1,183 matches
-
rare, iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are rostul de a întrerupe aglomerarea suavităților. Și în versificație tiparul folcloric face loc unor rafinate experimente („Pe ogor de malaiște,/ Sună boabele ca niște/ Bani de aur în chimir” sau „Năruie-te, năruie,/ Lutule, pe anii mei,/ Lună, codrilor de tei,/ Dăruie-te, dăruie”). Prin „stampe în lumină” ori în pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se lasă întrevăzută în bucuria de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor ancestrale, într-un eros
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
potrivit căreia numărul Anticristului nu ar fi 666, ci 616. El pare să acorde o importanță deosebită acestei dezbateri. Într‑adevăr, dacă acceptăm varianta 616, prezentă într‑un anumit număr de manuscrise ale Apocalipsei, întregul eșafodaj anticristologic al exegetului se năruie; criteriul principal, al recapitulării (recapitulatio), nu mai funcționează. Antonio Orbe avansează o altă ipoteză, conform căreia numărul 666 ar face aluzie la salus carnis - materia va fi salvată prin a doua venire a Mântuitorului -, în timp ce numărul 616 implică mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un traumatism afectiv și moral. Fiind castrator pentru persoanele cuplului prin actul de separare, resimțit ca o ruptură a unității, el va lăsa o amintire dureroasă de durată. Efectul său este sentimentul penibil al absurdului. Este pierdut un partener. Se năruie un ideal comun. În locul echilibrului și al armoniei dintre persoane, se produce o Încărcare nevrotică a acestora. Ulterior, experiența eșecului se va proiecta ori de cîte ori va apărea posibilitatea realizării unui nou cuplu. Persoanele frustrate vor proiecta experiențele psihotraumatizante
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și tenace În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici mâna cea mare a fulgerătorului Jupiter; Dacă lumea s-ar nărui frământată Ruinele ei l-ar lovi neînfricat.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
grădină existau patru intrări: cea răsăriteană, dinspre fortăreață; cea apuseană, dinspre moscheea regală; cea nordică, dinspre promenadă; iar cea sudică, dinspre oraș. Nr. 9 - fatala poartă de intrare de deasupra căreia, de la extremitatea interioară, a căzut parapetul ce s-a năruit peste No-Nehal Singh, succesorul legal, și Mean Uttum Singh (cel mai mare fiu al maharajahului Ghulab Singh). Nr. 10 - intrarea dinspre grădina regală de flori, cu o parte din magnificele scări de piatră, către moschee, numită Badshai Musjit. Nr. 11
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
centru aromânesc aflat în masivul muntos Gramos din Grecia. Clădită pe ideea că onoarea primează în orice împrejurare și în fața oricăror interese, balada deplânge distrugerea așezării de bandele musulmane ale lui Ali Pașa către sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce năruiseră și înfloritoarea cetate culturală a Moscopolei, cântată și ea de V. într-o altă baladă (cu două sute de versuri). Dedicată „trubadurului nostru național Constantin Belimace”, Șana... excelează nu atât prin suflul ciocnirii celor două tabere vrăjmașe, cât prin tensiunea confruntării
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
o brazdă aștept/ ghemuit într-un sîmbure”. Singurul martor exterior lucrurilor este Dumnezeu, un Dumnezeu tentat uneori să nu mai ia parte la joc: „S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ toate s-au năruit. Nimeni nu moare,/ nimeni nu se mai naște,/ nimeni nu întreabă/ și nici nu răspunde./ Dumnezeu stă cu degetul în gură: O-i, oi ...”. Încercând să prindă în cuvinte trăiri și stări nedefinibile, poezia lui T. tinde să câștige în
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
excepționali pedagogi și oameni de cultură dacă vor să proiecteze destine. Oricine își asumă aceste roluri în mod formal, fără conștiința responsabilității pe care rolul îl incumbă, se va dovedi, în mod fatal, un iresponsabil periculos ale cărui decizii pot nărui destine. Aceste năruiri de destine nu sunt însă simple „erori științifice”, ci crime pedagogice intolerabile; este probabil ca evoluția acestei „profesii divine” în secolul XXI să instituie un tribunal specific, apt să pedepsească exemplar deciziile curriculare iresponsabile. Deocamdată acest tribunal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
