6,003 matches
-
Constatările anterioare indică o puternică structurare a celor trei tipuri de naționalism în viața socială românească, o semnificativă asociere a lor cu ideologii de tip diferit. Rezultă că naționalismul identitar moderat este o ideologie apropiată unei culturi a deschiderii, iar naționalismul de excludere este în bună măsură un reflex al unei stări de anomie socială și este asociat ideologiilor violente. Ecoul politic al orientărilor naționale este relativ redus (tabelul 30). PNL are susținători în principal în zona naționalismului identitar moderat. Indecișii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a deschiderii, iar naționalismul de excludere este în bună măsură un reflex al unei stări de anomie socială și este asociat ideologiilor violente. Ecoul politic al orientărilor naționale este relativ redus (tabelul 30). PNL are susținători în principal în zona naționalismului identitar moderat. Indecișii, segmentul electoral cel mai numeros, nu par să fie sensibili la nici una dintre variantele de naționalism. Nu există nici un partid politic care să aibă susținători în principal din categoria persoanelor orientate spre naționalismul exclusivist. Datele arată că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este asociat ideologiilor violente. Ecoul politic al orientărilor naționale este relativ redus (tabelul 30). PNL are susținători în principal în zona naționalismului identitar moderat. Indecișii, segmentul electoral cel mai numeros, nu par să fie sensibili la nici una dintre variantele de naționalism. Nu există nici un partid politic care să aibă susținători în principal din categoria persoanelor orientate spre naționalismul exclusivist. Datele arată că nu naționalismul de o formă sau alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în principal în zona naționalismului identitar moderat. Indecișii, segmentul electoral cel mai numeros, nu par să fie sensibili la nici una dintre variantele de naționalism. Nu există nici un partid politic care să aibă susținători în principal din categoria persoanelor orientate spre naționalismul exclusivist. Datele arată că nu naționalismul de o formă sau alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
moderat. Indecișii, segmentul electoral cel mai numeros, nu par să fie sensibili la nici una dintre variantele de naționalism. Nu există nici un partid politic care să aibă susținători în principal din categoria persoanelor orientate spre naționalismul exclusivist. Datele arată că nu naționalismul de o formă sau alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important în registrul ideologiilor sociale difuze cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regiunilor istorice ca „straturi socioculturale de profunzime peste care s-au suprapus straturi mai noi de mare consistență și vizibilitate”, manifeste ca arii culturale care fie „sparg” regiunile istorice, fie le încalcă granițele 3. Concluziitc "Concluzii" Ideologiile sociale difuze ale naționalismului și ale (in)toleranței etnice sunt puternic legate de: - ceea ce știu oamenii, capitalul lor uman (dat de educație, migrație, calificare etc.); - ceea ce percep în legătură cu drumul economic al vieții lor; - starea de anomie pe care o identifică în societate; - locul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lor; - starea de anomie pe care o identifică în societate; - locul în care trăiesc (starea de dezvoltare a regiunii și a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică extremă sunt alimentate nu de sărăcia materială, ci de nivelul redus al educației și de percepția difuză a unor stări anomice în societate. Desigur, stocul personal de educație și socializarea de tip autoritarist sunt greu de modificat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
termeni de ideologii naționaliste și mai mult legate de percepțiile de stări anomice menționate anterior. Potențialul electoral al temelor corupției, al proastei funcționări a instituțiilor, a celor juridice în special, pare să fie, din perspectiva datelor analizate, extrem de ridicat. În legătură cu naționalismul a rezultat că, la nivelul populației României, sunt puternic structurate trei variante de naționalism: identitar accentuat, identitar moderat și de segregare sau de excludere. O a patra stare de mentalitate se regăsește la nivelul celor care au un grad minim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anterior. Potențialul electoral al temelor corupției, al proastei funcționări a instituțiilor, a celor juridice în special, pare să fie, din perspectiva datelor analizate, extrem de