templu, pe AMON RA îl caută, dorește în ritm sacadat de tobe pășește printre coloane uriașe, hieroglife, culori, simboluri și semne pe-acordul lirei, lutei, chimvalei, pătrunde în sala hipostilă magie de forme, frize și fresce
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
mamă, ce cu credință îngrijește, un lotus i-oferă și-o cupă de aur din ... Citește mai mult Ateh (Selma) adoarme, un somn greu o cuprinse,gânduri, lumini, trăiri, vârtej de vise, întreabă al ei spirit,Ea, fiica Luminii, se-nalță, plutește,în al său templu, pe AMON RA îl caută, doreșteîn ritm sacadat de tobe pășeșteprintre coloane uriașe, hieroglife, culori, simboluri și semnepe-acordul lirei, lutei, chimvalei, pătrundeîn sala hipostilă magie de forme, frize și fresce,ochi nevăzuți o-nsoțesc, figuri, umbre
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
seva se va dilua împrăștiindu-ne în neant petalele sufletului-geamăn! Poate doar așa vei uita de dureri, de golul și teama ce-a pus stăpânire pe tine! Deschid o fereastră, lumină și soare În zare privesc un fluture albastru, Se-nalță amețit de suave astenii de primăvară Smulgându-se din ... Citește mai mult Primăvara grădina trebuie curățată,primenită, împrospătată,Noile flori vor colora perspectiva,Un aer proaspăt va reînvia natura,Depinde mult de semințe, de substrat.Mi-ai spus să încerc
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
Poate doar așa seva se va diluaîmprăștiindu-ne în neant petalele sufletului-geamăn!Poate doar așa vei uita de dureri,de golul și teama ce-a pus stăpânire pe tine! Deschid o fereastră, lumină și soareîn zare privesc un fluture albastru,Se-nalță amețit de suave astenii de primăvarăSmulgându-se din ... XVIII. CEL MAI FRUMOS TANGO DIN LUME..., de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Cel mai frumos tango din lume...- Irina Lucia Mihalca Frămânți cuvintele ce
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
regăsiri. Omul visează, omul te visează, Omul întâlnește, omul te-ntâlnește, Omul iubește, omul te iubește. Omul rănește, omul te rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Citește mai
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
regăsiri. Omul visează, omul te visează,Omul întâlnește, omul te-ntâlnește,Omul iubește, omul te iubește.Omul rănește, omul te rănește,Omul pierde, omul te pierde,Omul uită, omul te uită.Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric,omul te-nalță, te coboară,în depărtări imense, sub triste constelații,noian de-ntinse ape, refluxul din genuni,adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri,frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți,prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate.... XXVI. PRIN
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
mine și-mi fumegă-n pocale. Și mi-e dor și te iubesc și sufăr Și-mi plouă ochii flori de nufăr. . . . . . . . . . . . . . . Eu sunt convins c-am renăscut din tine, M-ai zămislit din cântec și visare, Iar dragostea ne-nalță către soare În simfonii de șoapte cristaline. . . . . . . . . . . . . . . Ca să aprinzi văpaia în iubită Spune-i că ți-e lumină, zi și floare, Rupe-ți iubirea-n două, ca pe-o pită, Și dăruiește-i partea cea mai mare. . . . . . . . . . . . . . . . Ți-am lăsat
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Atingerea ta îmi face pielea fierbinte palmele de abur ale mâinilor, alunecă împărțind fibrele emoției pe neîntâmplatele nostre zboruri ce cheamă-n văzduh păsări de metal deasupra de norii de fum de unde coboară himere de lux până-n inima noastră. Se-nalță și cad anotimpurile aripi mari invizibile. pe deasupra de orașele oarbe și mute, minți amorțite, fățarnice, întregesc așteptarea deșirată pe clipele răsucite ale dorințelor pungi de vid, arsuri-n meninge se sting în golfurile dintre coapse, femei smulse din iubiri inerente
ATINGEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374385_a_375714]
-
2014 Toate Articolele Autorului Once upon a time... a fost odată O copiliță într-un mic ținut; MOON domnea atunci în lumea toată Și țesea zorii, ca pe-un azimuth. Și-așa creștea fetița într-o zi, Cât ceilalți se-nălțau cam în vreo trei; Tot descântând steluțe, ea urzi, Slove aldine în vechi clopoței. Și... chicotind cu struna de major. Și-a-nchipuit palatul de cleștar, Că e obrazul unui acordor. Visând eternitatea-ntr-un lăstar... Once upon a time
POVESTE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374391_a_375720]
-
