802 matches
-
și alte ficțiuni teoretice, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. 6 Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002, p. 175. 7 Al. Rosetti, Ș. Cioculescu și L. Călin au identificat un alt registru onomastic printre filele manuscrisului incomplet al dramei Năpasta, oferit de Caragiale lui Delavrancea. În I. L. Caragiale, Opere 3, Editura pentru Literatură, 1962, editorii publică această listă de nume fără nici o intervenție în dezorganizarea textului. 8 Un exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-l corcolea pe Alexăndrel, dar fiind fermecată și de tronul Munteniei. Bine-ai venit, dragă copilă, o strânse la piept Domnul, lăcrimând de bucuria revederii. Bine te-am regăsit, Măria Ta! se bucură și copila, neuitând buna creștere. Catrină, multe năpaste au căzut pe capul familiei noastre, rosti, cu durere, Radu Mihnea. Mai întâi, tatăl meu s-a dat în legea păgânilor, ca să-și scape capul. Apoi, după pribegiile, care m-au purtat pe meleaguri străine, locuind în laguna italiană și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
până îi sar arcurile pe pereți. Din nimeni, devii cea mai mișto jucărie, cea mai vestită bucătăreasă, cea mai iscusită infirmieră, cel mai complex dicționar, cea mai flexibilă dansatoare, cea mai rizibilă cântăreață, cel mai talentat clovn. Cea mai grea năpastă. Ești alarma de dimineață și laptele de seară. Lipsești întotdeauna când lipsești și oprimi întotdeauna când ești de față. Ești ca un gard când ieșiți la plimbare și ca un cal șchiop când afară plouă și ei au chef de
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
Femeia o floare Aleasă floare-i, când o iei, Ba, chiar te bagă-n boală, Când cad discret toate-ale ei, Petală cu petală. Burlacul Nu și-a luat nicicând nevastă Și-l chinuie ideile, C-o fi lovit de vreo năpastă: Nu-l mai ajung femeile! Atu-urile femeilor Dacă-ntrebi pe orișicare: Ce atu aparte are? Vei afla neîntrerupt: „Toate au un dedesubt”! Opinia unui celibatar Căsnicia-i preferată, O aprob și o susțin, Aș lua și eu o fată
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
învestitori străini Străinii ne-au tot vizitat, Iar unii nici n-au mai plecat, Găsind la noi pământ și case, Dar, mai ales, dudui frumoase. -Amorul, un copil pribeag?! În excursie Când coborâi abrupta creastă, Să scap de-a frigului năpastă, O fată m-a băgat în boale Cu fusta ei fără de poale. Sărutul doamnei Azi, doamna cu privire blândă L-a sărutat pe Ics și-apoi, Pretinse și ceva dobândă Cerând vreo zece înapoi... Interesul bată-l vina Juna sexi
SUCCINTE NOTA?II DESPRE CULEGEREA DE FA?? by George Petrone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83944_a_85269]
-
precise, asigurate de subzistența nemțească, printre vizite medicale îndelungate, în care doctori cu ochelari reci, de sticlă, îi pipăiau căputa lipsă a piciorului ferfeniță și îi băgau în anus degetul unei mănuși de cauciuc, printre bombardamente anglo-americane și alte apocaliptice năpaste ale războiului, care zdrobeau metodic tărâmurile nemțești, dărâmând orașe întocmite din palate și gări uriașe, construite de împărați gospodari, măcelărind, fără alegere, pruncii și muierile înmărmurite de spaimă, Iuga începu să rupă pe nemțește. Mai mult de atât, auzind mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de Marea Neagră (cum, tămădăii 'mă-sii, trăiesc ăia în Marea Vecină?; se vede treaba, că or fi având plute mari și bine legate? Ori vapoare din alea, care merg, precum vidrele, pe sub apă?). Însă, în felul acesta, scăpa de alte năpaste! Fiindcă, în Goldana, într-o noapte, s-au prelins, lăbărțându-se, ca umbrele provenite de la o lampă, plimbată în odaia vecină, siluete de șepcari, lați în spate și cu plumburii chipuri lombroziene care, sub acoperământul beznei, se adunară în casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
s-a încurcat în blestematul de cablu electric, de pe acei bușteni pe care îl răstignise destinul, târându-l pe volbura apei tulbure și reci în adâncimile Muntelui Și Mehmet, adică Ali Străilaș, când a văzut că ne-am înmulțit în năpastă și nu mai suntem singuri sub ursită și-a sticlit dinții lui albi, iar Corneliu Braiu, cel tânăr, parcă înțelegându-i inima, a șăguit Zicând: poftim! Poftim! Pentru oaspeții lui Ali, curtea-i luminată! Iar noi, ceilalți, i-am dezbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că e proprietate socialistă Colac peste pupăză, prin noaptea neagră, se răsturnară în spinarea sa și bârnele de care ne folosisem, cu unele zile în urmă, spre a încerca să ieșim călare pe valurile care ne încătușaseră în nișa de