823 matches
-
o nepilduită vitejie personală și de un nepilduit patriotism. Căci iată, cuvintele iscălite, ba rostite poate de el: Se întîmplă de stătură mitropoliți și domnitori țării oameni străini nouă, nu cu legea sfântă, ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele, adică greci; cari, după ce nu se îndurară nici se leneviră a pune jos obiceiurile cele bune, bătrâne ale țării, pentru care stricăciune a obiceiurilor curând le fu a aduce și țara la risipire desăvârșită și la pustiire... De
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de frunze de stejar și de laur {EminescuOpXII 266} lucrate foarte fin în argint; în partea de jos a acestei ghirlande vin în săpătură anii 1821 și 1881, iar în mijlocul ei inițialele poetului. [27 - 28 iulie 1881] [""ROMANUL" A CONTRACTAT NĂRAVUL... "] "Romînul" a contractat năravul de-a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu "Timpul" combătând, ca ale noastre, idei pe cari le împărtășim poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de laur {EminescuOpXII 266} lucrate foarte fin în argint; în partea de jos a acestei ghirlande vin în săpătură anii 1821 și 1881, iar în mijlocul ei inițialele poetului. [27 - 28 iulie 1881] [""ROMANUL" A CONTRACTAT NĂRAVUL... "] "Romînul" a contractat năravul de-a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-am reprodus din alte ziare, și de-a polemiza apoi cu "Timpul" combătând, ca ale noastre, idei pe cari le împărtășim poate numai în parte sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndrăzniră a vinde și a cârciumări Sfintele Tale și a goni pe moșneni și în avutul lor a băga pe străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele. Iată o deosebire clară între lege și rasă; între confesiune și naționalitate! Apoi urmează zicînd: Întorcându - se Dumnezeu cu milă la această săracă de țară, adusu-și-au aminte de noi, Matei Basarab, și ne-au adus din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
citează ziarul francez pe Mihai Vodă sau pe Ștefan, cari n-au a împărți nimic în cestiunea aceasta, ci pe acel Matei Basarab care spune clar, limpede: stătură stăpânitori țării oameni străini nouă, nu cu legea, ci cu neamul și năravurile cele rele, adică greci, cari nu se îndurară a pune jos obiceiurile cele bune, bătrâne al țării, pentru care curând le fu a aduce țara, la risipire desăvârșită și la pustiire. {EminescuOpXII 277} Acestea le spune la 1639 Matei Vodă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu o compoziție dezlânată, piesele sale, în care se practică o conversație așa-numită de salon, sunt produse livrești (nu tocmai străine de repertoriul franțuzesc), cu un limbaj prețios și afectat, vădind o mare slăbiciune pentru paradoxuri și butade. De năravul digresiunii, al divagației nu scapă nici una din comediile de moravuri ale lui V. Intenția critică, uneori satirică, este evidentă în aceste scrieri care iau în discuție, nu o dată oțios, aspecte ale vieții sociale și familiale, moravurile politice ale vremii, chestiunea
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
a lui V., interesat de caractere, se dă de îndată în vileag. Titlurile, chiar, sunt elocvente: Cămătarul (Un profil din trecut), Profiluri, Tipuri de acum 20 de ani. Sunt fiziologii (Schițe din viața contimporană) comprimate, surprinzând șarjat tipuri ale epocii, năravuri și patimi. Șarja nu este foarte intensă, dar incisivă și cu pregnanță. O siluetă grotescă, aceea a cămătarului evreu, e conturată cu oarecare finețe. Un „filosof”, aspirant la deputăție, ține un logos incoerent, inept, nu departe de caragialescul Marius Chicoș
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
