782 matches
-
a celor trei prieteni. Urmau, cam pe câte treizeci de pagini fiecare, cronicile bibliotecarilor de la Alamut, tată, fiu și nepot, care povesteau neobișnuitul destin al Manuscrisului după răpirea lui de la Merv, influența asupra Asasinilor și istoria prescurtată a acestora până la năvălirea mongolă. Șirin Îmi citi ultimele rânduri, al căror scris Îl descifrai cu greu: „A trebuit să fug din Alamut În ajunul nimicirii sale, spre Kirman, ținutul meu de baștină, luând cu mine manuscrisul neasemuitului Khayyam din Nishapur, pe care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
muzical, îndrăcit de a arde tot, condiționată prin scop: de a distruge cu plăcerea arderii, tot, tot, tot, dăruindu-se toată, toată, toată, se mira cum din microcosmosul solar devenise cogeamite galaxie de lumină, puțind a dragoste, beată de barbara năvălire a simțurilor, miros auditiv pentru îngerii indignați, beție la care trăgeau cu ochiul asceții peșterilor din Univers în care, timpul stătea degeaba, buimăcit de înțepătura veninoasă a celor două timpuri, timpul zvâcnea, neuronii țipau ca arși fulgerați de kilovolții dorinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pildă, să fie judecată după plagiatele care i-au fost imputate și nici ca discuțiile asupra gândirii sale să dea acestora o importanță de prim plan. Tot în perspectiva duratei lungi se situează următoarele rânduri ale lui Vasile Băncilă: „Așa cum năvălirea barbarilor a împiedicat valorificarea gândirii lui Augustin [Ț] până pe la anul 800, așa s-a întâmplat și la noi cu Nae Ionescu și cu Blaga. Dar în «anul 800» va fi altfel și atunci va începe adevărata posteritate filozofică a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Deci să nu lăsăm să treacă prilejul acesta, pentru ca, în sfârșit, după atâta vreme, Italia să-și găsească izbăvitorul. Și nu am cuvinte să exprim dragostea cu care el ar fi primit în toate acele ținuturi ce au pătimit sub năvălirile venite din afară; după cum nu aș ști să exprim setea de răzbunare, credința nestrămutată, cucernicia și lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lemn,o redută în calea otomanilor. Pentru scurt timp sabia sa lungă de 1,25 metri a revenit în țara,de la Istanbul. De nenumărate ori târgul Bârlad și unele așezări din Moldova au fost trecute prin foc și sabie în urma năvălirilor barbare ale tătarilor,ale turcilor și ale leșilor. Cu umor poetul George Coșbuc ne istorisește în poezia sa „Cetatea Neamțului” aceste invazii ancestrale:„Leșii erau. Sobiesky-vodă\ Rătăci pe-aici prin văi,\ Căci atunci era la modă\ Vara când plecau la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
o română colocvială, editat ca o broșură de 12 pagini in-folio de Tipografia Universității din Buda, în 1830, are următorul titlu: Diregăciune pentru Superioritățile Sănătății și pentru Mădulările Institutului Contumațialnic spre acea înțîntită ca hotarele Țărilor Austriace Crăești Împărătești de năvălirea boalei colera carie în Țara Rusască peste popor stăpîniește, să se poată scuti și în întîmpinarea năvălirei, lățirea numitei boalei să se poată împedeca. Materialul era cuprins în patru mari capitole. "I. Lipsa spre păzirea sanităței, toate cele politiceșci reguli
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1830, are următorul titlu: Diregăciune pentru Superioritățile Sănătății și pentru Mădulările Institutului Contumațialnic spre acea înțîntită ca hotarele Țărilor Austriace Crăești Împărătești de năvălirea boalei colera carie în Țara Rusască peste popor stăpîniește, să se poată scuti și în întîmpinarea năvălirei, lățirea numitei boalei să se poată împedeca. Materialul era cuprins în patru mari capitole. "I. Lipsa spre păzirea sanităței, toate cele politiceșci reguli a le întrebuința în contra lipicioasei [contagioasei] colere; care reguli peste tot în contra ciumii sânt prescrise; II. Scutirea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