353 și 352, când Platon avea 75 de ani, găsim această mărturisire: „Odinioară, când eram tânăr, intenționam, ca atâția alții, să mă consacru politicii în ziua când mă voi simți stăpân pe mine”. Ambițiile politice ale lui Platon s-au năruit prin câteva eșecuri răsunătoare și, desigur, dureroase. Mai întâi, din cauza aristocrației din care făcea parte. Vărul său Kritios și unchiul său Charmides s-au dezonorat colaborând cu „Cei 30 de tirani” care au înlăturat democrația ateniană, în anii 403-404 î.Hr.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că a zdruncinat încrederea în infaibilitatea „marelui curent”, ci a năruit pur și simplu speranța creării teoriei generale a curriculumului. A contribuit la aceasta activitatea celeilalte comisii a ASCD, pentru dezvoltare curriculară (ASCD Commission on Curriculum Development). În același an (1965), această comisie a organizat o conferință pe tema rolului disciplinelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Enunțul „Sistemul formal considerat este lipsit de contradicție” devine straniu, căci chestiunea lipsei de contradicție a unui sistem formal nu poate fi decisă decât ieșind din acel sistem. „Teorema de incompletitudine” a lui Gödel a lovit direct în „inima” formalismului, năruind marea speranță a matematicii: axiomatizarea completă, universală, definitivă. Consecințele au fost enorme. Cea mai gravă a fost punerea în discuție a raporturilor dintre „adevărat” și „demonstrabil” în matematică. Au fost scoase la iveală câteva „imposibilități” ale matematicii: „imposibilitatea unei demonstrații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
birocrații, de asemenea, noi ș.a.m.d.), nu mai puțin însemnate au fost și cele înregistrate în modul de viață al oamenilor. Trecerea de la casă la bloc și de la micul cartier rezidențial (sau profesional) la aglomerația nediferențiată a locuințelor a năruit formele tradiționale de conviețuire, generând aspecte și probleme noi. Nu cred că mă înșel dacă afirm că una dintre acestea a fost o diminuare drastică a spațiului privat (și, desigur, a intimității), imputabilă atât creșterii populației urbane, cât și crizei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mi-a fost surpriza, pentru că eu însumi trăiam în aceleași condiții și nu aveam nici un reproș. Atunci un student mi-a explicat că aceste mișcări sunt clopoțelul de alarmă de care cei din vârful piramidei au nevoie. Altfel, totul se năruie. Ei rămân preocupați doar de îmbogățire, iar ceilalți sărăcesc. Adâncirea prăpastiei nu este dorită de nimeni, deoarece toți vor cădea în ea. În plus, din aceste manifestări, fiecare student și fiecare tânăr exersează și înțelege nevoia de ascultare. Dintr-o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai cu seamă în Eternități...) priveliștile de metropolă occidentală (Sonete pariziene), iar procedeul constă în descripția și declamația romantică bine poleită cu numiri care amintesc în permanență că e vorba despre un „muzeu”: „În nor de fum și flăcări se năruie și piere/ Khanat, regat, imperiu din Tibru la Baikal./ Pe urma noastră crește neghină și tăcere,/ Și pasărea de pradă și corbul nu ne cere/ Să spunem de ni-e faima Baber sau Hasdrubal.” Biruință a tehnicii, a îndemânării, versul
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
un bărbat și o femeie. Bine primit a fost și cel de-al doilea roman, Beznă (1943; Premiul Societății Scriitorilor Români și Premiul „I.Al. Brătescu-Voinești” al Academiei Române). Protagonista, Marta, se zbate în căutarea adevăratei iubiri, dar speranța fericirii se năruie dramatic. Zbuciumul ei e surprins cu o mare putere de analiză a sufletului feminin. Într-o activitate de șase decenii, scriitoarea s-a impus prin disponibilitatea de a parcurge variate registre epice, de a apela la diferite modalități compoziționale, abordând
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
de un lirism concentrat, metaforei revenindu-i totuși rolul preponderent. Cuvântul de referință în Vestala neagră (1945) este „tăcere” (Poarta tăcerii, Templul tăcerii, Două tăceri): „Două fulgere, ieri, / Atât am rămas? Răstignite tăceri? / Râșnit între pietrele anilor, / Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui Homer cel orb, își revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Riga Crypto și lapona Enigel, afină fiind și „ceremonia” hibernală regizată de Gabriela Melinescu - a unei treceri inițiatice: „dezghețul” albului „boreal” al inocenței virginale, sub valul cald al mareelor din „sud”, amplificat de la susur la torent stihial de zăpezi arzătoare, năruind geografii, zeități, idoli și zăgazuri, până la ultimele „insule” din memoria primordială imaculată. Tumultul eului e impersonalizat în alegoria barocă a unei antropologii mitice: „Omul trecea/ și insulele se mutau/ după mersul lui./ Păsările se zbăteau împotmolite/ în cercuri de aur
