75,219 matches
-
auf dem Todesstreifen, apărut la Berlin, Leandrii Greciei, Cântecul lumînării, RamaDaNu, Jar și lebădă. Din volumul în curs de apariție, Poeme elvețiene, din care oferim cîteva cititorilor noștri. (C. B.) Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-a șoptit întîia floare. V-o dăruiesc să vă vestească primăvara. Acea luminoasă tristețe a fost alungată în scurt timp de vechile întrebări: la ce bun viața cînd ea
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Ion Buzași Puține reviste literare au consemnat centenarul nașterii lui Emil Giurgiuca (1906 - 1992), unul dintre cei mai importanți poeți ardeleni din generația interbelică și de după al Doilea Război Mondial. În schimb, orașul Brad, unde Emil Giurgiuca a fost profesor, a publicat prin îngrijirea și coordonarea regretatului Tudor Giurgiuca
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
secundelor inspirate. Versul nu reprezintă, în asemenea situații, decât un intermediar, un instrument de încifrare în lexic a momentelor de viață selecționate. Acest concept (sau aconcept) despre poezie ca vehicul între poet și expresie, între impresie și imagine, dă uneori naștere unor grațioase grupaje figurative, stilizate folcloric sau animate alegoric" (Magdalena Popescu). Fiecare volum este prezentat cu o selecție de versuri și cu fragmente semnificative din referințele critice culese din presa literară, astfel că evoluția poetică a lui Emil Giurgiuca (poezie
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
din Jaipur, cînd un paznic le arunca bucăți de carne crudă. Asociația de idei a cărei "victimă" e Quarles e de fapt o mușcătoare alegorie. Interesant, ideea de "victimă" trebuie luată în sensul cel mai literal, tocmai pentru a da naștere alegoriei. I-am sugerat lui Mircea să mediteze asupra ei și el a rîs. "Nu-i o carte mare, dar are pagini admirabile", mi-a spus el. "De exemplu, partea finală, în care e vorba de quartetul Heilige Dankgesang al
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi prin biserici cu grijanii, până la groapă, fără să-ți uite morții mă-tii, după ce te-a invitat la incest. Înjurătura îi însoțește pasul deopotrivă când nu-și găsește ce caută, la durere și la
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de chilot, plecat în lume fără să se-ntoarcă. Oare să nu poarte vara? Mâniat de ce-l poate aștepta a doua zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de seamă -, păstrând doar combinezonul, perdea între naștere și moarte. Frumusețea femeii îl paraliză pe Spilka mai rău ca pe Gherasim, care, de bine, de rău, se mai ridica pe jumătate. O vreme îi rămase doar bucuria de a-i mângâia cu privirea șoldurile unduitoare, pulpele arțăgoase, rotunjimea
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mențină sufletele în această slujire a lui Hristos. Viața monahului, oștean al lui Hristos, este deci o luptă pe care nu o poate câștiga fără strictețea și armele ascezei. Mai întâi, singurătatea deplină și liniștea. Dacă reculegerea la care dau naștere răspunde, într-o anumită măsură, unei porniri a sufletului, prin durată și intransigență, ele îi impun o încercare ce, în timpul acediei, este, fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
și nu filosofiei, mai ales a celei cu sistem, cu ordine, logică și dimensiune demonstrativă. Undeva, Paler se recuză a fi devenit profesor, avocat sau filosof. Scrie: “Filosofia cere capacitate de a gândi sistematic. Or, eu sunt un dezordonat din naștere, destinat să rămână un diletant. Singura mea specialitate e să bat câmpii și să perseverez pe drumuri Înfundate. Încât nu pot da vina pe alții, pentru ce nu am reușit”. O bună parte a ...jurnalului conține Însemnări despre politică, văzută
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce sunt ori nu sunt de acord. Data nașterii. Până în 1984, conform mărturiilor autorului toată lumea știa: 9 martie 1907. Un important cercetător român, Constantin Popescu-Cadem a descoperit mai multe documente despre viața lui Mircea Eliade, publicându-le și comentându-le în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
1907. Un important cercetător român, Constantin Popescu-Cadem a descoperit mai multe documente despre viața lui Mircea Eliade, publicându-le și comentându-le în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1, ianuarie-martie 1983. Este reprodus în primul rând actul de naștere nr. 1996 din 1 martie 1907, prin care se certifică nașterea viitorului scriitor la 28 februarie 1907 (stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
documente despre viața lui Mircea Eliade, publicându-le și comentându-le în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1, ianuarie-martie 1983. Este reprodus în primul rând actul de naștere nr. 1996 din 1 martie 1907, prin care se certifică nașterea viitorului scriitor la 28 februarie 1907 (stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
-lea, coordonat de Mircea Zaciu. Remarcam analizele subtile ale operelor, judecățile de valoare și sesizarea timbrului unic al memorialisticii, literaturii realiste și a celei fantastice. Atrăgeam însă atenția asupra câtorva lipsuri și, în primul rând, asupra indicării inexacte a datei nașterii. în vara anului 2005 s-a tipărit volumul al III-lea din Dicționarul General al Literaturii Române ,"Secțiunea" Mircea Eliade (p. 18-30) e redactată de același autor: Eugen Simion. Mă așteptam ca eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat, deoarece în acest capitol mișună greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts în monografia sa Mircea Eliade the Romanian Roots, 1907-1945 (1988), p. 9. Că dl. Eugen Simion nu mă citește pe