ridicat. În legătură cu naționalismul a rezultat că, la nivelul populației României, sunt puternic structurate trei variante de naționalism: identitar accentuat, identitar moderat și de segregare sau de excludere. O a patra stare de mentalitate se regăsește la nivelul celor care au un grad minim de aderență sau de interes pentru temele dezbaterii naționaliste. O caracteristică esențială a ideologiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Nu se poate răspunde la întrebări de tipul: „câți extremiști sunt în România” sau „cât de mare este intoleranța etnică”. În limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip de naționalism la evidențierea unei tipologii a naționalismului, relevarea rolului pe care diferiți factori sociali îl au în stimularea fenomenelor de toleranță/intoleranță socială. În fine, pentru a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tipul: „câți extremiști sunt în România” sau „cât de mare este intoleranța etnică”. În limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip de naționalism la evidențierea unei tipologii a naționalismului, relevarea rolului pe care diferiți factori sociali îl au în stimularea fenomenelor de toleranță/intoleranță socială. În fine, pentru a contextualiza informația pusă în circuit prin acest material, menționez, în baza unei analize comparative pe care am dezvoltat-o în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2003), „Evoluția conceptului de comunitate în cultura occidentală”, în Bruna Zani, Augusto Palmonari (coord.) (2003), Manual de psihologia comunității, traducere de Hanibal Stănciulescu, prefață de Adrian Neculau, Editura Polirom, Iași. Anderson, B. (2000), Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Potrache, Editura Integral, București. Arnold, R.; Burke, B.; James, C.; Martin, D.; Thomas, B. (1991), Educating for a change, Between the Lines/Doris Marshall Institute for Education and Action, Ontario. Augustin (2002), Prima cateheză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
change, Between the Lines/Doris Marshall Institute for Education and Action, Ontario. Augustin (2002), Prima cateheză. Inițiere în viața creștină, traducere de George Bogdan Țâra, introducere de Lorenzo Perrone, ediție îngrijită de Cristian Bădiliță, Editura Polirom, Iași. Barry, B. (2000), „Naționalismul”, în David Miller (coord.) (2000), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București. Becker, G.S. (1997), Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu referire specială la educație, traducere de Felicia Pavel, Editura All, București. Benoit-Smullyan, E. (1996), „Status, status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
of social status”, în American Sociological Review, nr. 19 (august), pp. 405-413. Linz, J.J.; Stepan, A. (1996), Problems of negotiated transition and consolidation: South Europe, South America, and post-communist Europe, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Livezeanu, I. (1998), Cultură și naționalism în Romania Mare. 1918-1930, Editura Humanitas, București. Maddox,W.S.; Stuart, L.A. (1981), „An alternative analysis of mass belief systems:Liberal, conservative, populist and libertarian”, în Policy Analysis, nr.3, www.cato.org/pubs/pas/pa003.html. Marangudakis, M. (2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fel de țigani. Acest lucru îl datorăm ungurilor, spune Mihai, ei răspândesc asemenea zvonuri despre noi și o fac foarte eficient". Deja mă aflu pe un teren mlăștinos, mă gândesc, aici s-o fi întânit Silvia cu Mihai, pe terenul naționalismului. "În Australia aborigenii au parte de același tratament ca țiganii în Europa", spun eu. Nefericirea este că ei nu mai există", continuă Mihai relatările despre aborigeni, relatări aproximative, bazate pe o experiență strict personală, deci una subiectivă. Este bună și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a termenului, în funcție de rolul pe care o cultură îl atribuie laturii raționale, intelectuale a comportamentului; se înclină, în mod evident, către evaluarea negativă. Cu cît e mai prețuit raționalul, cu atît visceral este mai depreciativ. A vorbi de anticomunism visceral, naționalism visceral etc. implică deprecierea respectivelor atitudini și ideologii, interpretate ca pătimașe, exagerate, subiective, părtinitoare, iraționale. Nici celelalte dicționare românești nu oferă descrieri tocmai mulțumitoare. DLR (Dicționarul limbii române, tomul XIII, 2002) conține o definiție care - pe baza unor citate literare
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
