2,809 matches
-
lui Stahlecker era gol, domnule general, răspunse Strunck. Poate ne spune Gunther dacă aceasta este sau nu arma. Am găsit-o într-o pungă de hârtie, la un loc cu cămașa. Îmi dădu un Walther PPK. Mi-am apropiat de nări capătul țevii și am mirosit uleiul de armă. Apoi am manevrat încărcătorul și am văzut că pe țeavă nu era nici măcar un glonț, deși magazia era plină. Apoi am tras siguranța. Inițialele lui Bruno erau îngrijit scrijelite pe metalul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
au putea să se fi luptat mai mult. Sufocarea este cauza morții aici, deși artera carotidă de pe partea dreaptă a gâtului ei a fost tăiată. Ca și înainte, picioarele prezintă urme de legare, și avea sânge în păr și în nări. Fără îndoială, atârna cu capul în jos atunci când i-a fost tăiat gâtul și, în mod similar, corpul ei era aproape lipsit de sânge. — Parcă ar fi un afurisit de vampir, exclamă unul dintre detectivii de la Brigada Omucideri. Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pieptul dezgolit arcuindu-se în sus ca și cum s-ar fi aflat ceva sub ea. Capul zăcea într-un unghi imposibil, nepotrivit cu restul corpului, gura îi era deschisă și aproape zâmbea, ochii erau pe jumătate închiși, și, după sângele din nări și funia din jurul gleznelor, mai că ai fi putut să te gândești că fata se afla în prima fază de trezire după un somn lung. Sergentul Deubel, un tip musculos, bine clădit, cu un gât mai scurt decât o sticluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vi s-a părut ciudat că a neglijat, de asemenea, să întrebe câți ani are Emmeline, la ce școală merge, cum îl cheamă pe profesorul ei de dans, unde lucrez eu, genu’ ăsta de lucruri? Ea suflă fumul prin ambele nări, ca un taur furios: — Nu în mod special, zise ea. Cel puțin nu până nu le-ați menționat. Lovi puternic bordul și înjură: — Dar dacă ar fi întrebat la ce școală merge Emmeline? Ce v-ați fi făcut dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
erau: Weisthor, Rahn, Vogelmann, Lange - rahat, aș fi omorât întregul grup scârbos pe care îl alcătuiau doar așa, din pură plăcere. I-aș fi făcut să ia țeava pistolului în gură și le-aș fi zburat căpățânile la rând. O nară în plus pentru Himmler. O a treia orbită de ochi pentru Kindermann. Încă mai respiram cu greutate când se aprinseră din nou luminile, dar asta a trecut cu ușurință drept durere. Fața lui Hildegard strălucea de lacrimi, ceea ce îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o împing în sus. Dar aproape imediat după ce am intrat în toaletă, aș fi putut să îmi doresc să fiu în altă parte sau cel puțin să port o mască de gaze, căci mirosul de fecale care mi-a salutat nările ar fi întors stomacurile unei clinici întregi de proctologi. Bănuiesc că la asta se referă polițiștii atunci când spun că asta e o meserie împuțită. După părerea mea, mai împuțită decât să trebuiască să stai potolit într-o toaletă în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
uniforme, numeroasele turnuri și turnulețe, ca și cu grădina măricică, părea să semene mai mult cu o școală decât cu o fabrică de bere. Cu excepția mirosului, care chiar și la două noaptea era suficient de puternic să te înțepe în nări, te-ai fi putut aștepta să găsești încăperi pline cu bănci, nu cu butoaie de bere. Ne-am oprit lângă o gheretă în formă de cort. — Poliția! urlă Becker la paznicul de noapte, care părea să aibă el însuși o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de aspirația gâfâită a unui manifer care caută urma altui animal: pentru a se feri de el, pentru a se apăra ori pentru a-l ataca. Pe potecile năpădite de iarbă, unde ochiul nu se descurcă bine, mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Marelui i-a venit ideea a-l născoci pe om, luând la întâmplare lut, nu boț de cer, ci lut, nu prea bun, de calitate, pentru a face pe om din el; l-a modelat și i-a suflat în nări. De-aceea, mai bine zis, de acolo și de-atunci ni se cam trage toată pacostea de a ne naște spre a muri”! În capitolul „Veșnicia este o iluzie” Maria Cozma , făcând aluzie la societatea coruptă și la pedepsele primite
