954 matches
-
t/ha gunoi de grajd cu 35,5 kg/ha (tabelul 67). V.2.3.INFLUENȚA INTERACȚIUNII TIP DE îNGRĂȘĂMÂNT X DOZĂ DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR DE NĂUT Talia plantelor a fost cuprinsă între 36,0 cm (martor nefertilizat) și 59,0 cm (25 t/ha gunoi de grajd ovine). Rezultate bune, cu o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 3,8 cm. Aplicarea a 5 t/ha gunoi de grajd de bovine nu a influențat semnificativ talia plantelor, aceasta fiind mai mare cu doar 4 cm decât la martor. Diferențe distinct semnificative față de martor s-au înregistrat la năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd au dus la obținerea de plante cu un număr de ramificații superior față de martor, iar dozele de 5-10 t/ha gunoi de grajd un număr semnificativ și distinct semnificativ pozitiv față de martor (tabelul 69). Fructificarea plantelor la năut a fost influențată pozitiv la aplicarea dozelor de îngrășământ organic, numărul fructelor la o plantă fiind cu peste 22% mai mare decât la martorul nefertilizat. Doza de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit martorul doar cu 6 semințe/pl (tabelul 72). Masa semințelor la o plantă a fost cu 1,5
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Pe locul patru s-au situat variantele fertilizate cu 25 t/ha și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine cu o masă a plantelor de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de bovine cu o masă a plantelor de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine, MMB nu a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și de doza aplicată. Dozele de 20 t/ha și 25 t/ha gunoi de grajd de ovine sunt cele mai bune, producția fiind de 2997 kg/ha respectiv 3013 kg/ha deci cu 72 - 73 % mai mare decât la năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice. Creșterea dozei de la 25 t/ha la 30 t/ha gunoi de grajd de ovine nu se justifică productiv chiar dacă producția de boabe este de 3003 kg/ha. în cazul gunoiului de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul în ulei (%) al semințelor a suferit o scădere în cazul variantelor fertilizate față de năutul la care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul în ulei (%) al semințelor a suferit o scădere în cazul variantelor fertilizate față de năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice, scădere care s-a accentuat odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 5 t/ha la 30 t/ha. Cea mai mare scădere a procentului de ulei din boabe s-a produs
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a procentului de ulei din boabe s-a produs în cazul fertilizării cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine, când valoarea a fost de 4,7% deci cu 1,3% mai puțin decât la martor (6 %), urmat de năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine la care procentul de ulei a fost de 4,8 %. Doza de 5 t/ha gunoi de grajd a dus la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha gunoi de grajd de ovine și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine la care procentul de ulei a fost de 4,8 %. Doza de 5 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unor boabe de năut cu un conținut în ulei de 5,8% când îngrășământul a fost de bovine și 5,7% când îngrășământul a fost de ovine (tabelul 77). Procentul de proteină în semințe (%) a avut o creștere destul de bună mai ales atunci când dozele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la producții de peste 700 kg/ha proteină, cu 300 kg/ha proteină mai multă decât a obținut martorul nefertilizat. Aplicat în doze de 5-10 t/ha gunoi de grajd, îngrășământul a reușit să determine obținerea unei cantități de proteină la năut cuprinsă între 565 kg/ha și 679 kg/ha (tabelul 79). Diferențe distinct semnificative față de martor (3,68% azot) s-au întâlnit în cazul variantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20-30 t/ha și cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ovine în doză de 20-30 t/ha și cu gunoi de grajd de bovine în doză de 30 t/ha unde conținutul boabelor în azot a fost de 4,04% - 4,18%. Diferențe semnificative față de martor au intervenit la 110 năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 20-25 t/ha gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor în azot a fost de 3,92%- 3,99%. La celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor în azot a fost de 3,92%- 3,99%. La celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0,416 % (martor nefertilizat) la 0,447 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). iar potasiul a crescut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]