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
precizează: 28 februarie/9 martie 1907. Informația e falsă însă, căci diferența dintre calendarul iulian (stil vechi) și cel gregorian (stil nou) e de 13 zile, nu de 9. Cărțile tipărite la Humanitas între anii 1991-1996 au drept dată a nașterii lui Mircea Eliade 28 februarie 1907. Volumele apărute în 1997 au... schimbat macazul. Cititorii Yogăi, Șamanismului, Ocultismului, Vrăjitoriei și modelor culturale au aflat cu surprindere că s-a revenit la 9 martie 1907. Cine a comis această vrajă, n-am
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
moartă capătă formă de Însuflețire, și parcă ar fi vie, dând de multe ori impresia de mai vie decât un chip viu al unei ființe ce te-a amăgit și În veci Îi va amăgi pe toți că ai dat naștere la viață. Conștiința minciunii, a Înșelătoriei, mi-a ars ca o scânteie În minte, și Îmi arde Încă și acum. Lucru pe care un poet nu-l trăiește, pentru că el știe de la Început că din cuvinte nu face decât o
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
nu este un ascetic izolat. Aceste similitudini între Sfântul Macarie și Sfântul Grigorie sugerează din nou un mediu de interacțiune extensivă. Sfântul Macarie se situează lângă Sfântul Grigorie ca unul care începe să aducă lumină asupra procesului prin care ia naștere receptarea înțelepciunii cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor lui Bacchus sau Dionisos, la care nebunia era provocată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
lume mai dreaptă și mai bună și unde visele noastre au fost în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare sufletească au pătruns adânc în conștiința mea și au dat naștere unei profunde prietenii. Ne-am întâlnit câțiva ani la rând și bucuria revederii, cât și încărcătură emoțională a despărțirilor în care au curs câteva lacrimi mi-au întărit convingerea că amândoi facem parte dintr-un univers mirific în care doar
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
răpiri și luare de mită; în pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă, vorbire deșartă, osândire și altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat neghină: în nașterea fecioriei, curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în stăpânire, trufie; în supunere, neascultare; în judecăți, nedreptate. În toate a semănat neghină. La arătare, facere de răutăți. Neghină a semănat în veselia cea multă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
avându-și filiația în celula generatoare a materialului melodico-ritmic modal. Obiectivul acestui studiu este acela de a prezenta un gen muzical puțin cunoscut în cultura românească. Arta muzicală arabo-andaluză reprezintă creația unei civilizații de sorginte orientală, dar care a luat naștere și s-a dezvoltat într-o primă etapă pe continentul European. Interferențele sale cu cultura europeană începând din perioada renascentistă sunt recunoscute și studiate intens pe cele două maluri ale Mării Mediterane. Tematica muzicii arabo-andaluze reprezintă un subiect de studiu
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
dorința Împacării cu sine prin reconcilierea post-mortem. Sunt conturate astfel două nuclee interdependente În contextul romanului: rememorarea (psihanaliza) și actul scrierii. Încercând să imprime o ordine În șirul amintirilor, protagonistul proiectează evoluția propriei raportări la o ipostază paternă dominantă, „de la nașterea fiului până la moartea tatălui”: „Lui François i se părea de-a dreptul idiot să se enerveze Împotriva tatălui său după atâta timp. Dar nu se putea stăpâni. Nu Îi era doar ciudă pe tatăl lui pentru că Încercase uneori să-i
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
uitarea este refuzată simplu, fără emfază, așa cum este refuzată, la Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este, În fond, piatra din capul unghiului În construcția identitară, biografică și literară a poetei. O formă rară de imunitate dobândită prin datul nașterii Într-o lume ce nu avea vreme pentru complicate eșafodaje rațional justificative cu privire la problemele vieții. O lume lipsită de apetitul pentru comoditate sufletească ori huzur. O lume În care se moare mereu și În care moartea rămâne o taină. Nu
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
o frînghie făcută din batiste Înnodate, oamenii mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul celui care povestește este acela de
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
intense Și neîmplinite, Și în care fiecare cunoaștere de Dumnezeu este Și o surprindere a incognoscibilității Sale transcendentale. Dar „analogia dintre activitățile sufletului Și organele de simț ale corpului” pe care o identifică Sfântul Grigorie în Cântare nu a luat naștere o dată cu acest autor<footnote Asupra analogiei Și ilustrărilor preliminare ale Sfântului Grigorie de Nyssa asupra modului de lecturare a limbajului fizic al Cântării Cântărilor în privința simțurilor spirituale, a se vedea In Canticum Canticorum, omilia 1.3, GNO, 34-36; trad. 52-54
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de sinoadele din secolul al XIV-lea este expresia dogmatică a tradiției privind atributele cognoscibile ale lui Dumnezeu pe care le aflăm la Capadocieni și mai târziu în opera lui Dionisie Areopagitul și a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Această distincție dă naștere celor două căi teologice privind esența afirmativă și negativă una fiind Dumnezeu care se revelează, cealaltă care duce la unirea cu Dumnezeu în necunoaștere. Pentru o mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky ne sfătuiește să eliminăm
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]