sate și orași și bisărici și norodul s-au pierdut și În robie duși fiind or pătimit. Și luați În socoteală pe dușmanul nou, acesta, franțuzul, cu adevărat mai milcom e decât turcul, iară mai amar și mai rău În năravul, În toate pășirile lui iastă. Când or intra el În țările noastre, o, păzește-ne Doamne, ce ne-or rămâne nouă? Mai rău ne-ar fi decât de la Însuși turcii. La nivelul mai informat al elitei sătești, imaginea acestei apropieri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alcoolismului, desconsideră asemenea tentative, ironizându-l pe „Father Mathew XE "Father Mathew" , apostolul irlandez al temperanței”, la Îndemnul căruia zeci de mii de oameni fac legământ solemn să nu mai bea, dar Într-o lună Îl uită, revenind la vechile năravuri. Bariț XE "Bariț" , În schimb, scrie În repetate rânduri, cu mult respect, despre succesele pe care „părintele Matei” le Înregistrează În lupta Împotriva alcoolismului. Mai mult, În strădaniile sale de a-și convinge cititorii, el ajunge, la un moment dat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
80, deci el poate fi un produs al epocii Dej. Ieșirile lui furioase la adresa ideii de știință și studii - „Și ce dacă ai studii ? Fac ceva pe studiile tale ! Când tu făceai studii, eu făceam muncă de teren !” - țin de năravuri ideologice ale obsedantului deceniu sancționate în Puterea și Adevărul (1972), când se decretează că, totuși, legile științei nu se supun politicii, că activistul, oricâtă școală a vieții ar avea, nu poate să-i comande inginerului la planșeta de proiectare. Iar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns, până la urmă, să aleagă Între doi foști comuniști; Între AN și B. În 15 ani n-a apărut unu’, să vină din lumea asta, să nu fi fost tarat de năravurile comunismului.... . E adevărat, eu n-am trăit din muncă politică. AN: Nici eu n-am trăit din muncă de partid. TB: L-ai mai susținut pe Ceaușescu... . Drama este că n-avem voie să rămânem cu mentalitatea aia și după
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se vor insinua În mintea receptorului indirect pentru a constitui fundalul interpretării conținutului asertat al enunțului său. Noi avem o problemă. Simt că trebuie să spun asta. Poporul român este blestemat. Amândoi am fost comuniști. Amândoi am fost tarați de năravurile comunismului. Eu n-am trăit din muncă politică. L-ai susținut pe Ceaușescu. Unii dintre noi nu mai avem mentalitate de comuniști. În România nu mai este comunism. TB Începe enunțul cu un noi inclusiv, concesiv prin care Își anunță
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
TB să-și continue, nestingherit, construcția pregătită cu migală. Prima parte a secvenței următoare are ca obiectiv principal să comunice receptorului indirect, prin presupozițiile conținute În enunț (Poporul român este blestemat. Amândoi am fost comuniști. Amândoi am fost tarați de năravurile comunismului), că el, TB, este conștient de viața grea pe care o duce românul simplu, că este alături de acesta și, Într-un moment de maximă sinceritate, recunoaște că vina o poartă actualii politicieni și guvernanți, foști comuniști, din categoria cărora
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
părere de rău cu care el Își asumă, În numele tuturor actualilor politicieni foști comuniști, din categoria cărora făcea și el, AN, parte, vina de a fi aparținut acelui sistem și de a nu fi În stare să se lepede de năravurile lui. Profitând, În continuare, de incapacitatea de negociere a lui AN, TB, după ce a generat, prin contextul presupozițional - și prin implicațiile acestuia, imaginea omului bântuit de remușcări, aflat la ceasul spovedaniei, al recunoașterii publice a greșelilor trecutului, iese, brusc, din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a Patriarhului Miron Cristea care, cu mici excepții, se continuă până astăzi -: teoretic, de la pretenția chiriarhilor noștri de a se raporta la interesele politice ale statului neocomunist. Iată de ce unii prelați ai Bisericii Ortodoxe Române nu au renunțat la aceste năravuri, răsfrângându-se inclusiv la nivelul calității omileticii lor căldicele - există și aici, în plan formal, o serie de stereotipii la care preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una dintre aceste grave chestiuni este problema comportamentului religios, a modului de a se purta într-un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a