numitei boalei să se poată împedeca. Materialul era cuprins în patru mari capitole. "I. Lipsa spre păzirea sanităței, toate cele politiceșci reguli a le întrebuința în contra lipicioasei [contagioasei] colere; care reguli peste tot în contra ciumii sânt prescrise; II. Scutirea de năvălirea boalei până când încă în Țara vecină stăpîneșce; III. Împedecarea lățirei ei, întru întîmplarea de se va arăta întră hotarele Țărei Împărătești sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de cojocul năvălitorilor. Ei au ridicat ziduri și porți întărite la cele două intrări. Noaptea, porțile se ferecau, astfel ca nici un străin să nu dea buzna peste ei. La fel se proceda și atunci când se dădea zvoană de primejdia vreunei năvăliri. Pentru o mai mare eficiență, porțile au fost făcute sub formă de turnuri, din piatră masivă și meșteșugit îmbinată. Iar porțile propriu-zise au fost cioplite din lemn de stejar, bine ferecate și cu încuietori zdravene. Toată trebușoara asta - spune legenda
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
duse Sfintele Moaște la biserica mare, de unde, potrivit cronicelor vremii, dădeau tămăduri sufletești și trupești celor ce se închinau acolo cu inimă curată. Vitregiile vremii, mânia și jaful străinilor nu au lipsit nici de pe pământul Moldovei. Astfel că în vremea năvălirilor străine era obiceiul ca odoarele mănăstirilor să 65 fie ascunse, spre păstrare, fie la Episcopia Romanului, fie la Mitropolia Iașilor. Pe la 1740 era mitropolit al Moldovei Antonie. În acele vremuri ținutul Moldovei a fost călcat de armata rusească. La 2
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
repetă cu fiecare victorie a cetății asupra cotropitorilor. Sistemele de apărare ale așezărilor și ale cetăților au fost probabil la început magice: aceste sisteme, alcătuite din șanțuri, labirinturi, valuri de apărare, erau concepute astfel încît să poată împiedica mai curând năvălirea demonilor și a sufletelor morților decât atacul ființelor omenești. În nordul Indiei, în vreme de epidemie, se desenează în jurul satului un cerc a cărui menire este să împiedice demonii bolii să pătrundă dincolo de această împrejmuire.21 În Occidentul medieval, zidurile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
oamenilor se umpleau tot mai mult de temeri, de tâlcul acelor semne. Astfel, se zbuciumau oamenii între teamă și nădejde în Dumnezeu, apăsați de povara grea a îndoielii, până când a sunat mobilizarea, chemând sub steag, pentru apărarea hotarelor amenințate de năvălirea dușmanilor. Timpul și evenimentele se precipitară cu repeziciune și se amestecară ca într-un coșmar. Țara era în vâltoarea războiului, evenimentele se succedau ca luate de un vânt năpraznic... și, ritmul molatic al vremurilor trecute dispăruse. Și satul era cuprins
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Roșie, aduc vorba, mai întotdeauna,și de numele lui Ștefan-Vodă cel Mare. Se povestește, că pe vârful acelui deal, mai ridicat decât celelalte, se afla pe vremuri un foișor de strajă. Acolo străjuiau străjile Moldovei vestind prin focuri înalte, urgia năvălirii tătarilor de dincolo de Nistru, prin vadul Prutului din dreptul Fălciului. Pentru că atunci când s‟arăta primejdie la hotar, străjile, după rânduiala domnească, aprindeau focuri mari, pe culmi de dealuri, dădeau semn spre Suceava, de pe deal pe deal, care ajungea în scurtă
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
poemelor lui Liviu Ioan Stoiciu, exprimat prin privirea mereu întoarsă spre trăiri gravate în conștiință, dar copleșind, în același timp, și subconștientul, încât arsenalul invincibil al acestora se transformă în fortul sau turnul în care se retrage sinele din calea năvălirilor. Asemenea atitudine exprimă un egocentrism, debutând în timpul vârstei de aur, dar prelungindu-se apoi toată viața, fiind, în realitate, vorba de universuri concentrice, construite în jurul eului cu domeniul lui de la cantonul situat la hotarul dintre mai multe lumi, ceea ce i
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nimica toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie Letea, Confecția, metalurgia, țesătoria, fabrica de încălțăminte, fabrica de mașini-unelte, fabrica de mobilă, moara și tăbăcăria). Toate acestea doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și nemuncă, între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pomenirea sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