Mai mult, din crengile de tei, Eu îți fac rimă,-ți sunt culoare Pe-un petec alb de ghiocei Și scriu cu lumea parfumata Pe zid să-nduri durerea mea: Hai, din Lumina mă privește Și-ncearcă Tu... a mă-nălța! Aruncă-ți brațul către mine, Salvează-n taină orhideea Strapunge-n Cer un strat subțire, Ca g a ndul, fulgerând ideea, Iar cât nu-mbătranește Luna Cât înțeleg ce este drept- Mă uit la tine din Lumina, Pictată-n vers să
SALVEAZĂ-NE PE AMANDOI! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374530_a_375859]
-
Soare! O, CER SENIN... O, cer senin, tu nu ești zeu, dar poți să te cobori în noi cu aliură înzeită. Tu ești ocean fără de fund murmurând înseninări; sau ești cineva care vrei să ne încurajezi zborurile și să ne-nalți mai presus decât tine. Tu, pasăre albastră cu penaj înstelat, ritmând în zbor muzica norilor, ecran uriași pe care zodiile ne proiectează, glumind sau nu, umbrele viitorului, ale ființei și neființei, ale bucuriilor și ale suferinței; o, cerule senin și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cu săgeți răzbunătoare trase în carele norilor tăi... Cer cumplit, cer îngândurat uneori de suferințele noastre, tulburat adesea de intervențiile noastre neavenite, dar iarăși liniștit când sufletele noastre sorb seninul din tine - atunci în lumina ș-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă cu tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al Universului, cer mândru-senin, cer omenesc, ești tu oare ordinatorul din transcendentul astral? Ești tu computerul uriaș, cristalin, care ne înregistrezi toate faptele noastre trecute - și bune și rele - programând pe
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
celulare și grijile zilei de azi și de mâine, și haideți să ascultăm tăcerile cosmice, tăcerile siderale dătătoare de viață, de liniște și putere! Lăsați să zboare gândul cot la cot cu imensitatea spațiului și-a veșniciei! Lăsați să se-nalțe gândul cât mai sus cât mai slobod, cât mai departe, spre a putea vedea ceea ce ochii nu văd, spre a putea auzi ceea ce urechile nu aud, ceea ce doar gândul și sufletul vede... Lăsați să pătrundă cosmosul în voi - și veși
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
divin, Într-o armonie unde totul e senin. Ce-i cerul, ce-i pământul? Ce-i glasul care din cer s-a pogorât? Iar drepții din mormânt au renăscut! Domnește pacea pe pământ, Și-n liniștea din cerul sfânt mă-nalț la Cel Preasfânt. Iar tu, Iisus mi-ai ridicat și crucea mea de la păcat, Și vreau sa fiu cu Tine-n cerul sfânt. Domnește pacea în cerul lin, acolo este mult mai divin. MĂ LEG Mă leg în zbor de
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
care te petrece La hotarul lumii ce nu mai trece, Iar această lume plină de-nțeles, Să devină o simfonie cu sens. Sensul iubirii, ne ridică pe trepte, Pe culmi, făcînd sufletul mult prea bun! PÂNĂ CÂND Până când durerea mă va-nălța privind în urmă căderea grea, Până când vei grămădi cărbuni aprinși ce va topi inima mea, Până când voi aștepta lumina care din durere mă va vindeca. Până când să stau dincolo de orizont, care din întuneric mă va ridica, Până când mâna Ta mă
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ulciorul Și spre voinic se îndrepta grăbită, Cu drag în brațe o lua feciorul, Ea, gura-i săruta, împătimită. Se așezau, apoi, pe iarba moale Și povesteau, râzând, de toate cele, Îi ascundea frunzișul de la poale, Iar el, arțarul, se-nălța spre stele. Se necăjeau că vremea-n goană trece, Și iar plecau pe drumul către casă. O fată și-un ulcior cu apă rece.... Lui îi părea atâta de frumoasă, Că nu-și lua privirea de la fată, Decât atunci când se
LEGENDA CELOR ȘAPTE IZVOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373353_a_374682]
-
Putând zdrobi și lațul, și cupa cu venin. Fuseși sacrificat pe-al neamului altar Și ne lăsași cu dor să preamărim lichele. Cât marea are unde, cât țara, un hotar, Și cetina, și teiul, ne vor doini rebele. Azi te-nălțăm, Emine, și-ți întocmim poeme, Prea mici să îndreptăm ce secolii stricară, Dar încercăm, sub steaua-ți, a României steme S-o ridicăm spre glorii, spălând-o de ocară. Se scurse veacu-ți singur, al nostru tot mai curge, Răsar nuferi
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
ți-e ars. Și ești trântit, târât și-mpins de viață, Rostogolit, bătut, lovit și-abandonat În altă lume sau pe lume-aceasta Sfârșit, fără valoare, mutilat. Cum nu e nimeni să îți dea putere, Să te ajute să te-nalți Vei bântui de-atuncea prea-târziul Rănit, cu viața-n rug de fier și trupu-n lanț. Referință Bibliografică: PREA TARZIUL / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai
PREA TARZIUL de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373446_a_374775]