prins mașina mâna și i-a rupt-o, așa cum o blestemase maică-sa. Acum se afla în îngrijire la spital. Multă lume o sfătuise pe bătrâna văduvă să se lase de blesteme, dar ea nu s-a lăsat de năravul ei până nu i-a rămas fata fără mână, deși era singura ei nădejde și ajutor la bătrânețe. Din ziua aceea nimeni n-a mai auzit-o blestemând. I-a venit mintea la cap, dar târziu și cu jertfa nevinovatei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Cantemir: Precum doao răsădituri trupului și sufletului fiind dulceața și durearea, multe sunt odraslele acelora pentru carele pre fieștecarea cel atot lucrătoriu gând curățindu-le, privindu-le și adăpându-le și în tot chipul mai turnându-le, dumesteceaște cele ale năravurilor și ale patimilor materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
soluția de urmat, refuzând jetul ditirambic ori oglinzile mincinoase. Doar rămânând "în hotarele moderației" putem câștiga respectul Europei; schimbând realitățile, nu vorbele, pentru a ne apropia civilizatoriu de cei care stau în "capul luminilor". Zeflemeaua, deprecierea de sine sunt însă năravuri vechi. Slabe speranțe să se schimbe ceva. Asta ar fi, bănuim, eterna noastră problemă, "blestemul" românesc care ne macină energiile, risipite de o necurmată și păguboasă gâlceavă... "Limba Română", nr. 7-8, iulie-august 2010 Adrian JICU Theodor Codreanu și "a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile cele urâte dintre părțile ei; când fiecare parte începe a uita interesul său particular și drepurile sale exclusive, și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice de strălucitul sânge roman din care se trag" (Aaron, 1839, p. 23). Decisiv de importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a continuității - permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ameliorarea acestor stări de lucruri, cerând parohilor să devină educatorii comunităților rurale, spre a-i lumina pe părinți în ignoranța lor și a-i determina să-și crească și să-și educe copiii "în frica lui Dumnezeu și întru deprinderea năravurilor celor bune"153. În anul 1796, în urma încălcării "poruncilor și pravilelor referitoare la cununie", mai ales a celor privitoare la vârsta minimă pentru căsătorie, stabilită la 19 ani pentru băieți și 15 pentru fete, capul ierarhiei ecleziastice bucovinene, episcopul Daniil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vigoarea sa copiilor bolnăvicioși care sunt - tot tradițional - rebotezați cu numele lui... Și, În sfârșit, Îndrumă spre un loc bun sufletul căruia i-a venit vremea să plece... Îmi permit să parafrazez un proverb: Lupu’și schimbă părul, dar și năravul. Căci, sub părul de iarnă, nărăvește haita și așa prinde vânat mare; pe când, sub părul de vară, când nărăvește singurătatea, cel mult familia mai În toamnă, se hrănește doar cu animale mici: rozătoare, reptile, insecte, ba chiar devine vegetarian, umblând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câți hoți s’au aciuat Între timp, acum cu celular, aș provoca o catastrofă ecologică aprovizionând cum se cuvine uzina de țepe care m’ar fi consacrat ca investitor strategic. Și care ar fi rezolvat definitiv și problema șomajului, căci năravul din născare leac n’are: omul de ce are mai vrea... Mă las Însă păgubaș: de unde să le aduc și corbii care să le cânte de inimă albastră, căci au ajuns pe cale de dispariție... Și cine, decât arborele, să mai lupte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aduc și corbii care să le cânte de inimă albastră, căci au ajuns pe cale de dispariție... Și cine, decât arborele, să mai lupte cu efectul de seră pe care-l promovăm arzând atâta combustibil fosil? Și așa ajung iarăși la năravul din născare, adică la tendința mea de a căuta, cândva și În Natură, corespondentele evenimentelor de astăzi. Păi ceea ce poate deveni o realitate, adică prea mult bioxid de carbon În atmosferă, implicit o temperatură cu mult mai mare, cu consecința
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]