treceau oamenii acestor meleaguri, așa a fost întotdeauna, așa este și astăzi. Locuitorii acestui pământ erau oameni drepți, crunți, viteji, iuți în fapte, isteți, își dădeau seama că timpul le rezolvă pe toate, lăsau multe de la ei și între două năvăliri de-ale dușmanilor o așteptau pe a treia... a prietenilor! Aveau în ei o dorință de libertate care se manifesta din fragedă pruncie și cu cât treceau anii, se accentua și devenea tot mai acută. De ce trebuie sa fie vasalii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
i se va tăia scărbavnicul mădular întru veșnica lui nefolosință,, Aceasta era pedeapsa ce se aplica vinovatului, desigur, dacă nu era boier! Așa a fost în Țara Românească, ca și pretutindeni în lumea asta. Femeile duceau greul și în cazul năvălirii sau trecerii turcilor, tătarilor, ungurilor, leșilor, rușilor și altor năvălitori. Sunt legi care trebuie respectate de cei de rând, majoritatea... fiindcă înțelepții pământului le fac numai pentru folosul lor. Exista și există un mic grup de privilegiați ce sunt mai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Deci să nu lăsăm să treacă prilejul acesta pentru ca, în sfîrșit, după atîta vreme, Italia să-și găsească izbăvitorul. Și nu am cuvinte a spune dragostea cu care el ar fi primit în toate acele ținuturi ce au pătimit sub năvălire venite din afară; după cum nu aș ști să exprim setea de răzbunare, credința nestrămutată, cucernicia și lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s-ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de oboseală, noi, cei cîțiva români care mergeam spre Bruxelles, ne-am transmis mici semnale de recunoaștere, ce-au devenit tot mai insistente, ne-am organizat În grup spontan de apărare etnică și-n cele din urmă am ocupat prin năvălire un Întreg compartiment din trenul spre Nrnberg, răsuflînd ușurați. Eram Între noi. La Nrnberg am luat un al treilea tren, cu destinația Kln. Compartimentul părea desprins din visul unui ceferist Înclinat spre poezie, trenul mergea extrem de repede, complet silențios, nemții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
suci pe călcâie, căutând un scaun pe care s-o poftească. Ea ședea pe jos, ghemuită. Erau strânși unii în alții, ațipeau cu capetele rezemate de umerii celorlalți, ca oile strânse în țarcuri. Atât cât se putea ațipi între două năvăliri cu bocancii și bastoanele de cauciuc. Erau scoși câte opt... „Poate ne împușcă“, spunea unul. „Ne duc la zid și ne împușcă tot câte opt...“ „Nu ne împușcă“, zicea altul, „pe unii i-a dus la spital, ce rost avea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
III-lea, Imperiul Roman trecea printr-o "îngrozitoare criză" (N. Iorga), ce are ca rezultat distrugerea orașelor și deprecierea monedei. În acest context dificil pentru Imperiu, se produce retragerea din Dacia, sub împăratul Aurelian (270-275). Priveliștea Daciei în momentul primelor năvăliri barbare, a doua jumătate a secolului al III-lea, se poate reconstitui prin cazuri asemănătoare, după retragerea legiunilor, în Galia sau Britania. În sud-estul Europei, constatăm aceeași imagine: Nicopol, Atena, Eleusis erau în ruine. Însă, în ceea ce privește părăsirea Daciei, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bălgrad. În Dacia asistăm la o lentă pieire a orașelor, iar sensul de "loc fortificat" al cetății nu indică părăsirea Daciei, ci păstrarea și apărarea ei. Dacia, după 275, nu era singură, izolată, iar Pârvan o spune direct: "cu toate năvălirile barbare, viața civilizată în centrele vechi dobrogene nu încetează a dăinui în formele ei originale"3. Pe de altă parte, lipsa elementelor germane în limba română nu este o dovadă că daco-romanii nu erau pe malul stâng (nordic) al Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Daciei Traiane. Timp de trei secole (IV-VI), singura monedă care circula în fosta Dacie, la sud și est de Carpați, precum și în Transilvania era cea romană, economia imperială recucerise Dacia, civilizația romană predomina pe teritoriile ei. Și în vremea năvălirii hunilor (375-454), economia romană continua să domine în Dacia monedele sunt frecvente. În vremea goților și hunilor, negustorii romani pătrundeau nestingheriți până în Transilvania și Moldova, în nordul Dunării. Cetățile romane din nordul Dunării apărau o populație care, economic și cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]