năpastă Încât noi, cu mare greu și cu mare zăpăceală și spaimă, am început a cotrobăi prin undele oarbe, care mai de care înotând, bâjbâind, strigând, întrebând și plângând de groază, gândindu-ne la cealaltă pierdere, cu Ilarion Cărare, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu-i stea în cale, s-a răsucit pe o coastă și prinzând capătul unei funii, s-a lăsat în scrânciobul celui plecat, luându-i locul Și numai cam atâta mișcare s-a petrecut pe sonda noastră din nișa de năpastă, că în afară de Pamfil Duran, care-și schimbase poziția de ședere, ceilalți mocneau într-o trândăvire mohorâtă și într-o moțăială necontenită Deci în nișa cufundată în beznă, nu se auzeau decât pașii pe scară a celui trimis după apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de pe covorul de ierburi și zise sentențios: Tată, bine faci îndemnându-l să plece! Soarele e trecut de dricul Cerului. Adăstând în pădurea noastră fermecată, prisosul spiritului lui Albert ar atrage primejdia stârpirii lui însuși, precum și alte devastatoare urmări și năpaste. Vânătorul clătină din penajul multicolor a încuviințare. Îi strânse amândouă mâinile în palmele sale și-i îmbrățișă întreaga făptură. Se îndreptă cu măreție spre copacul spintecat de sulița lui, pe care o culese printr-o smucitură. Urmat imediat de unduirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Foicică sânziană În Arca diluviană Coană Noe, ce bocești? Iară, dai apă la pești! Badea Noe, plin de fiere, A plesnit-o pe muiere: Prin al lacrimilor strop, Ai stârnit un alt potop. Numai din pricina asta Ni s-a prelungit năpasta... Era epilogul paradei și regimentele se depărtară, în răpăitul ploii, spre locul de încartiruire. Greierele-viorist șopti sfios la urechiușa tinerei furnici cu ochi prelungi de cobalt: Oare cum au reușit să efectueze acest uimitor moment în mișcare? Prostuțule! îl bruftului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu nas mare, coroiat, sub care se vede arcuită o frumoasă mustață de husar, apucă hățurile îndemnând blând micuța Rosinantă. Tactul copitelor pe caldarâm este din când în când acoperit de tusea și strănuturile birjarului. Sănătos! Mulțumesc, domnule ofițer. O năpastă de răceală. Deh, slăbiciunile bătrâneții! Din cauza nasului înfundat vorbele ies pe gură odată cu un bâzâit constant al nărilor. Zgribulit, își ridică peste urechi gulerul lat al mantalei lungi, din postav negru, încinsă cu o curea de piele. Da' ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
contemporan românesc. Editorialul începe abrupt și sumbru: Toate trebuiesc plătite. Și cele rele, desigur. Dar și cele bune". Apoi descrie circumstanțele istorice ale nașterii pruncului sfînt, felul cum evreii au recurs la "ajutor străin" și cum era o vreme de "năpastă a lui Dumnezeu", cînd - și deodată Nae Ionescu trece de la timpul trecut al verbelor la timpul prezent - "ne putem aștepta la orice". Atunci, la nașterea lui Isus, au fost omorîți paisprezece mii de prunci, iar moartea lor, dincolo de faptul că
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
Dumnezeu mulți ani cu sănătate, dar iarăși toată averea îi va rămâne lui Evgheni Pavlovici... Da, da... însă mie îmi e totuși frică! Nu înțeleg de ce, dar mi-e frică... Parcă ar pluti ceva în aer, precum un liliac, zboară năpasta și mi-e frică, mi-e frică!“ Și, în sfârșit, de-abia în a treia zi, așa cum am scris mai sus, a urmat împăcarea oficială a Epancinilor cu prințul Lev Nikolaevici. XIItc "XII" Era ora șapte după-amiază; prințul se pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și extraordinar! În sfârșit, până și nemțoteiul-poetastru, deși se comporta neobișnuit de amabil și modest, mai că nu considera și el că vizita lui e o onoare pentru amfitrioni. Însă prințul nu observa reversul, nu remarca falsul. Tocmai o asemenea năpastă nu prevăzuse Aglaia, care, în seara aceasta, era uimitor de frumoasă. Toate trei domnișoarele erau elegant îmbrăcate, deși nu foarte luxos, și chiar erau pieptănate într-un fel cumva deosebit. Aglaia ședea cu Evgheni Pavlovici, conversând și glumind cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg, ca, cu luminele unui jurisconsult fără renume ș-a unui financiar fără finanțe, să reînviem pe Stroussberg și să-l aducem din nou ca o năpaste pe țară sub numele de Landau? Noi negociem chestiunea Dunării? Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre. Am zis că Turcia amenință a dispărea din Europa. Am zis că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vânzări și încă și alte slujbe le-au mărit și le-au ridicat foarte ca să-și îmbogățească casele lor, și încă multe alte obiceiuri rele au arătat, nesocotind oamenii din țară, străinînd oamenii țării de către Domnia Mea cu pizme și năpăști și arătând mare vrășmășie către toți oamenii țării. Dar oare descrierea nu se potrivește din cuvânt în cuvânt pentru zilele noastre? Făceau și adăogau obiceiuri rele? Asta fac și azi. De unde vin sărăcia și nevoile pe țăran astăzi? De la ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atunci sunt frați cu străinii și împart "mielul Paștelor" cu ei. Ei, acest adevăr vă doare, confraților, de ați ajuns a răstălmăci pasaje din articolele noastre și a vă face din nou meseria "înstrăinînd pe oamenii țării prin pâre și năpăști de cătră Domnia sa" precum zicea Radu - vodă. [27 august 1881] MOMENTE DE DISTRACȚIE LITERATURA ROȘIE Dăm ca specimen următoarea poezie publicată de gazeta polițienească din Brăila "Vocea romînă", datorită desigur penei unuia din numeroșii (? ) redactori ai săi și desigur stâlp
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pătrunzătoare critică dramatică. Era cunoscut ca un spirit malițios și slobod în expresii, dar în cronici întreprinde o analiză atentă, mai detașată, de obicei în limitele urbanității. În epocă a fost un critic de autoritate. S-a pronunțat și despre Năpasta lui I. L. Caragiale, recunoscându-i virtuțile literare, dar socotind-o neverosimilă mai ales sub raport psihologic. Susținea și o cronică muzicală, dovedind pricepere și gust. Era, de altfel, un pianist cu manifestări concertistice la Ateneul Român și un compozitor ale
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
găsește și el un mic loc în Le Theâtre realiste. Dar cum? Introduce pe scenă două fațete ale realității românești: săteanul ale cărui viață și relații sociale sunt conforme cu legea creștină a unei civilizații populare profund legate de pământ (Năpasta, 1889) și lupta internă a unei societăți care încearcă să se europenizeze prin adoptarea unor obiceiuri și idei occidentale. (D'ale carnavalului. Aventures carnavalesques, 1885) Atât? Atât... Compartimentele secolului XX sunt ceva mai generoase. La primele Decenii (Heritage et depassement
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pământ al patriei iubite”, “Dobrogea de aur”. Sabin Drăgoi 1894 - S-a născut la Seliște-Arad. A desfășurat o bogată activitate de folclorist. În domeniul creației s-a afirmat ca un compozitor puternic atașat de muzică populară românească. A scris operele: “Năpasta “, “Constantin Brâncoveanu” și “Horia”, opera cosmică “Kir Ianulea”, “Divertisment rustic”, “Rapsodia Bănățeană”, “Două dansuri” și suita “Petrecere populară”, toate pentru orchestră, unconcert pentru pian și orchestră, muzică de cameră și film. <contents> -Argument..................................................................pag. - Considerații metodice privind predarea educației muzicale
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
fusese cu adevărat de secole, din târzia medievalitate probabil, și cum, sperăm, nu se va mai repeta În curând! Dar uriașul ecou pe care-l dădea vocea liberă a Europei Libere În conștiința a milioane de Români, buimăciți literalmente de năpasta unui dictator care nu semăna cu nimeni, nici măcar cu colegii lui comuniști din țările Învecinate, Îi făcea pe cei care aveau acces la microfonul acestui post de radio american să creadă că posedau și În cultură ultimul cuvânt, că judecata
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai sus și ce vor urma se instituie și ca un scurt tratat pentru uzul gazetarilor. Ziarele liberale îl acuză pe Bolintineanu de "reacționarism", punând starea de lucruri, evident dezastruoasă, pe seama guvernării trecute, a lui Cuza. Dar altele sunt cauzele năpastei dezvăluite de publicistul nostru (cum va proceda și Eminescu). Cea fundamentală este sistemul. Apoi, schimbările, neavenite, de persoane, nu de fundament: "Nu sunteți partide, partidele se fac asupra ideilor, idei nu aveți, domnilor salvatori. Căci nu ne spuneți ce voiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
popor", scopul fiind acela al împăcării antitezei sociale eșuate; altminteri cade sub pasul revoluției. Dar și revoluția e compromisă și lumea se găsește într-un impas ireconciliabil. Numai în universul țărănesc echilibrul rămâne stabil (oare?), nu se mai întâlnește moftul. Năpasta e o replică la O scrisoare pierdută, conchide eseistul, și cine nu "a sesizat sensul acestei schimbări tematice riscă să rateze înțelesurile abisale ale operei lui Caragiale (p. 154). Și în Năpasta și în O scrisoare pierdută se produce o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]