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Când a plecat de la Biroul de avocatură, Mariana era ușoară ca un fulg. A căutat o cofetărie să sărbătorească. Viața-i oferise o mare șansă. Se simțea cu adevărat fericită când a deschis ușa și aromele specifice i-au gâdilat nările. Când Fănel a ieșit și a închis ușa, Anca a deschis ochii și a examinat contrariată întreaga încăpere. Nu dormea. A așteptat, ca în fiecare dimineață, să vină lângă ea, să o îmbrățișeze, să facă dragoste ca în primii ani
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
-și acreala care i se urcase pe gât. Trebuia să iasă din această colivie, să se așeze într-o braserie sau într-o cafenea, să se ascundă printre oameni, să bea un alcool tare, să se înfierbânteze, să aspire pe nări mirosurile amestecate ale corpurilor străine, să audă clinchet de căni și farfurii, glasuri, gălăgie, ceva care să-i umple golul imens în care se transformase glorioasa ei viață. Fugi afară în stradă și o porni cu pași repezi pe trotuarul
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
și la cămașă, privind-o insistent. Femeia îl urmărea cu privirea piezișă, prefăcându-se că își caută în frigider o băutură răcoritoare. Îi simțea ardoarea hulpavă din ochi, din suflet, însă încerca să nu-și piardă calmul. Arion, fremătându-și nările, se apropie de ea: - Îmi ești datoare! zise scurt. Să nu uiți asta niciodată! Ți-am redat libertatea pentru că te iubesc! mai șopti apăsat, prinzând-o de după umăr și silind-o să se întoarcă cu fața spre el. Neavând încotro
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
uiți asta niciodată! Ți-am redat libertatea pentru că te iubesc! mai șopti apăsat, prinzând-o de după umăr și silind-o să se întoarcă cu fața spre el. Neavând încotro, femeia îi întâlni buzele flămânde și pe dată îi năvăli în nări mirosul puternic de parfum bărbătesc pe gât, pe brațe... Avea senzația că se sufocă. Îl cunoscuse într-un cerc de prieteni. De fapt, era tatăl unei foste colege de facultate cu care păstrase legătura până în clipa catastrofei. Divorțat, îi lăsase
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
văd, vin spre tine stări și oameni și cuvinte și toate se sufocă în starea ta oricum grea și atunci chiar nu poți decât să te agăți de un colț de stîncă dat de un prieten sau să respiri prin nările vocabule ale altuia în noapte, care nu renunță să creadă în tine și tot așa până ajungi în luminișul unei liniști, ale unei clipe cît de cît echilibrate. Și zaci în locul acela cît îți este necesar ca să te ridici și
RESPIRO de LIA ZIDARU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363928_a_365257]
-
orhidee... dar oare nu e același lucru, când rupi o floare, fără voia ei, nu-i tot un... viol? își aprinse luleaua veche din abanos de pe insula paștelui cailor. trase un fum adânc și scoase, după o lungă pauză, pe nări două rotocoale mari și concentrice de fum albăstriu. o va pune pe aragaz, pe mașina de spălat, aia cu 6(șase) simțuri, poate că nu-i va simți toate năravurile; o va trânti în pat, ca pe o pradă de
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
obrazul de al lui, pentru o fracțiune de secundă - doar pentru o fracțiune de secundă, cât i-ar trebui să iasă din starea aceea de nebunie autoimpusă - și-ar imagina că este lângă Liviu și poate i-ar percepe în nări mirosul, parfumul pielii lui ce-i amintește întotdeauna de dimineața de Paște, când mirosul cozonacilor proaspăt copți se amestecă măiestrit cu cel al vopselei de ouă. - Câți ani ai, Alin?, revine cu picioarele pe pământ. Știe foarte bine câți ani
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
miroase a smirnă albă, purificând aerul. Mă bate pe umăr o ploaie de culori desprinse din pomi. Terra începe să cânte în re-major sfârșitul toamnei. • Trandafirul... crește plin de țepi ca un clopot mândru. Se desface arătându-și frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. • Deznodământ Câmpia lată în cârlig mă prinde în lanurile pline
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