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
totdeauna, constituie o realitate tot atât de neîndoielnică precum aceea pe care o avem Înaintea ochilor: căci, dacă nu ar fi așa, orice știință ar fi cu nepuțință. În adevăr, prezentul nu există decât virtual; născut fără Încetare din viitor, el se năruiește În trecut. Faptele pe care deci știința le Înregistrează În prezent se raportează la niște realități care se nimicesc Îndată ce sunt născute. Singura deosebire pentru faptele studiate de științele pozitive este că faptele trecute pot fi repetate În prezent și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ritmicitatea vieții sexuale, alegerea relațiilor extrafamiliale etc. Deciziile se pot lua în comun, dar timpul negocierilor se dilată pe măsură ce noi evenimente se produc în familie și în mediul ei imediat sau depărtat și multe dintre miturile sau tabuurile vechi se năruie. Tradiția unității familiale bazate pe sacrificiul soției este insistent chestionată, ceea ce face ca deciziile de conservare a unității familiei să se realizeze în condiții de disociere accentuată a soților și soțiilor. Implicația acestei practici de disociere ia forma creșterii numărului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fierbinte - e turnat în niște butoaie pîntecoase; iar la miezul nopții, în vreme ce corabia are poate ruliu, aceste butoaie sînt rostogolite și puse cap la cap, pe puntea unsuroasă, pe care alunecă uneori în chip primejdios, aidoma unor stînci ce se năruie, pînă cînd sînt oprite de mîna omului; urmează cercuirea butoaielor, asupra cărora se abat nenumărate ciocane, căci acum fiecare marinar devine, ex officio, un dogar. în cele din urmă, cînd a fost pus în butoaie ultimul litru de ulei și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rare în pivniță și se auzeau din zi în zi mai stins; nevasta ședea înghețată la fereastră, cu ochii lipsiți de lacrimi, privind fețele plînse ale copiilor; foalele se dezumflară, forja se umplu cu cenușă; casa fu vîndută; mama se nărui sub iarba deasă a cimitirului; copiii o urmară acolo; iar nefericitul bătrîn, fără casă și fără familie, porni cu pași împleticiți, ca un vagabond în doliu, ale cărui suferințe nu trezesc nici un respect, al cărui păr cărunt e disprețuit de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de cer, pentru a se duce la fund încununat cu acest coif viu. Cîteva păsări mai mici zburară, cîrîind, deasupra hăului care încă nu se închisese; un val de spumă tulbure se mai prelinse pereții hăului căscat, apoi totul se nărui și uriașul giulgiu al mării se întinse și începu să se rostogolească, așa cum se va fi rostogolit și cu cinci mii de ani în urmă. EPILOG Și numai eu am scăpat, ca să-ți dau de veste. IOV Drama s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
însă, la insistența unei colege, mergând la domiciliul acesteia, care era mai aproape de teatrul lui Constatin Tănase, întârziind până a doua zi. Când s-a dus acasă, la ora 4 dimineața, blocul în care locuia, Carlton nu mai exista, se năruise ca o cutie de carton. Din ziarul Universul (13 februarie 1941) aflăm: “Ceea ce este mai curios, este faptul că celula unde a stat închis Corneliu Zelea Codreanu se afla intact, în urma catastrofalului cutremur, care a provocat prăbușirea Penitenciarului de la Doftana
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
nepăsarea noastră, la această încercare de ucidere a copiilor noștri crescuți cu atâta trudă, a soților și fraților noștri? Până și fiara crudă își apără puii. Noi femeile nu vom încerca să strigăm un îngrozit și cutremurător NU care să năruie planurile sinistre ale politicienilor și profitorilor sanguinari? Noi, jumătate din omenire, nu vom încerca - alături de celelalte victime neconsultate - să ridicăm un front stăvilitor al talazului războinic dezlănțuit asupră-ne? Femei de pe tot întinsul țării noastre, în fața primejdiei care amenință viața
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
asemenea, la începutul războiului, în 1941, a protestat, cerând în scris, să se ia de marile Asociații îndată o atitudine în această chestie de principiu, căci ce fel de feministe pot fi acele ce ar privi cu indiferență acte ce năruie toată doctrina noastră. Este cu putință ca liga mamelor din lumea întreagă să nu se înfăptuiască deasupra contingențelor politice, deasupra a tot ce desparte este copilul, odor sfințit, ce ne leagă pe toate, este harul de iubire, de iertare ce
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]