2,234 matches
-
și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției școlare. S-a făcut transparent în paginile anterioare cum prin școlarizare, alfabetizarea însemna naționalizare. Încă din pașoptism, pedagogii românismului instruiau părinții ca "dimpreună cu laptele măsii, [copiilor să li
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției școlare. S-a făcut transparent în paginile anterioare cum prin școlarizare, alfabetizarea însemna naționalizare. Încă din pașoptism, pedagogii românismului instruiau părinții ca "dimpreună cu laptele măsii, [copiilor să li se dea] să sugă iubirea de patrie" (Aaron, 1843, p. 42). Laptele naționalist avea să fie servit, sistematic, abia în anii '80 ai secolului al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
42). Laptele naționalist avea să fie servit, sistematic, abia în anii '80 ai secolului al XIX-lea, și nu atât de către părinți, cât mai ales de către învățătorii însărcinați statal cu această misiune. Alfabetizarea și disciplinarea școlară, care echivalau cu o naționalizare primară, erau continuate, consolidate și desăvârșite de educația militară, care reprezenta naționalizarea secundară 18. Putem arunca o sondă în vederea explorării substratului acestui proces de naționalizare secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară elaborată pentru a servi acestui scop. Restrângându-ne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ai secolului al XIX-lea, și nu atât de către părinți, cât mai ales de către învățătorii însărcinați statal cu această misiune. Alfabetizarea și disciplinarea școlară, care echivalau cu o naționalizare primară, erau continuate, consolidate și desăvârșite de educația militară, care reprezenta naționalizarea secundară 18. Putem arunca o sondă în vederea explorării substratului acestui proces de naționalizare secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară elaborată pentru a servi acestui scop. Restrângându-ne sfera de atenție strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către învățătorii însărcinați statal cu această misiune. Alfabetizarea și disciplinarea școlară, care echivalau cu o naționalizare primară, erau continuate, consolidate și desăvârșite de educația militară, care reprezenta naționalizarea secundară 18. Putem arunca o sondă în vederea explorării substratului acestui proces de naționalizare secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară elaborată pentru a servi acestui scop. Restrângându-ne sfera de atenție strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare poziționată în urma educației primare și a instrucției militare consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare poziționată în urma educației primare și a instrucției militare consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e., resocializare în spiritul ideii și ideologiei naționale. Astfel, școlile și cursurile pentru adulți decretate ca obligatorii prin Legea învățământului din 1924
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare poziționată în urma educației primare și a instrucției militare consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e., resocializare în spiritul ideii și ideologiei naționale. Astfel, școlile și cursurile pentru adulți decretate ca obligatorii prin Legea învățământului din 1924 pot fi interpretate ca instituții educaționale de convertire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru neștiutorii de carte iar aceștia erau mulți, în 1899, 667 dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) cât și pentru cei care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societate națională a prins contur instituțional și substanță ideologică sistemul de învățământ public românesc. Făcând din nou recurs la schema în trei reprize a lui M. Hroch (1985) în care se derulează mișcările naționaliste, școala devine o agenție statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C (stadiul terțiar), căreia îi corespund acțiuni coordonate de mare amploare vizând instituționalizarea mișcării naționale în rândul maselor. În tot acest proces, sistemul educațional este un aparat instituțional crucial de naționalizare populară, motiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C (stadiul terțiar), căreia îi corespund acțiuni coordonate de mare amploare vizând instituționalizarea mișcării naționale în rândul maselor. În tot acest proces, sistemul educațional este un aparat instituțional crucial de naționalizare populară, motiv care explică de ce, în lucrarea de față, elementul școlar este considerat o piesă indispensabilă în angrenajul instituțional de construire a statului-națiune și a memoriei naționale. 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești Cele două fronturi ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmări în secțiunile anterioare, dezvoltarea sistemului educațional românesc a fost propulsată succesiv prin intermediul reformelor consecutive. Însă toate reformele întreprinse la adresa învățământului românesc împingeau în aceeași direcție, urmărind să completeze deficiențele neacoperite de reforma precedentă. Direcția generală indica modernizarea (cantitativă) și naționalizarea 21 (calitativă) a învățământului public românesc. Reforma din 1864, urmată de cele din 1896 și 1924 se așează toate într-o relație de continuitate. Noul regim socialist instalat în postbelic a rupt parțial această continuitate, dislocând tradiția învățământului românesc din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului românesc. În primele două decenii postbelice, noțiunea de "patrie proletară" a luat locul celei de "națiune română", în același timp în care patriotismul sovietic substituia naționalismul etnic ca doctrină identitară. În tot acest timp, cuvântul "naționalism" a fost anatemizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale trecutului românesc în care contradicțiile sociale au răbufnit sub formă de răscoale sau revoluții au fost recriptate ca având conotații profund naționale. Sensul social al luptei de emancipare colectivă de exploatare economică a fost hibrizat cu o semantică națională. Naționalizarea luptelor de eliberare socială este cel mai bine evidențiată de cazul răscoalei condusă de Horea din 1784, care a făcut obiectul analizei scrupuloase realizate de K. Verdery (1991, pp. 224-235). Hermeneutica mișcării lui Horea a declanșat o dispută în avangarda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic dintre români și maghiari. Semantica pur clasială a conflictului este astfel combinată cu semantica națională, ceea ce face ca revolta țărănească să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efracție a pereților, acoperișului, tavanelor, ușilor, ferestrelor și dușumelelor; ▪ distrugeri sau stricăciuni pricinuite de măsurile de salvare În timpul producerii evenimentului asigurat. Printre excluderile regăsite În contractele de asigurări se regăsesc: ▪ riscuri cauzate de război, explozie atomică, radiații, poluare; ▪ confiscarea, exproprierea, naționalizarea, rechiziționarea, sechestrarea, distrugerea din ordinul autorităților; ▪ uzura, oxidarea, coroziunea, căldura, precum și afumarea, pătarea ori pârlirea, provenite dintr-o sursă normală de căldură; ▪ cheltuielile legate de Îmbunătățirea constructivă a clădirilor față de starea lor de dinainte de producerea evenimentului asigurat; ▪ cheltuieli pentru repararea
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]