am inventat eu. Supărat, mi-a cerut să pun capăt acestui circ. I-am explicat că Ivan Britz e fiul gazdei mele, un adept Înfocat și spartan al nudismului, În timp ce muncitorii de pe șantier erau Înclinați mai degrabă spre discuții despre naționalism, judecând după invectivele lor. În ultimele două luni cele două tabere fuseseră angajate Într-o dispută care, cu cât trecea vara, cu atât părea să se Încingă mai tare. Cât despre Siegfried Vogelsang, acesta era un sergent pensionat cu viziuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de colea, cu lăptăriile ei enorme, da’ dacă... În șaizeci de secunde mi-am și imaginat viața trepidantă și minunată de totală decădere pe care-am duce-o pe-o cergă ponosită, într-o cameră igrasioasă de hotel, eu (dușmanul naționalismului american) și Gagica Cea Mai Adevărată, apelativ pe care i-l atribui coardei cu cea mai moacă de coardă din trupă. Oho, și ce mai viață ne așteaptă sub becul fără abajur (în timp ce la fereastra noastră clipește firma pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
anumită categorie de indivizi. În războiul de acum, se Înfruntă tot felul de ideologii. Cel pentru care aurul este un blestem simte o atracție firească față de sistemul economic german. Cei care au tunat și-au fulgerat ani de zile Împotriva naționalismului asistă acum la prăbușirea tuturor vechilor frontiere naționale. Pan-Europa lor se realizează, dar, ce-i drept, nu chiar așa cum o concepuseră ei. Și Napoleon se pe idealiști. (Ochelarii savantului Johns străluceau de satisfacție În razele soarelui matinal). Și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
decembrie 1989 a jucat un rol proeminent în puciul dinăuntrul partidului care a avut drept rezultat răsturnarea lui Ceaușescu.[...] A respins reformele îndrăznețe pentru a păstra loialitatea grupurilor de interese din perioada comunistă, încă influente. Nu a ezitat să manipuleze naționalismul și să mobilizeze minerii din industria cărbunelui pentru a-și înfrânge rivalii din interiorul propriului partid (cazul lui Petre Roman), ca și pe cei din opoziție. După anul 2000 a fost reambalat ca o figură pro occidentală dispusă să susțină
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
rangul doi care a devenit conducătorul României după executarea lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, a căutat o cale de a continua un curs semiautoritar. O democrație liberală solidă părea prea riscantă și problematică. O democrație de fațadă, în care naționalismul ar fi luat locul comunismului național drept sursă activă de legitimare, se potrivea cu tradițiile anterioare de guvernare a țării. Arhitectul ieșirii României din comunism, Ion Iliescu, a jucat un rol-cheie în legitimarea creării unei noi oligarhii, sau cel puțin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a servit, făcuse exact acest lucru. Comunismul românesc s-a prezentat pe sine ca o mișcare de eliberare națională, ale cărei eforturi îndrăznețe de creare a unui stat industrializat autodeterminat ar fi încununat luptele seculare pentru libertate.” Vadim, pornind de la naționalism a văzut mereu o lume plină de conspirații antiromânești, puse la cale de organizații oculte precum cele masonice: Nu este întâmplator faptul că declinul acut al standardelor de viață a coincis cu o creștere la fel de acută a sprijinului pentru PRM
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
o poziție inferioară era Rusia, plasată a șaptezeci și noua. Bulgaria, cu care România este adeseori comparată, era mult mai în față, pe locul al patruzeci și șaptelea.” De asemenea trebuie remarcat că „marea majoritate a elitei intelectuale a preaslăvit naționalismul și modelele specificității românești pentru a distrage atenția poporului de la eșecurile politicii de stat. Cel mai bun exemplu actual despre acest soi de intelectual este George Pruteanu, care în luna noiembrie a anului 2002 i a unit pe deputații din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
părea la un moment dat fără leac) a omului, a societății și a istoriei înseși. Industria capitalistă devine în comunism industrie militară. Organizarea sistemului, managementul capitalist adică, devine planificare centrală și globală. Viața socială se transformă într-o colonie penitenciară. Naționalismul devine șovinism, iar internaționalismul, o ierarhie de tip kominternist. Aparatul de poliție, menit a proteja individul și statul, se preface, într unul de represiune. Nici una din aceste malignități nu este propriu-vorbind creația comunismului. Toate există în capitalism. Comunismul operează doar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]