ca un fulger. Simțurile îmi erau răscolite și-o beție, pe care n-o mai cunoscusem, mă cuprindea din ce în ce mai tare. I-am simțit privirile dogorându-mi creștetul. Era mai scundă decât mine. Gura îi era învăluită într-un zâmbet senzual, provocator. Nările îi fremătau imperceptibil, le simțeam vibrația. Mi-a luat mâna de pe umăr în mâna ei. Cealaltă mi s-a încolăcit în jurul taliei. Când trupurile ni s-au apropiat, n-am mai simțit nimic. Îi simțeam răsuflarea invadându-mă. Ochi nu
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
tonul: - Adică cum, moșulică? - Păi eu sunt cel care a scris cărțile astea... - răspunse Solomon tot așa, în surdină, plin de sine, clipind des și puțin a fală de om greu. Omul cu pieptul de taur, rasa Ziemental, scoase pe nările ca două hăuri fără fund, un scurt și cutremurător fornăit de cal - ca mare consummator de ovăz - și răspunse tot în surdină, aplecat la cincisprezece grade peste tarabă, cu mâna pâlnie în dreptul uneia dintre urechi dete drumul jetului verbal: - Poftim
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
să se pune el? - reluă pițigăiatul firul - Să-l învațe el pe Șefu ce-i aia scriitor... - Tu auzi, băi ciumete? - hârâi vocea răgușitului - Cu tine vorbim! - Cu tine vorbim! - răsări o altă voce mată, ca a unui om cu nările înfundatate de muci groși. Atât de tare zbieră ultimul ortac, de-au ieșit oameni de la mese, de după prelată, să se uite la ei, ca la circ. - Lăsațî-l, că poate să căiește - mârâi într-un târziu Jery sugându-și scobitoarea de parcă
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
miroase a smirnă albă, purificând aerul. Mă bate pe umăr o ploaie de culori desprinse din pomi. Terra începe să cânte în re-major sfârșitul toamnei. Trandafirul... crește plin de țepi ca un clopot mândru. Se desface arătându-și frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. Citește mai mult • Noiembrie Frunzele galben-arămiimi se înfig în toculpantofilor
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
de culoarea buzelor.Foșnetul toamnei miroase a smirnăalbă, purificând aerul.Mă bate pe umăr o ploaiede culori desprinse din pomi.Terra începe să cânteîn re-majorsfârșitul toamnei.• Trandafirul...crește plin de țepica un clopot mândru.Se desface arătându-și frumusețea.Aroma nările usucăînlăcrimând pe Zâna Toamnă.Cerul își apleacă privireacătre sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă.Trei anotimpuri stă în picioarepână dă bruma,protejat de zăpada moale.... VI. CETATEA ALBĂ, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2112 din
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
femelă, una de mascul. Tot așa, lângă adidași de porc- mascul, repede mai pune și o pereche de adidași de scroafă, mai firavi. Nu mai vorbim de articole reprezentând organe interne dublete: rinichi, plămâni, testicule, urechi, ventricole, atriumuri, valve, ochi, nări, vene cave, oase și tendoane de toate calibrele. Clientul se vede obligat să cumpere amândoi rinichii, amândoi plămânii, amândouă testiculele, ambele urechi, ambele atrii, ambele ventricole, ambele valve, vene cave de abme sexe, oase de ambe sexe, tendoane de ambe
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
simțise mirosul închis, ca de ceară stătută, al cărților, sau ca de scândură putredă. Dar oare numai pentru aceasta să se fi urcat el până sus, aproape de tavan unde aerul parcă era ceva mai cald și pișcăcios? Sinu simți în nări, la un moment dat, prea mult praf și voi să coboare. Atunci își dete seama că se urcase mult prea sus. De-a dreptul în zenitul sălii. Scara începu să se bâțâie încet, încet. Pentru că de dincolo de standul de cărți
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
mă, vă spulberăm! țipa Vânt Fierbinte, cu ochii ieșiți din orbite și foalele obrajilor încinse. Urla și sufla, sufla și urla. Infernalul Rază Fierbinte alerga turbat, dând din mâini, din care țâșneau raze ucigătoare și arunca flăcări din gură, din nări și din ochi. În furia turbată se împiedică, transformându-se într-un vârtej de foc. Mărțișor văzu cu cine are de-a face, dar Norocel țipa înspăimântat: - Văleleu! Ne pârlește, ne omoară! Aoleu! - Taci și pune-ți mantaua! zise Mărțișor
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]